Revista Art-emis
U. E., Schengen şi bomba atomică PDF Imprimare Email
Ion Maldarescu   
Duminică, 04 Martie 2012 13:25
Ion MăldărescuÎn absurdul spectacolelor de teatru şi circ în care trăim, vrem sau nu, „borna kilometrică 89" rămâne un reper de referinţă, nu doar pe plaiurile mioritice, ci şi la nivel global.. Complotul globalist uneltit şi parafat la Malta de cei doi malefici contemporani se repercutează în fiecare zi asupra populaţiei planetei. Mai ceva ca-n '39-'45, războaiele, „blitz-krigul" S.U.A.-N.A.T.O. împotriva tuturor se derulează cu obstinaţie fanatică. Rând pe rând, au fost îngenuncheate şi „mărunţite": Cehoslovacia, ruptă în două, Jugoslavia bombardată, mitraliată şi cu nenumărate „victime colaterale" s-a făcut ţăndări. Conducătorul Serbiei, expediat la Haga, a fost „sinucis" sub atentă îngrijire medicală. Irakul agresat, invadat şi trecut în "patrimoniul" S.U.A., cu petrol cu tot. De creanţele datorate României de către Irak, ne-au „iertat" americanii. S-au evaporat în deşert. În 2011, dintr-o dată, efectul Domino-ului a intrat în joc, Tunisia a fost cuprinsă de amoc, Egiptul - transformat în câmp de luptă, iar fostul preşedinte, trecut în chiria statului, la spitalul închisorii. Libia a fost făcută arşice de rachetele şi bombele avioanelor franceze, sub comanda clovnului charlotian şi bombardierele „alianţei". Colonelul, hăituit ca un vânat de „câinii războiului" a fost asasinat cu steagul alb în mână, spre bucuria diavolească a maleficei creaturi feminine de la Casa Albă. Siria, „virusată" şi ea, se zdruncină din temelii, dar acolo-i mai cu cântec, un fel de cui al lui Pepelea stă înfipt în peretele casei (citiţi, vă rog, baza militară rusească). Israelul i-a ciuruit pe palestinieni cu noile şi mereu perfecţionatele arme, fără să fi confirmat sau negat că ar deţine arma nucleară, iar acum se uită chiorâş la Iran. Cică acesta ar vrea să le dea cu atomica-n cap, aşa că au ţipat peste gârlă, la Unchiul Sam, pentru susţinere. S-a mai spus şi de Saddam Hussein, că ar deţine arme de distrugere în masă, dar au găsit numai masa, nu şi armele. Premiatul cu Nobel pentru pace (mai că te-apucă râsul!) din Salonul Oval a declarat că ar fi inacceptabil ca Iranul să-şi construiască o armă atomică. „Nu glumesc, consider că atât guvernul iranian, cât şi cel israelian înţeleg că, atunci când Statele Unite spun că este inacceptabil ca Iranul să aibă arma nucleară, vorbesc foarte serios", a afirmat Obama într-un interviu acordat publicaţiei The Atlantic. Câtă carismă! Câtă grijă pentru soarta umanităţii! În contextul în care S.U.A. sunt îngrijorate de faptul că Israelul ar putea lansa un atac asupra Iranului, urmează o întâlnire a Preşedintelui american, care va ţine sfat de taină cu primul ministru al Israelului. Barack Obama a apreciat că sancţiunile internaţionale împotriva Iranului sunt „mult mai eficiente decât se anticipase" şi dacă demersul sancţiunilor eşuează, SUA nu renunţă la nicio opţiune, adăugând că este în „interesul profund" nu doar al Israelului, ci şi al SUA ca Iranului să nu i se permită să se doteze cu arma nucleară. Cugetând „cu profunzime", întreb: SUA, Rusia, China, Franţa, Israelul, India, Pakistanul... şi câte ţări or mai fi, de la cine au luat aprobare să-şi facă bombiţe A, H, cu neutroni şi câte altele? Ei au voie, Iranul, NU! Doresc să nu fiu înţeles greşit. Ar fi bine ca şi cele existente să fie demontate şi utilizate în scopuri paşnice, dar prea pe faţă se aplică Legea Junglei, legea celui mai puternic. Preşedintele american a avertizat Iranul că este dispus să recurgă la opţiunea militară, dacă este necesar, cu scopul de a împiedica Teheranul să se doteze cu arma nucleară. Folosindu-mă de titlul unui film de prin anii '60, se pare că „nu-i pace sub măslini" şi nici perspective nu prea se întrevăd la orizont. Războaiele se succed, iar asasinatul a devenit politică de stat.

Trecând în alt plan, după cum relatează The Economist, o personalitate diplomatică europeană a caracterizat recenta opoziţie a României faţă de acordarea statutului de candidat la U.E., Serbiei, „o reprezentaţie penibilă, demnă de naţionalismul secolului al XIX-lea". Apărută în calea „avântului revoluţionar" de aderare a Belgradului la U.E. şi Mark Ruttemotivând justificat tratamentul discriminatoriu al etnicilor români trăitori în Serbia - incorect numiţi vlahi de către autorităţile sârbe -, poziţia României a cam stricat jucăriile. Tare m-ar bucura ca o delegaţie a maghiarilor din Harghita şi Covasna să meargă acolo, să vadă cu ochii lor ce drepturi au românii din Valea Timocului, faţă de privilegiile maghiarilor din România. Vă mai amintiţi cât caz s-a făcut şi încă se face în legătură cu minoritatea magiară din România?

A fost „o reprezentaţie penibilă" [...] „Ar trebui să fii un naţionalist din secolul al XIX-lea ca să crezi astfel de mizerii", a adăugat ofuscata personalitate citată, pe care aş detaşa-o câteva luni de zile, la Harghita, cu o etichetă lipită pe spate: „român". „Comportamentul României a fost considerat atât de groaznic, încât a contribuit la ralierea de partea Serbiei". Ce-o fi aşa de groaznic în susţinerea românilor din afara graniţelor? Să ne ocupăm puţin şi de alt aspect - aş parafraza eu - o reprezentaţie penibilă, demnă de secolul al XIX-lea, a primului ministru olandez Mark Rutte, care a declarat: „Ne opunem aderării României şi Bulgariei la Schengen. Ceea ce dorim sunt garanţii absolute că cele două ţări aplică criteriile Schengen. Avem nevoie de rapoarte favorabile în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare, care să confirme că cele două state fac ceea ce este necesar. Dar acest lucru nu s-a întâmplat până acum. Există progrese, dar nu sunt suficiente... România şi Bulgaria nu au făcut suficiente progrese pentru a obţine susţinerea Olandei în vederea aderării la spaţiul Schengen". De parcă la ei totul ar merge ca pe roate. Olanda a rămas singura ţară care s-a mai opus şi se opune în continuare aderării Bulgariei şi României la Schengen. Asta cum s-o fi numind? Discriminare, naţionalism, xenofobie sau legea pumnului în gură? footer