Revista Art-emis
Marionete celebre PDF Imprimare Email
Maria Diana Popescu   
Duminică, 10 Octombrie 2010 10:46

Maria Diana PopescuE suficient s? zapezi cīteva posturi tv, s? r?sfoie?ti cīteva jurnale ?i vei da peste aceea?i ?tire, acelea?i texte ?i imagini, parc? fotocopiate. Sincer, m-am s?turat de derapajele ?i a?ī??rile ziari?tilor dresa?i, de modul ridicol īn care distrag aten?ia de la problemele reale ale Romāniei. Foarte u?or inflameaz? spiritele, ca s? uit?m de matrapazlīcurile guvernului, de loviturile cu ou? crude īn por?ile partidelor, de TVA, de concedieri, de distrugerile produse de inunda?ii, de ?omaj, de s?r?cie ?i s? accept?m īndoparea cu datorii a t?tucului vitreg, F.M.I. Special pentru diversiune a fost scos de la naftalin? un agitator controversat, care ?i-a scris cu propria cerneal? certificatul de tr?d?tor, pe motiv c? īncearc? s? arunce Ardealul īn cazan. Jurnali?tii īi dau mai mult? importan?? decīt ar trebui. Locuitorii Ardealului ī?i iubesc patria ?i nu vor asculta īndemnul udemerist-iredentist cu ie?itul īn strad?. Fie ei unguri, moldoveni, munteni, secui, alte etnii tr?itoare īn ?ar?, to?i sunt cet??eni romāni care nu pot uita lupta sfīnt? pentru men?inerea unit??ii, a integrit??ii na?ionale ?i teritoriale. Ce a f?cut celebra marionet? īn cei dou?zeci de ani scur?i de la lovitura de stat? Exact ceea ce au f?cut to?i perinda?ii la putere: ?i-a umflat visteria, a extins bra?ele caracati?ei, iar noi, elibera?ii, am r?mas tot la mila guvernului h?mesit, cīnd e vorba s? ia cu japca, ?i zgīrcit, cīnd trebuie s? dea, adic? suport?m cu stoicism manipul?rile ori de cīte ori apare oportunitatea unei diversiuni.

Celebra marionet? a fost sprijinit? de c?tre diversioni?ti s? ocupe func?ia de vicepre?edinte al Parlamentului European, numirea fiind parte a unei regii de politic? extern?, iar contribu?ia acestuia se vede acum: de la tribuna forului european lanseaz? rachete īn direc?ia Romāniei, pe care ar trebui s? o sus?in?. Ba a fost ?i decorat de pre?edin?ie cu Ordinul Na?ional Steaua Romāniei „īn semn de mare apreciere a curajului ?i demnit??ii de care a dat dovad?” īn evenimentele de la 1989. Mi se pare o tic?lo?ie s? decorezi un agent al „serviciilor secrete” str?ine, care beneficiaz? de complicitate īn form? continuat? a institu?iilor statului. Īn cei 20 de ani care despart momentul loviturii de stat de cel al īndemnului par?iv de azi, i s-a urcat la cap imaginea cultivat? īn decembrie '89, de īnaintemerg?tor al eliber?rii poporului din robie, cīnd de fapt a avut un rol esen?ial de marionet? oportunist?. De atunci ?i pīn? azi, i s-a confec?ionat o imagine de erou, de mare lupt?tor īmpotriva dictaturii. De imaginea lui s-a ocupat noua putere care, īn dorin?a de a-l diaboliza ?i mai mult pe pre?edintele īmpu?cat, era īn stare s? se fac? frate cu tri?orii din slujba serviciilor secrete str?ine. Cel mai recent ?antaj este acest īndemn la „ie?irea īn strad?” a maghiarilor din Harghita, Covasna ?i Mure?, pentru autonomia teritorial? pe criterii etnice. Cu sau f?r? tr?d?torul īn discu?ie, t?v?lugul anticomunist tot ar fi trecut peste ?ar?. Se hot?rīse la nivel īnalt. Cīt de īnalt? P?i, nu e cazul s? uit?m: Gorbaciov, Bush, Mitterrand... Necazul e c?, īntre timp, marioneta s-a obr?znicit ?i vrea cu tot dinadinsul s? rup? hatul cīnd īi pofte?te inima.

?ar? mic?, cu un poten?ial militar important īn zon?, cu economie armonioas?, independent? agrar, f?r? ?antajul datoriilor la FMI, Romānia era pe atunci o stīnc? pentru seto?ii de putere ?i de bani ai occidentului. Subiectul Ceau?e?tilor face audien?? ?i dac? sīntem la ora adev?rului, acest pre?edinte n-a subminat interesele Romāniei, a?a cum s-a īntīmplat des dup? conducerea sa. Dimpotriv?. Dac? lu?m īn considerare crimele f?cute azi de for?ele oculte īmpotriva economiei noastre, toate guvernele ?i to?i pre?edin?ii postdecembri?ti trebuie judeca?i pentru tr?dare na?ional?, pentru sabotarea ?i subminarea economiei romāne?ti īn favoarea interesului de clic? mafiot?. Care sīnt mai vinova?i? Cei din groap? sau mi?eii de azi, coco?a?i pe visterii penale, pe munca poporului romān? Nimeni nu are curajul s? afirme c? toate guvernele ?i to?i pre?edin?ii de dup? ’89 au tras cu sīnge rece, ucigīnd o Romānie. Nimeni nu vorbe?te despre uciderea industriei ?i a agriculturii, a s?n?t??ii, a īnv???mīntului, de uciderea sutelor de mii de romāni r?ma?i f?r? locuri de munc?. Vina nu-i a celor ce au fost, ci a celor ce au distrus ?ara acum. Romānii sīnt sclavi īn propria ?ar?, iar str?inii - exploatatori. Aceasta este libertatea mult visat?. Cu marionetele acestea cum r?mīne, ce merit? demolatorii Romāniei? Dar cu p?pu?arii din lumea bun?? Ce r?splat? li se cuvine celor ce īmpileaz? popoare īntregi?
Ā 

footer