Revista Art-emis
Tradi?ii ?i obiceiuri de Pa?ti PDF Imprimare Email
Maria Diana Popescu   
SĆ¢mbătă, 27 Aprilie 2013 21:28
Obiceiuri de Pa?ti
Culese din diferite zone ale ??rii

Perioada de dinaintea Sfīntului Pa?ti, numit? ?i S?pt?mīna Patimilor, s?pt?mīna sfīnta ?i binecuvantat?, cīnd credincio?ii se preg?tesc s? primeasc? lumina Īnvierii, este pres?rat? cu frumoase rīnduieli ?i obiceiuri str?vechi, care trebuie ?inute din Duminica Floriilor - momentul intr?rii lui Iisus īn Ierusalim - ?i pīn? la r?stignirea Sa, īn Vinerea Mare. Īn Lunea Mare, īn Mar?ea Mare ?i īn Miercurea Mare, trebuie s? se cure?e casa, curtea, gr?dina, livada, s? se aeriseasc?, s? se termine lucrul la cīmp, s? se spele geamurile ca s? intre lumina. Se spune c? dac? īn aceste zile, b?rba?ii le sīnt de ajutor casei ?i nevestelor, tot restul anului le va merge din plin.

Joia Mare este ultima zi īn care se pomenesc mor?ii. Femeile trebuie s? mearg? la biserica s? īmpart? colaci din aluat de post, fructe, miere ?i vin, iar b?rba?ii s? aprind? focuri rituale īn cur?i, īn gr?dini, pe dealuri, pentru sufletele mor?ilor care se spune c? se reīntorc la casele lor. Tot īn aceast? zi, trebuie s? se vopseasc? ou?le, s? se coac? pasca ?i cozonacii. Tradi?ia spune c? este bine s? p?strezi un ou ro?u pīn? la Pa?tele viitor, ?i nu este bine s? dormi īn aceast? zi. Se crede c? cine doarme īn Joia Mare, va lenevi tot anul. Īn Joia Mare, cīnd au avut loc cele mai importante ritualuri: sp?larea picioarelor ucenicilor de c?tre Iisus, Cina cea de Tain?, rug?ciunea din gr?dina Ghetsimani ?i vinderea lui Iisus de c?tre Iuda, are loc Denia celor 12 Evanghelii. E bine s? se aprind? lumīn?ri la ferestre, c?ci potrivit credin?ei populare, īn aceast? sear? lumea celor vii se īntrep?trunde cu lumea mor?ilor. Tradi?ia spune c? fetele trebuie s?-?i pun? 12 dorin?e pe a??, f?cīnd cīte un nod dup? fiecare evanghelie, dezlegate dup? Īnviere, ca s? se īmplineasc?. A?a se pune sub pern?, ca s?-?i viseze ursitul. Mai mult, īn credin?a populara, cei care ?in post din Joia Mare ?i pīn? īn Pa?ti. vor fi īn?tiin?a?i de moartea lor cu trei zile īnainte de a trece īn lumea cealalt?.

Īn Vinerea Mare, Vinerea Patimilor sau Vinerea Seac?, e bine s? se ?in? post negru, s? nu se fac? treab? īn gospod?rie, s? nu se preg?teasc? mīnc?ruri ?i s? ducem flori la biseric?. Se spune din b?trīni c?, aceia care vor ?ine postul negru vor fi feri?i de boli tot anul ?i vor avea bel?ug ?i spor īn toate. Cine poate ?i are curaj, e bine s? se scalde īn rīuri pentru a fi s?n?tos tot timpul anului, iar seara s? se mearg? la biseric? pentru trecerea pe sub Sfīntul Aer, procesiune simbolizānd suferin?a prin care a trecut Īisus pe drumul Crucii. Tot īn Vinerea Mare, nu se consum?  o?et ?i urzici. Pe cruce, Iisus a fost b?tut cu urzici, iar buzele i-au fost udate cu o?et.

Īn Sīmb?ta Mare, conform tradi?iei str?vechi, femeile se spal? pe cap, se piapt?n?, se īmbrac? īn haine curate, se īnchin? ?i se roag? la icoane, apoi pot termina toate treburile casei. Vasele īn cuptor, trebuie puse doar cu mīna dreapt?, iar num?rul t?vilor īn care se face cozonacul sau pasca trebuie s? fie cu so?, altfel pot ap?rea necazuri īn anul care urmeaz?. Tot īn aceast? zi e bine s? se preg?teasc? mielul sacrificat, s? se fac? ultimele preg?tiri pentru mas? ?i s? se preg?teasc? hainele noi pentru Īnviere ?i un co? cu oua ro?ii, pasc?, cozonac, sare, usturoi, friptur? de miel. E bine s? mergem la Deniile din fiecare zi ale S?pt?mīnii Mari, unde pe līng? suljbele speciale, se ?in predici pentru sufletele noastre ?i pentru iertare de p?cate. S?pt?mīna Patimilor se īncheie cu noaptea Īnvierii, cīnd lumea merge la biseric? pentru a lua lumin? sfīnt? de la preot. Alt? tradi?ie spune īn S?pt?māna Mare e bine ca to?i credincio?ii s? ierte ?i s? se īmpace cu cei cu care au fost īn du?m?nie.
- La Īnviere este bine s? te īmbraci cu o hain? nou?, īmbr?c?mintea nou? , la fel ca ?i apa , are un rol purificator.
- Īn ziua de Pa?ti nu este bine s? dormi, pentru c? īn restul anului vei fi somnoros, vei avea ghinion, viermii vor mīnca sem?n?turile, recolta va fi distrus? ?i te va prinde ploaia ori de cīte ori vei vrea s? lucrezi cīmpul.
- Lumīnarea de la Īnviere trebuie p?strata īn cas? ?i aprins? īn caz de boal?, calamit??i naturale, sup?r?ri.
- Īn diminea?a Pa?telui e bine s? prive?ti prima dat? īntr-o cofa cu ap? neīnceput?. Se spune c? vei avea vederea buna īn restul anului. - Un alt obicei spune c? e bine s? te speli pe fa?? cu apa neīnceput? dintr-o can? nou?, īn care ai pus un ou ro?u, unul alb, un b?nu? de argint ?i un fir de iarb? verde, semne ale s?n?t??ii, prosperit??ii ?i sporului īn toate.
- Īn ziua de Pa?ti nu se m?nīnc? oul cu sare, se spune c? transpiri tot anul.
- Pasca, crucea de pe ea sau anafura sīnt considerate de leac, de aceea se p?streaz? buc??i din ele peste an.
- Coco?ul sfin?it de Pa?ti se credea a fi o surs? de bel?ug, s?n?tate ?i dragoste. Īn vechime oamenii aduceau coco?i la slujba de Īnviere, pe motiv c? aceluia c?ruia īi va cīnta primul coco?ul īn acea noapte va avea noroc tot anul. Apoi coco?ii erau da?i de poman? s?racilor.
- La masa de Pa?ti e bine s? m?nīnci mai īntīi un ou, se crede c? acesta aduce s?n?tate trupului pe parcursul anului, apoi pe?te ?i pas?re, pentru a fi sprinten precum pe?tele ?i u?or ca pas?rea.
- Cu cine ciocne?ti ou?le vopsite īn ziua de Pa?ti, te vei īntīlni īn lumea cealalt?.
- Dac? p?strezi un ou ro?u 40 de zile dup? Pa?ti ?i nu se stric?, vei avea noroc tot anul.
- De Pa?ti se a?ez? o buc??ic? de fier sub prag , c? o protec?ie pentru cas?.
- Dac? prima persoan? care ī?i intr? īn cas? este b?rbat, vei avea noroc tot anul.
- De Pa?ti, exist? credin?a c? cerurile se deschid, permi?īnd sufletelor celor mor?i s? se īntoarc? acas?, pentru a-?i proteja rudee dragi.
- Se spune c? cei ce mor īn duminic? de Pa?ti sīnt scuti?i de Judecata divin?, sufletele lor ajungīnd direct īn rai.
- Copii n?scu?i de Pa?ti sīnt binecuvānta?i, avīnd o via?a luminat? ?i pres?rat? cu noroc toat? via?a. footer