Revista Art-emis
Marionete celebre PDF Imprimare Email
Maria Diana Popescu   
Duminică, 10 Octombrie 2010 10:46

Maria Diana PopescuE suficient să zapezi cîteva posturi tv, să răsfoieşti cîteva jurnale şi vei da peste aceeaşi ştire, aceleaşi texte şi imagini, parcă fotocopiate. Sincer, m-am săturat de derapajele şi aţîţările ziariştilor dresaţi, de modul ridicol în care distrag atenţia de la problemele reale ale României. Foarte uşor inflamează spiritele, ca să uităm de matrapazlîcurile guvernului, de loviturile cu ouă crude în porţile partidelor, de TVA, de concedieri, de distrugerile produse de inundaţii, de şomaj, de sărăcie şi să acceptăm îndoparea cu datorii a tătucului vitreg, F.M.I. Special pentru diversiune a fost scos de la naftalină un agitator controversat, care şi-a scris cu propria cerneală certificatul de trădător, pe motiv că încearcă să arunce Ardealul în cazan. Jurnaliştii îi dau mai multă importanţă decît ar trebui. Locuitorii Ardealului îşi iubesc patria şi nu vor asculta îndemnul udemerist-iredentist cu ieşitul în stradă. Fie ei unguri, moldoveni, munteni, secui, alte etnii trăitoare în ţară, toţi sunt cetăţeni români care nu pot uita lupta sfîntă pentru menţinerea unităţii, a integrităţii naţionale şi teritoriale. Ce a făcut celebra marionetă în cei douăzeci de ani scurşi de la lovitura de stat? Exact ceea ce au făcut toţi perindaţii la putere: şi-a umflat visteria, a extins braţele caracatiţei, iar noi, eliberaţii, am rămas tot la mila guvernului hămesit, cînd e vorba să ia cu japca, şi zgîrcit, cînd trebuie să dea, adică suportăm cu stoicism manipulările ori de cîte ori apare oportunitatea unei diversiuni.

Celebra marionetă a fost sprijinită de către diversionişti să ocupe funcţia de vicepreşedinte al Parlamentului European, numirea fiind parte a unei regii de politică externă, iar contribuţia acestuia se vede acum: de la tribuna forului european lansează rachete în direcţia României, pe care ar trebui să o susţină. Ba a fost şi decorat de preşedinţie cu Ordinul Naţional Steaua României „în semn de mare apreciere a curajului şi demnităţii de care a dat dovadă” în evenimentele de la 1989. Mi se pare o ticăloşie să decorezi un agent al „serviciilor secrete” străine, care beneficiază de complicitate în formă continuată a instituţiilor statului. În cei 20 de ani care despart momentul loviturii de stat de cel al îndemnului parşiv de azi, i s-a urcat la cap imaginea cultivată în decembrie '89, de înaintemergător al eliberării poporului din robie, cînd de fapt a avut un rol esenţial de marionetă oportunistă. De atunci şi pînă azi, i s-a confecţionat o imagine de erou, de mare luptător împotriva dictaturii. De imaginea lui s-a ocupat noua putere care, în dorinţa de a-l diaboliza şi mai mult pe preşedintele împuşcat, era în stare să se facă frate cu trişorii din slujba serviciilor secrete străine. Cel mai recent şantaj este acest îndemn la „ieşirea în stradă” a maghiarilor din Harghita, Covasna şi Mureş, pentru autonomia teritorială pe criterii etnice. Cu sau fără trădătorul în discuţie, tăvălugul anticomunist tot ar fi trecut peste ţară. Se hotărîse la nivel înalt. Cît de înalt? Păi, nu e cazul să uităm: Gorbaciov, Bush, Mitterrand... Necazul e că, între timp, marioneta s-a obrăznicit şi vrea cu tot dinadinsul să rupă hatul cînd îi pofteşte inima.

Ţară mică, cu un potenţial militar important în zonă, cu economie armonioasă, independentă agrar, fără şantajul datoriilor la FMI, România era pe atunci o stîncă pentru setoşii de putere şi de bani ai occidentului. Subiectul Ceauşeştilor face audienţă şi dacă sîntem la ora adevărului, acest preşedinte n-a subminat interesele României, aşa cum s-a întîmplat des după conducerea sa. Dimpotrivă. Dacă luăm în considerare crimele făcute azi de forţele oculte împotriva economiei noastre, toate guvernele şi toţi preşedinţii postdecembrişti trebuie judecaţi pentru trădare naţională, pentru sabotarea şi subminarea economiei româneşti în favoarea interesului de clică mafiotă. Care sînt mai vinovaţi? Cei din groapă sau mişeii de azi, cocoţaţi pe visterii penale, pe munca poporului român? Nimeni nu are curajul să afirme că toate guvernele şi toţi preşedinţii de după ’89 au tras cu sînge rece, ucigînd o Românie. Nimeni nu vorbeşte despre uciderea industriei şi a agriculturii, a sănătăţii, a învăţămîntului, de uciderea sutelor de mii de români rămaşi fără locuri de muncă. Vina nu-i a celor ce au fost, ci a celor ce au distrus ţara acum. Românii sînt sclavi în propria ţară, iar străinii - exploatatori. Aceasta este libertatea mult visată. Cu marionetele acestea cum rămîne, ce merită demolatorii României? Dar cu păpuşarii din lumea bună? Ce răsplată li se cuvine celor ce împilează popoare întregi?
 

footer