Revista Art-emis
BASARABIA 200 - Sesiune de Comunic?ri ?i Dezbateri ?tiin?ifice PDF Imprimare Email
Col. (r) Grigore Predi?or   
Luni, 28 Mai 2012 10:57
Afi? Sesiune Comunic?ri ?tiin?ificeSesiunea de Comunic?ri ?i Dezbateri ?tiin?ifice „BASARABIA 200"
Râmnicu Vâlcea, 11-13 mai 2012


Agenda cultural? a lunii mai a oferit o important? defilare de evenimente istorice, literare ?i artistice, atât la nivel local cât ?i na?ional. Timp de trei zile în Capitala Tipografilor, Râmnicu Vâlcea, devenit? un fel de centru na?ional al ?tiin?ei, culturii ?i religiei, printr-o interesant? ?i serioas? punere în scen?, realizat? de Pre?edintele Societ??ii Culturale ART EMIS, Ion M?ld?rescu, s-a auzit istoria trecut? ?i prezent?, s-a sim?it transferul de binefacere al ?tiin?ei, cercet?rii ?i credin?ei neamului românesc. Nu departe de aniversarea a 624 de ani de la prima atestare documentar? a „Ora?ului Domniei Mele, Râmnic", r?spunzând invita?iei Societ??ii Culturale ART-EMIS ?i Arhiepiscopiei Râmnicului, ora?ul de sub poalele Dealului Capela a g?zduit personalit??i de seam? ale Neamului Românesc. Pentru a ne aminti de primul rapt teritorial rusesc asupra teritoriului românesc, sub emblema „BASARABIA 200" s-a derulat o sesiune de comunic?ri ?i dezbateri ?tiin?ifice, nelimitându-se doar la dezbateri istorice. Prin importan?a prezen?ei unor „capete luminate" ale României - cum îi nume?te distinsa jurnalist? Maria Diana Popescu – lucr?rile au cuprins în mai multe ramuri ale ?tiin?ei.

11 mai 2012

În sala de conferin?e, pus? cu generozitate la dispozi?ia participan?ilor de c?tre Direc?ia General? de Finan?e Publice - Vâlcea, vocea regretatei Tatiana Stepa intonând „Basarabia r?stignit? pe cruce" a readus, în memoria celor prezen?i soarta nedreapt? a românilor de dincolo de Prut, asupri?i, dezr?d?cina?i, deporta?i ?i/sau asasina?i de imperiul ?arist, apoi de cel sovietic. Versurile lui Adrian P?unescu au r?sunat, prin acordurile piesei „Ocrote?te-i, Doamne, pe români", interpretate de Andrei P?unescu, reprezentând o rug? adresat? Celui de Sus, dar ?i un îndemn la unire ?i demnitate pentru români. Deschiderea festiv? a Sesiunii a debutat cu un vernisajul de art? fotografic? sub semn?tura medicului Trestian G?v?nescu, membru important al A.I.A.F., în prezen?a unui auditoriu avid de noi informa?ii ?tiin?ifice ?i doritor s? admire „frumosul" în art?.

Filmul „Suvenir citadin" realizat de Societatea Cultural? ART-EMIS a prilejuit celor prezen?i s? vizioneze imagini ale Vernisaj Expo Foto Trestian G?v?nescuRâmnicului vechi, unele inedite, altele reprezentând coabitarea „vechiului" cu „actualul" în arhitectura ora?ului. Dup? un cuvânt de bun venit, adresat de pre?edintele Societ??ii Culturale ART-EMIS a urmat prezentarea distin?ilor invita?i, dificila sarcin? revenindu-i doamnei Maria Diana Popescu, scriitor, jurnalist, critic literar ?i de art?: Comandor (r) Prof. Univ. Dr. Jipa Rotaru, Prof. Univ. Dr. Cristian Troncot?, Prof. Univ. Dr. Petre ?urlea, Prof. Univ. Dr. Corvin Lupu, Col. (r) Filip Teodorescu, Medic Drd. Claudiu Popescu, Pr. Vasile Marinescu, Acad. Gheorghe P?un, General (r) Conf. Univ. Dr. Ilie Gorjan...

Prima edi?ie a Galei Premiilor ART-EMIS Academy, a conferit distin?ilor invita?i Placheta „Honoris Causa", iar celor care s-au eviden?iat prin merite deosebite, diplome de excelen?? sub form? grafic? mai pu?in obi?nuit?, de „pergament". Printre premia?i: General(r) Prof. Univ. Dr. Vasile Cândea, Prof. Univ. Dr. Gheorghe Buzatu, Î.P.S. Gherasim Cristea, Arhiepiscop al Râmnicului, P.S. Emilian Lovi?teanul, Episcop Vicar al Arhiepiscopiei Râmnicului, Ing. Romeo R?dulescu, Primarul Râmmnicului, Comandor (r) Prof. Univ. Dr. Prof. Univ. Jipa Rotaru, Col. (r) Filip Teodorescu, Prof. Univ. Dr. Ioan Scurtu, scriitor, jurnalist, critic literar ?i de art?, Maria Diana Popescu ?i Dinu C. S?raru, Prof. Univ. Dr. Cristian Troncot?, Prof. Univ. Dr. Petre ?urlea, Prof. Univ. Dr. Corvin Lupu, Doctor în ?tiin?e Medicale, Horia Mure?ian, Medic Drd. Claudiu Popescu, Pr. Marius Costache, Pr. Vasile Marinescu, General (r) Radu Theodoru, Acad. Dorel Zugr?vescu, Acad. Mircea P?curaru, Acad. Petru Soltan (Moldova de dincolo de Prut), Acad. Gheorghe P?un, Prof. Univ. Dr. Florentin Smarandache, Col.(r) Grigore Predi?or, Prof. Dumitru Cr?ciunescu, Gheorghe Dican, senator Emilian Frâncu, Ing. Nicolae Sofianu; arti?tii fotografi: Dr. Trestian G?v?nescu ?i Cristina Nichitu? Roncea; jurnali?tii: Lucian Hetco (Revista Agero-Stuttgart, Germania), Dwight Luchian Patton (Revista CLIPA, S.U.A.), Dumitru Puiu Popescu (Revista „Observatorul" Toronto, Canada, Victor Roncea (Ziari?tii Online), Cezar Mihalache (Na?iunea).

MesajeAcademia Oamenilor de ?tiin?? din România

C?tre, Societatea Cultural? ART-EMIS

„În primul rând îmi exprim profundul regret c? nu pot s? fiu al?turi de Dumneavoastr? ?i ceilal?i distin?i oaspe?i, pentru a comemora împlinirea a 200 de ani de la sinistrul Tratat de pace dintre Imperiul ?arist ?i cel Otoman care a fost semnat la data de 16/28 mai 1812, la Bucure?ti, în hanul unui agent rus Manuc Bei.General (r) Prof. Univ. Dr. vasile Cândea, pre?edinte A.O.?.R. R?sfoind documentele istorice ale vremii, reiese clar c? prin acest Tratat, ru?ii voiau ca principatele române (Moldova, Valahia Mare ?i Mic? precum ?i Basarabia) s? fie integrate in Imperiului rus, astfel ca fluviul Dun?rea s? reprezinte grani?a dintre cele dou? imperii, adic? mai clar, Muntenia ?i Moldova s? devin? gubernii rusesti. Tot din arhivele vremii, re?inem c? în urma acestui Tratat Imperiul Otoman, ceda teritorii care nu-i apar?ineau, din ??rile Române, care fuseser? supuse sublimei por?i cu statut juridic de autonomie, conform capitula?iilor. Istoria consemneaz? c? autorit??ile ?ariste au f?cut schimburi de popula?ii în teritoriul dintre Nistru ?i Prut (turci, t?tari, moldoveni, bulgari, ru?i, g?g?uzi ?i ucrainieni), au rusificat toponimele ?i chiar onomastica oamenilor. Astfel, Imperiul ?arist a c?utat pur ?i simplu s? ?tearg? istoria româneasc? dintre Prut ?i Nistru, existent? înc? din evul mediu în epoca lui ?tefan cel Mare.
Tot istoria consemneaz? ?i rolul negociatorului francez, Gaspard Louis de Langerom, care servea interesele ?arului în trocul dintre ru?i ?i otomani.
Comemorarea zilei de 16 mai este o zi de doliu pentru na?iunea român?.
Se demonstreaz? înc? o dat? c? ??rile mici sunt « sub vremuri », ?i le trebuie mult? iscusin?? pentru a-si ap?ra identitatea na?ional?.
Stimate Domnule Pre?edinte, în încheiere în numele institu?iei pe care o reprezint suntem al?turi de Dumneavoastr? ?i apreciem c?lduros prodigioasa Dumneavoastr? activitate în folosul natiunii române.
General (r) prof. univ. dr. Vasile Cândea,
Pre?edintele Academiei Oamenilor de ?tiin?? din România"

„Doamnelor ?i Domnilor!

Prof. Univ. Dr. Gheorghe BuzatuCalitatea unei interven?ii este apreciat?, f?r? îndoial?, nu numai în func?ie de ceea ce surprinde, ci ?i de... durata ei...
În al doilea rând, v? rog s? în?elege?i regretul meu de a nu participa la prestigioasa Dv. manifestare. În zilele ce urmeaz?, voi fi prezent, îns?, la sesiunea comun? Ia?i-Chi?in?u din 14-16 mai pe tema Raptului de la 1812 ?i unde voi examina dou? studii de caz, legate de apari?ia volumelor N. Iorga: „Basarabia - legitimitatea dreptului istoric" ?i „Biografia Mare?alul Ion Antonescu".
Doamnelor ?i Domnilor!
Oameni de stat ?i militari de elit?, scriitori ?i diploma?i, istorici ?i geopoliticieni, ziari?ti de imens prestigiu ?i autoritate moral?, dintre care-i re?inem în prima ordine pe M. Eminescu sau N. Iorga, pe M. Kog?lniceanu, I. I. C. Br?tianu sau N. Titulescu, pe S. Mehedin?i, Pamfil ?eicaru, Emil Cioran sau pe Mare?alul Antonescu, s-au exprimat adeseori ?i în mod categoric în sensul c?, pentru ultimele trei veacuri ale istoriei na?ionale, a func?ionat cu putere de lege acest blestem neiert?tor în privin?a pozi?iei noastre geopolitice: Românii ?i România s-au aflat „prea aproape de Rusia ?i prea departe de Dumnezeu".

Aceast? situa?ie geopolitic? s-a aflat - cine mai pune la îndoial? faptul? - la temeiul atâtor dezastre din trecutul nostru, mai cum seam? în 1812, 1940, 1944... Astfel c? sesiunea Dv., nefiind una aniversar?, va fi consacrat?, desigur, analizei dezastrelor men?ionate, ?i nu numai, originilor, desf??ur?rii ?i consecin?elor lor, pe termen scurt ori lung. Vor reveni în aten?ie ?i aspectele fond?rii României Mari, men?inerea, consolidarea ?i, apoi, pr?bu?irea ei în 1940 ?i 1944, dup? cum ?i perspectivele actuale ori de mâine, dac? acestea, realmente, mai pot fi luate în considera?ie? S? re?inem c?, indiferent de solu?iile avansate, trebuie a se avea în vedere revenirea provinciilor noastre istorice! Nu spun o noutate c?, în toate aceste probleme, str?lucitul nostru polihistor N. Iorga s-a întâlnit - de fel întâmpl?tor! - cu Ion Antonescu. Între altele, cel dintâi, în lucrarea Adev?rul asupra trecutului ?i prezentului Basarabiei, retip?rit? dup? notele ultimative Molotov din 26-27 iunie 1940, a observat – într-un adagiu de obicei ignorat - c? partea României ocupat? de U.R.S.S. reprezenta „un teritoriu de istorie na?ional? ?i de drept na?ional", care, net?g?duit, „va fi reluat la cel dintâi prilej favorabil"!
Acel prilej favorabil avea s? intervin? actului de voin?? ?i ac?iune al lui Ion Antonescu ?i care a coincis clipei astrale a istoriei na?ionale - 22 iunie 1941!

Data de 22 iunie 1941 va r?mâne negre?it în istoria românilor legat? de numele Mare?alului Ion Antonescu. Multe din documentele sale, de regul? neglijate chiar de istorici, s-au aflat la temeiul ac?iunilor sale pe Frontul de Est: Ordinul de zi adresat la 1 ianuarie 1944 lupt?torilor de pe front; ordinul din 6 februarie 1943, deci de îndat? dup? e?ecul de la Stalingrad, transmis tot unit??ilor operative din Est, în sensul de a lupta „cu toat? hot?rârea, acolo unde ne g?sim, spre a feri ?ara de cotropire [...] Dac? vrem s? reconstruim o Românie Mare trebuie s? o merit?m prin lupte ?i prin sacrificii". Se în?elege, în context, valoarea testamentar? a ultimei sale declara?ii, din dup?-amiaza de 1 iunie 1946, înainte de-a fi condus spre locul de execu?ie de la Jilava. Atunci, Mare?alul Antonescu, desp?r?indu-se de mama sa, a asigurat-o f?r? ezitare: „Dac? mor, este pentru Bucovina ?i Basarabia. De ar fi s? reîncep, a? face la fel". Ce alt? încheiere se impune:
BASARABIA ?I BUCOVINA - A NU SE UITA!

V? mul?umesc pentru aten?ie!
Gh. Buzatu
Ia?i, 8 mai 2012"

MESAJ

Adesat participan?ilor la Sesiunea de comunic?ri ?i dezbateri ?tiin?ifice BASARABIA 200


„Cu regretul de a nu putea fi al?turi de Dumneavoastr?, v? rog s? fi?i încredin?a?i c? particip suflete?te la aceasta importanta manifestrare ?tiin?ific? ?i patriotic?.
Cunoa?terea istoriei na?ionale este o datorie, mai ales în contextul actual, când globalizarea - care de fapt înseamna domina?ia câtorva mai puteri - tinde s? ?tearg? memoria popoarelor, pentru a fi mai u?or manipulate.Prof. Univ. Dr. Ioan Scurtu
Personal, m-am preocupat de istoria Moldovei dintre Prut ?i Nistru, m?rturie fiind studiile ?i c?r?ile pe care le-am publicat, mai ales monografia „Istoria Basarabiei" de la începuturi pân? în prezent, care a cunoscut trei edi?ii in limba româna ?i una în limba rus?. În curând va vedea lumina tiparului o sintez? privind istoria Basarabiei, în patru limbi de circula?ie interna?ional?, realizat? de un colectiv de istorici din România ?i Republica Moldova, din care fac ?i eu parte.
Sesiunea ?tiintifica, organizata de Societatea Cultural? ART-EMIS, Academia Olimpic? Român? - Filiala Vâlcea ?i Arhiepiscopia Râmnicului se înscrie pe linia promovat? de aceste institu?ii vizând a?ezarea istoriei în drepturile ei fire?ti, cultivarea con?tiin?ei ?i demnit??ii poporului român.
V? urez deplin succes ?i va asigur de calda mea solidaritate profesional?.
Prof. univ.dr. Ioan Scurtu,
Pre?edintele Sec?iei de ?tiin?e Istorice ?i Arheologie a Academiei Oamenilor de ?tiin?? din România."
8 mai 2012

„Respectuos,
Societ??ii Culturale ART-EMIS,
Arhiepiscopiei Râmnicului, Academia Olimpic? Român? - Filiala Vâlcea


Prof. Univ. Dr. Gheorghe Dumitra?cuPrimind invita?ia dvs. de a participa la Sesiune de Comunic?ri Basarabia 200, am avut revela?ia unei h?r?i a României, realizat? muzeografic înainte de 1989. Lumini?ele blânde ?i s?n?toase punctau construc?iile, realiz?rile de pe întreaga suprafa?? de 257 504 kmp. Acum, mi-am realizat o asemenea hart? mental?, în care, dup? pu?ina mea ?tiin??, sclipesc în întunericul epocii d?râm?rilor de toate felurile, inclusiv a României. Harta imaginat? de mine e cam îndr?znea?? ?i ilegal?, non-european?, dac? nu anti-european?, ar numi-o unii dintre eliti?tii no?tri, care, realmente, sug la agenturile str?ine: ace?ti centri nervo?i ai neamului românesc în?irui?i aici sun? cam a?a: Centrul de Rezisten?? Românesc de la Ia?i, Craiova ?i Constan?a în jurul stejarului care na?te o p?dure, Gheorghe Buzatu; de la Vrancea, unde afl?m c? „Pe aici nu se trece"; de la Cluj, în jurul lui Gelu Neam?u, R?du?, Geo Hristodol, Retegan, Mândru? ?i resturi viabile ale Institutului de Istorie „George Bar?iu"; de la Bucure?ti- cei reta?i de la Universitate: Ceachir, Maksutovici, Scurtu, Panait, Iscru, Dogaru, Cornel Lungu ?i, iart?-mi-se, pe aceia pe care-i uit eu-/ generalii Chelaru, Ciobanu, Radu Teodoru ?i mul?i al?ii; V?lenii lui Iorga ai lui C. Stere, ?urlea ?i societatea „Prietenii lui Iorga"; de la Maia, cu Jipa Rotaru ?i compania de istorici din toat? ?ara ?i spiritul lui Florin Constantiniu deasupra tuturor; ?i de la Constan?a, cât? poate fi ?i ea; ?i de la Oradea cu edituri ?i reviste: ?i de la Media?ul cu sesiunile organizate de un grup ?colar prin eforturile profesorului Vasile M?rcule?; ?i de la Alba Iulia cu Str?jan ?i „Dacoromânia"; ?i de la revistele „Flac?ra lui Adrian P?unescu", „România Mare" ?i cutare revist? a lui Filip Teodorescu. ?i acum, aici, Râmnicul Vâlcii, unde, se zice c?, pe dealul Capela, s-a cântat, pentru prima dat?, „De?teapt?-te, române!".
Doamne, m? iart? pentru câte le-am uitat, fie cât mai multe!
Doresc acestei sesiuni reu?itele ?tiin?ifice, dar, mai ales, reu?ita întâlnirilor de suflete, dac? nu cumva aceasta ar fi cea mai mare reu?it?.
Române?ti ur?ri de bine ?i s?n?tate, de la
Alde Dumitra?cu din Constan?a
8 mai 2012"

12 mai 2012

Sesiune 11 maiPe parcursul lucr?rilor Sesiunii de Comunic?ri ?i Dezbateri ?tiin?ifice „Basarabia 200", desf??urat? între orele 9.30 ?i 19.00, au fost prezentate teme cu caracter istoric, sub genericul anun?at, dar ?i din domeniul ?tiin?elor medicale ?i al ?tiin?elor exacte. Titlurile temelor dezb?tute:
- Acad. Dorel Zugr?vescu, convocat în afara ??rii la o întrunire ?tiin?ific? interna?ional? a onorat întâlnirea de la Râmnicu Vâlcea printr-o expunere power-point cu caracter autobiografic ?i din domeniul geo-fizicii p?mântului.
- Comandor (r) Prof. Univ. Dr. Jipa Rotaru - „200 de ani de la primul rapt teritorial rusesc";
- Medic Doctorand Claudiu Popescu „Nicolae Paulescu - Omul de ?tiin?? ?i teologul";
- Prof. Univ. Dr. Corvin Lupu - „1940 - Evacuarea Basarabiei, a Bucovinei de Nord ?I a ?inutului Her?a - Pozi?ia evreiasc?";
- Prof. Univ. Dr. Petre ?urlea - „Caracterul particip?rii României la r?zboiul pentru
recuperarea teritoriilor cotropite de U.R.S.S.";
- Prof. Univ. Dr. Cristian Troncot? - „Atest?ri documentare privind «Iadul de peste Prut, 1940-1941»";
- Col. (r) Filip Teodorescu - „Contribu?ia Serviciului Special de Informa?ii pe frontul invizibil";
- Pr. Vasile Marinescu - „ Agresiunea împotriva culturii române?ti –Iubirea ?i ura"

13 mai 2012

Sesiune 11 mai - SalinaÎn diminea?a zilei de 13 mai, vizita la Salina Ocnele Mari a oferit invita?ilor prilejul s? constate, înc? o dat? în plus, c? „omul sfin?e?te locul". Câteva m?suri de timp au ascultat slujba religioas? ?inut? în biserica subp?mântean? din incinta Salinei ?i au admirat amenaj?rile subterane în zidul de srae. Spre miezul zilei, microbuzul pus la dispozi?ie invita?ilor de Arhiepiscopia Râmnicului a ajuns la Mân?stirea Dintr-un Lemn. Aici a putut fi v?zut? ?i apreciat? Icoana F?c?toare de Minuni din Biserica de piatr?, au ascultat istoricul vechii mân?stiri, au admirat falnicii stejari multiseculari din incinta mân?stirii ?i au beneficiat de renumita ospe?ie a m?icu?elor de la Mân?stirea Dintr-un Lemn. „Cea mai veche m?rturie despre mân?stire a fost consemnat? în scris de diaconul Paul de Alep, care l-a înso?it pe Patriarhul Macarie al Antiohiei în c?l?toriile acestuia prin ??rile Române?ti între anii 1653-1658. El sus?ine c? un c?lug?r ar fi g?sit o icoan? a Maicii Domnului în scorbura unui stejar secular. În acel moment el ar fi auzit o voce ce l-ar fi îndemnat s? zideasc? o mân?stire din trunchiul acelui copac. [...] Icoana Maicii Domnului de care este legat? existen?a acestui a?ez?mânt monahal, este p?strat? cu mult? venera?ie în biserica mare, fiind înalt? de 1,50 m ?i lat? de 1,10 m. În anul 1929, Andrei Grabar de la Universitatea din Strasbourg a vizitat mân?stirea ?i, studiind icoana, a identificat-o ca fiind pictat? în secolul al IV-lea la mân?stirea Theothokos din Grecia, dup? un model care se spune ca ar fi apar?inut Apostolului Luca. Conform tradi?iei, în lume se mai p?streaz? trei exemplare asemenea celei de la Mân?stirea Dintr-un Lemn. [...] Dup? restaurarea din 1938-1940, f?cut? de Ministerul Aerului ?i Marinei, acest ansamblu monahal a devenit în mod simbolic altar de închinare pentru aviatori ?i marinari."[1]

Cu certitudinea c? reitereaz? valorile românismului, demnitatea ?i patriotismul Neamului Românesc, debutul primei edi?ii s-a produs sub semne augurale ?i reprezint? o carte de vizit? respectabil? pentru Societatea Cultural? ART EMIS, care anual va deschide por?ile cu acelea?i coordonate c?ut?torilor de comori spirituale române?ti. Întâlnirea, nu doar prilej de comunic?ri ?tiin?ifice, s-a dovedit a fi ?i una a cunoa?terii ?i aprecierii „capetelor luminate" ale României contemporane.

footer