Adrian Păunescu - In memoriam |
|
|
|
Miercuri, 18 Iulie 2012 09:05 |
„Doamne, ocroteşte-I pe români...
Noi în cel dintâi război/ Am ajuns prin moarte noi/ Doamne, ocroteşte-i pe români!/ Am dat sânge şi sudoare/ Pentru România Mare/ Doamne, ocroteşte-i pe români!
Am dat viaţă şi soldaţi,/ Pentru-o patrie de fraţi./ Am dat fapta, am dat zisa/ De la Nistru pân' la Tisa.
Dar pe urmă-n '40/ Anul marii făr'de-legi/ Doua fiare ne-au muşcat/ Ultimatum şi dictat.
Biata lume nu ştia/ Că-ntr-o zi, la Moscova,/ Au semnat un pact neghiob/ Molotov şi Ribbentrop.
Iar fascismul mondial/ Ne-a luat parte din Ardeal/ Şi lui Horty i l-a dat/ Fi-le-ar numele spurcat!
Stalin cu teroarea sa,/ Ne-a luat Basarabia/ Şi cu Hitler în acord,/ Bucovina de la nord.
Ăi mai mari tâlhari ne-au frânt,/ Ne-au luat ţara şi pamânt,/ Nimenea n-a auzit/ Plânsul nostru răstignit.
Astfel am intrat şi noi/ În Al Doilea Război./ Haideti, dom'le Mareşal,/ În Moldova şi-n Ardeal
Noi de dor de noi luptăm/ Pentru ţară, pentru neam,/ Pentru vechile hotare,/ Pentru România Mare!
Şi-am pierdut, şi-am fost răpuşi/ Şi-am fost ocupaţi de ruşi./ Aliaţii au tăcut,/ Stalin a făcut ce-a vrut.
Şi-am murit de mii de ori/ S-avem iarăşi trei culori/ Şi-am plătit cât nu se poate,/ Sfanta noastra libertate.//
Ţara-i mică, vremea-i grea/ Ce-o mai fi, om mai vedea./ De uitat, nu vom uita,/ Ţara noastra cum e ea.
Cât o fi român român,/ Pruncul va primi la sân/ Adevăru-adevarat,/ Despre tot ce s-a-ntamplat.
Ţine minte, fiul meu,/ Că exista Dumnezeu/ Şi un juramant te leagă/ Ţara noastră nu-i întreagă/ Însă asta doar pană-ntr-o zi
Când vei fi si tu barbat/ Să te simţi mereu soldat./ Pentru vechile hotare,/ Pentru România Mare"
Adrian Păunescu (n.20 iulie 1943 - d.5 noiembrie 2010)
 |