Ca atâtea altele, s-au scurs prin clepsidră şi zilele lunii februarie... Mai rupem o filă din calendar... şi, după străvechile obiceiuri răbojul ne vesteşte că primăvara bate la uşă. Ce-i drept, deocamdată, capriciile vremii au răsturnat aşteptările. Voci purtate de undele radio ne anunţă că zăpada a potopit satele şi oraşele ţării. Drumuri blocate, trenuri întârziate cu orele - nu de ordinul secundelor - precum în Ţara Soarelui Răsare într-un an -, ci cât pentru o sută. Din Capitală nu prea ai cu ce ajunge la malul Mării, iar păsările de la Otopeni sau Băneasa dau anevoie din aripi.

Ce ţi-e cu bătânii ăştia demodaţi! Învechiţi, nedumeriţi şi neadaptaţi cu răsturnările ştiinţifice ale veacului al XXI-lea! Pe vremea când ei erau copii şi omătul acoperea pământul, românii stucheau în palme şi, voiniceşte, deschideau drumuri cu sănii şi pluguri trase de boi ori cai... Se putea! Acum am progresat, avem tehnologii performante, dar, „la noi, la români" maşinăriile secolului nu se prea potrivesc nici cu starea vremii, nici cu codurile galbene, portocalii sau Cel de Sus mai ştie ce culoare, vânturate prin eter.

Iar ne-a prins iarna nepregătiţi! Mai marii Ţării stau la sfat, comod, la căldurică şi se sfădesc pentru priorităţi „europene"... „Unde eşti Tu, Ţepeş, Doamne ?!". Dar, toate la timpul lor ! Preţ de câteva clipe, să-i lăsăm pe nevrednicii nevolnici vremelnici, cei trei „K.K.K."[1] - ce stârnesc prin gard câinii neînţelegerii să se râcâie între ei (întru slujirea intereselor altora) şi1 Martie 2018-colaj foto să ne vedem de ale noastre, ale Românilor.

După vechiul calendar roman, 1 Martie era prima zi din an. Se celebra sărbătorea la care se desfăşurau serbările zeului Marte, ale primăverii şi ale viitoarelor roade ale pământului. La 1 Martie al fiecărui an, românii îşi reîmprospătează speranţa, optimismul, credinţa în Dumnezeu şi în mai binele ce va să vină, în sporul Neamului. În Martie apar ghioceii, semn al lepădării cojoacelor, al plecării Babei Dochia şi al venirii Primăverii. Cu tot frigul de afară şi gheaţa din inimile celor trei malefici menţionaţi, natura va intra curând în cursul ei firesc. Frigul începe să se amestece cu razele soarelui, întunericul cu lumina şi, după câteva zile de iarnă întârziată, primăvara, soarele se vor afla iarăşi acolo, la locul firesc. După datina străbună triumful revenirii la viaţă ne îndeamnă să dăruim mamelor, surorilor, soţiilor, fiicelor noastre şi tuturor copilelor acestui străvechi pământ românesc Mărţişorul, micuţul simbol al redeşteptării naturii şi al norocului : trifoiul, coşarul, potcoava... şi inima dăruită din inimă.

Cu tot omătul de-afară, să ne bucurăm şi să-i urăm:
Bine-ai venit Primăvară Românească !

-----------------------------------------------------------
[1] Klemm, Gauleiterul coloniei România, Klaus, majordomul prea-plecat al „partenerului strategic", al Berlinului, al Ierusalimului..., Koveşi, controversata şi - în aceste zile disc(p)utata aruncătoare la coş - unealta universală de la şefia unei instituţii menite să facă dreptate.