Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
Prof. dr. Elena Trifan   
Duminică, 07 Noiembrie 2010 14:53
Ravasitul oilorLocalitatea Bran, jude?ul Bra?ov, situat? într-un spa?iu pitoresc, între Bra?ov ?i Câmpulung, are o puternic? tradi?ie p?storeasc? ?i turistic?, numele ei fiind înso?it, de obicei, de Castelul Bran ?i de amabilitatea cu care localnicii ?i-au primit turi?tii înc? din cele mai vechi timpuri ?i pân? ast?zi. În fiecare an, aici, în luna octombrie, se desf??oar? un obicei str?vechi, r?v??itul oilor, care marcheaz? sfâr?itul anului p?storesc, când turmele înso?ite de st?pânii lor, câini ?i de asini coboar? de la munte pentru iernat la casele st?pânilor sau înspre b?l?ile Dun?rii. Devenit o adev?rat? s?rb?toare, anul acesta, obiceiul r?v??itului s-a desf??urat pe locul numit simbolic „Inima Reginei", deoarece este înconjurat de Castelul Bran care i-a fost atât de drag reginei Maria, de monumentul s?pat în stânc? unde în 1940 inima reginei a fost adus? de la Balcic unde ea îns??i ceruse s? fie înmormântat? ?i de Capela reginei, construit? dup? modelul celei de la Balcic, Stella Maris. S?rb?toarea s-a desf??urat timp de dou? zile ?i s-a remarcat, în primul rând, printr-o abunden?? culinar? ie?it? din comun, tarabele fiind pline de tradi?ionalele produse culinare, specifice acestei zone p?store?ti: pastram?, cârna?i, ?unc?, brânz? de burduf, telemea de oaie, urd?, ca?, bulz, ciorb? de miel, iahnie de fasole cu ciolan afumat, servit? în vase f?cute direct din pâine, toc?ni?? ardeleneasc? etc. Br?nenii, oameni ai muntelui, au ?tiut s? îmbine utilul cu frumosul ?i ?i-au împodobit tarabele cu crengu?e de brad, vase de ceramic?, flori, ?tergare tradi?ionale, cusute sau ?esute în r?zboi, clopote purtate de animale, legume de toamn?.
Din aproape în aproape, cu ajutorul unor produc?tori precum: Pucheanu Ion, Mihalte Sandu, Reit Lucian, Pucheanu Dorin, Noaghea Mariana, reu?im s? afl?m secretul câtorva produse culinare, str?mo?e?ti:

Ravasitul oilorPastrama se preg?te?te din carne de oaie dezosat?, peste care se presar? cu o sit? sare ?i condimente: piper, boia, cimbru, usturoi, busuioc. Dup? ce se ?ine câteva zile la fezandat, se pune într-un bai? c?ldu?, preg?tit din ap? sau vin alb în care se fierb condimente: foi de dafin, boabe de mu?tar, piper negru, în care se ?ine de la o zi pân? la o s?pt?mân? ?i se pune la uscat. Produc?torii de pastram? s-au adaptat îns? la gusturile omului modern ?i î?i condimenteaz? produsele în func?ie de preferin?ele acestora.
Pentru a ob?ine o urd? bun? se fierbe zerul de oaie amestecat cu fi?ti „zer ?inut în bidon de la începutul verii", se alege, se pune în pânz? de tifon, se scurge, se tescuie?te, se amestec? uneori cu m?rar. Brânza de burduf se ob?ine din ca? dat prin ma?ina de tocat, pus repetat în sidil? „o bucat? de tifon", presat? cu o greutate pentru a se scurge toat? umiditatea, ?inut? apoi opt zile în buduroaie din lemn de brad, dup? care se d? iar??i prin ma?ina de tocat, se amestec? cu sare, circa 1 kg. de sare la 40 de kilograme de brânz?, se pune în burduf „b??ic? de animale", lemn de brad ?i se ?ine la rece din septembrie pân? în luna mai. Telemeaua de oaie se preg?te?te din ca? închegat care se scurge prin sidila pus? în cript? de lemn, se taie cubule?e care se scurg de trei ori consecutiv, timp de aproximativ trei ore, dup? ce se s?reaz?, se taie buc??i mari ?i se pune în cutii de lemn, alternând un rând de brânz? cu unul de sare, peste care se toarn? saramur? concentrat?, atât c? s? stea oul deasupra.
Ca?cavalul afumat se prepar? din ca? dospit, fiert în sare cu zer, se ?ine 24 de ore la saramur?, 24 de ore la fum din lemn uscat de fag ?i se pune în forme care se p?streaz? pe poli?e. Nu lipsesc nici b?uturile de la târg, precum p?linca ob?inut? din ?uic? dublu rafinat? pân? ia foc la ?eav?. Pe lâng? p?linc?, a fost prezentat un produs original cu propriet??i terapeutice, preg?tit dup? re?ete tradi?ionale, din p?linca cea mai fin?, în amestec cu extract de propolis, nuci verzi ?i 50 de plante, premiat la concursuri române?ti ?i interna?ionale. Pentru stimularea cresc?torilor de animale au fost organizate expozi?ii de câini din rasele Ciob?nesc corb, Ciob?nesc de Bucovina, Ciob?nesc românesc mioritic, vaci din rasa Brun?, cai din rasa Comun?, oi din rasele ?urcan? ?i ?igaie. Au fost premiate cele mai reu?ite exemplare.

Ravasitul oilorMe?te?ugurile ?i arta popular? sunt prezente ?i ele la târg prin ceramica de Korund, prin expozi?ia de aranjamente florale a familiei Lörincz Bertalan din Târgu-Mure?, care impresioneaz? prin florile naturale, uscate, viu colorate, puse în vase originale de lut ?i îngera?ii din p?nu?i de porumb, expozi?ia de chimire din piele, ?tan?ate sau lucrate de mân?, a domnului Bala Abner din Cluj. Z?bovim mult în fa?a expozi?iei de ceramic? figurativ? a domnului Nicolae Diaconu Sofrone?ti, originar din ?ib?ne?ti, jude?ul Ia?i, stabilit în localitatea Codlea, jude?ul Bra?ov, membru al Academiei Artelor Tradi?ionale din România. În sculpurile sale modelate în lut, domnul Sofrone?ti a reu?it s? dea via?? unui univers ??r?nesc autentic, în care predomin? chipuri de ??rani ?i animale, din care sunt nelipsi?i p?storii, chefliii, oile, vacile, bivolii. Prin puterea harului s?u domnul Sofrone?ti a reu?it s? înnobileze lutul cu tr?s?turile spiritului uman, prezentând ??ranii români ca pe ni?te firi complexe, dornici de munc?, crescându-?i animalele ?i bucurându-se de rezultatele muncii lor, optimi?ti, încrez?tori în valorificarea muncii lor la târgurile la care merg gr?bi?i, purtându-?i produsele în co?arc? sau în strai??, plini de voie-bun? la petreceri. Ciobanii domnului Sofrone?ti, îmbr?ca?i în costumele lor tradi?ionale cu opinci, obiele, pantaloni de postav, negri, c?ma?? alb?, vest? neagr?, cojoc de culoare bej-maronie, c?ciul?, sprijini?i pe ghioag?, cu privirile îndreptate spre p?mânt sunt firi grave, meditative, gândind profund la rosturile vie?ii, la leg?tura lor cu p?mântul str?mo?esc, la propria lume interioar?. Exist? în sculpurile maestrului Diaconu din ?ib?ne?ti ?i o simbolistic? a culorilor, în vestimenta?ia femeilor mai în vârst? predominând culoarea neagr?, iar în vestimenta?ia celor tinere, culoarea alb?. Aten?ia sculptorului s-a îndreptat ?i spre personaje legendare, precum P?cal? ?i Tândal?, simbolul în?elepciunii populare ?i al voiei bune, care doarme beat lâng? butoiul ori lâng? oala cu vin, sau este dus de boii s?i acas? ?i altele. Nu lipsesc juc?riile-fluiera? din ceramic? ce reprezint? chipuri de animale, unele chiar din neolitic. Suntem dezam?gi?i c? aici în patria oieritului lâna zace în pod, a?teptând-?i clien?ii sau este ars?, din lipsa acestora ?i dat? pe apa sâmbetei. Spre bucuria ?i uimirea noastr?, a doua zi, g?sim totu?i produse tradi?ionale din lân? aduse la târg de domnul Gheorghe Pu?il? din Bran, care într-un atelier propriu reu?e?te s? confec?ioneze haine b?rb?te?ti tradi?ionale, dintr-un postav numit zeghe sau dimie. Tehnica de preg?tire a postavului este una str?veche: se spal? lâna ?igaie de culoare neagr?, se d?r?ce?te, se toarce la ma?in?, se urze?te firul în r?zboi de ?esut. Buc??ile de postav late de 70 cm l??ime sunt apoi duse la piuat „finisat" la vâltoarea din Lisa, lâng? F?g?ra?, dup? care din ele se croiesc obiectele dorite: pantaloni sau veste. Pe taraba domnului Albu Ioan din Miercurea Sibiului, pe lâng? vestele din zeghe, g?sim ?i ?olici „p?turi din lân?" specifice vie?ii p?store?ti.

Cum nu exist? s?rb?toare popular? f?r? voie bun?, pe o scen? în aer liber, împodobit? cu ?tergare ?i covoare tradi?ionale, în fa?a c?reia pot fi v?zute costumele tradi?ionale p?store?ti, cojocul din oaie mi?oas? ?i p?l?rie cu boruri mici, are loc un spectacol folcloric, sus?inut de soli?ti vocali, ansambluri corale de dansatori ?i interpre?i din împrejurimi, cât ?i din toat? ?ara. Pe lâng? arti?ti consacra?i, au putut fi admira?i elevi ?i tineri din localit??ile Sohodol, ?imon, de vârste diferite, îmbr?ca?i în costume divers colorate ?i împodobite sau de un alb îngeresc, cu ciucuri la cizme, cu ?nur de Tricolor la brâu ?i la c?ciul?, cu emo?ia momentului ?i inocen?a vârstei întip?rite pe chip. Au fost premia?i to?i cei care au contribuit la p?strarea ?i transmiterea tradi?iei în comuna Bran. S?rb?toarea de la Bran s-a adresat nu numai românilor din zon?, ci ?i grupurilor etnice, astfel încât la sfâr?itul primei zile, Ansamblul de dansuri al ?iganilor din Râ?nov, i-a încântat pe cei prezen?i printr-o interpretare irepro?abil? a unei suite de dansuri ?ig?ne?ti ?i ar?be?ti. Branul mult iubit de regina Maria ?i de noi to?i a r?sunat dou? zile de muzic?, dans ?i voie bun?, încât la plecare nu putem s? nu spunem ?i noi, precum Ion Creang? „de piatr? de-ai fi fost ?i nu se putea s? nu î?i salte inima de bucurie." footer