Revista Art-emis
De la „Dar-es-Salaam” la „Dar al-Harb” şi sofisme antiromâneşti PDF Imprimare Email
Ion Maldarescu   
Duminică, 31 August 2014 23:15
Ion Măldărescu, art-emisTrambulina zeului Marte
 
Conflictele militare cvasi-globale ale prezentului sunt cu certitudine materializări concrete ale globalizării agresive la care este supusă întreaga planetă prin contracţia abuzului de putere, a dorinţei de expansiune, a obrăzniciei, iresponsabilităţii şi influenţei politice a Washington-ului pe scena internaţională. Urmând pas cu pas rigorile indicatoare ale licuricilor planetari, o serie de evenimente importante au zguduit şi răvăşit omenirea la sfârşitul secolului al XX-lea: Uniunea Sovietică s-a dezintegrat, Tratatul de la Varşovia s-a „vaporizat”, iar speranţele mediatizate printr-o „Pax Americana” s-au dovedit a fi simple scenarii S.F. Îngheţarea Războiului Rece şi anihilarea temporară a rivalului au prilejuit declanşarea unei campanii agresive şi ipocrite, a minciunii generalizate, practicate şi promovate la nivel planetar: Irak, Afganistan, Egipt, Tunis, Libia, Siria, Iran, acum Ucraina... aruncate pe trambulina zeului Marte prin pretexte şi motivaţii pe care astăzi doar naivii le mai cred şi le mai acceptă. Mai nou, pe tapet a fost revigorată ofensiva anti-islamistă, din care face parte şi proaspăta mascaradă a decapitării filmate a jurnalistului american, greu de digerat şi demontată piesă cu piesă de C.N.N. Până nu demult populaţiile musulmane au trăit într-o armonie aproximativă cu celelalte popoare, dar declanşarea unei operaţiuni susţinute prin minciuni şi jumătăţi de adevăr au metamorfozat europa Occidentală şi America de Nord, din „Dar-es-Salaam” (pământul, casă a păcii) în „Dar al-Harb” (pământul, casă a războiului).
 
„Este mai bine să nu vă puneţi cu noi”
 
Recent, Uniunea Europeană a dat un ultimatum Federaţiei Ruse să înceteze acţiunile în Ucraina. În caz contrar, U.E. pregăteşte noi sancţiuni, a anunţat preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy”.(Adevarul.ro) Domnul Rompuy „uită” să precizeze ce caută U.E, S.U.A şi NATO în coasta Rusiei, dar toate costurile cauzate de sancţiunile Occidentului aplicate deja asupra Federaţiei Ruse, cât şi cele cu care o ameninţă acum se răsfrâng direct asupra statelor componente ale conglomeratului european, în mod special asupra României. Domnul Rompuy „uită” să menţioneze că Robert Hunter Biden, unul dintre fiii vicepreşedintelui S.U.A. Joseph Biden, ocupă un fotoliu de director în conducerea celei mai mari companii de exploatare a gazelor din Ucraina, situaţie care vorbeşte de la sine despre intenţiile S.U.A. în Ucraina. Replica Ţarului Putin era inevitabilă, astfel, vineri, 29 august, acesta a adresat un foarte dur avertisment tuturor statelor membre ale N.A.T.O., ai cărei reprezentanţi urmează a se întâlni în Ţara Galilor: „Mulţumesc lui Dumnezeu, cred că nimeni nu se gândeşte la declanşarea unui conflict, pe scară largă cu Rusia. Vreau să vă reamintesc că Rusia este una dintre cele mai importante Puteri Nucleare. [...] Este mai bine să nu vă puneţi cu noi”.[1]
 
Interesul naţional trebuie privit nu doar prin prisma administrării ţării pe timp de pace, ci şi prin cea a costurilor unui război - atât umane, cât şi economico-financiare. De asemenea, nu trebuie uitat că şi pe timp de război popoarele au nevoie de hrană şi adăpost. La nivelul anului 2005 Federaţia Rusă avea în dotare un arsenal de 20.000 de mii de asemenea arme nucleare strategice şi tactice, S.U.A. peste 10.000, Franţa, cca. 350, iar Marea Britanie aproximativ 200. Nu menţionez aici India, China, Israelul şi alte state care deţin arsenal nuclear... dar să nu pomenim de funie în casa spânzuratului.
 
Sub camuflajul „stars and stripes”, Mr. Bel murdăreşte tricolorul
 
Urmând modelul unui mai vechi articol, voi utiliza procedura unor demonstraţii „cu pielea clientului”, în speţă, folosind exprimările „clientului” - pe care l-am numit Mister Bel (de la belea; nu merită să-i fac reclamă, scriindu-i numele real) tocmai pentru ca descrierea să fie mai intuitivă... Să o luăm metodic: Mr. Bel, un desperados alzhaimerizat, mai profund decât unii locuitori mioritici manipulaţi prin drogul televiziunilor şi mass-media mercenarizată, aruncat de valurile vieţii pe undeva, pe malurile ţării jandarmului mondial, mârâie, latră la stele, şi, cuprins de rabie, muşcă virtual, cu sârg, turul pantalonilor „rrromânilor neaoși” (l-am citat). Ipochimenul atacă sistematic tot ce-i românesc, mai abitir decât o făcea Ana Pauker în anii de după Al Doilea Război Mondial. Cu mânie proletară pune la zid „Cărticica șefului de... trib, cu GYRofar” plină de „puseuri naționaliste”. Drept este că, datorită leprelor indigene asociate celor occidentale, în România treburile merg anapoda, însă asta nu-l îndreptăţeşte pe scârţa-scârţa din spaţiul virtual să ponegrească şi să infecteze tot ce atinge cu lăturile emanate de jenantul complex al superiorităţii de care suferă. Bel înfierează cu mânie proletară orice aparţine României, inclusiv Istoria: „Umbra Căpitanului dar și ceaușia mai gestionează străvechile și moștenitele complexe de inferioritate ale acestei părți de Europă, amplificate drastic de ampla decădere și, în plină actualitate, de ascendența autoritarismului, de sorginte național-socialistă, dinspre puterea seniorială către sfânta tinerețe-n ascensiune, în plină recesiune, pe care unii specialiști în economie o denumesc faliment.” Exprimări alambicate şi golite de sens, sfertodocte, dar cu pretenţii. Foarte probabil Mr. Bel face parte dintre susţinătorii faimoasei tirade a lui Don Basilio: „Calomniez, calomniez, il en restera toujours quelque chose”.
 
Carul cu fân al democraţiei americane
 
După ce perorează anapoda că românii suferă de xenofobie latentă, tradițională [...] o anume tradiție pentru care România a fost sancționată la Conferința de Pace de la Paris, 1919, dar și după al doilea război mondial. Național-socialismul s-a retirat într-un străvechi parmezan un timp, puzderia de minorități cu care s-a ales România a creat și un modus vivendi tolerant”. Bâjbâiala semantică îi dă ghes şi Mr. Bel nu se mai poate opri din paracugetări care stârnesc greaţă intelectualilor rafinaţi şi agasează minţile limpezi. Păi, este cam dificil de înţeles zăpăceala confuză care i-a cuprins sinapsele: ori „xenofobie latentă, tradițională”, ori „un modus vivendi tolerant”? Ba, mai mult, îşi permite să comenteze până şi firavele poziţii oficiale de apărare împotriva agresiunii iredentismului unguresc pe teritoriul României: Cu câtă plăcere i-a refuzat președintelui Ungariei sosirea cu o avionetă la unul din simpozioanele maghiare ținute în Ardeal. Și doar era vorba de un senior, fragil și absolut mai puțin agresiv decât premierul Orban Victor. Curat fragil!, pardon, „Curat murdar!”, am vrut să zic. Un alt sofism al lui Mr. Bel, plantat pentru inducerea în eroare a naivilor sună cam aşa: „... o eventuală aspirație la o funcție în stat declanșează o mizerabilă campanie de denigrare [...] Televiziunea de serviciu nu se poate opune valurilor de lături deversate [...] în capetele inamicilor”. Din modestie(?) Mr. Bel nu ne destăinuie că şi S.U.A., pe malurile Potomacului sau în prea-lăudatul Occident este la fel sau chiar mai rău şi nici faptul că de la ei am copiat metoda prin care „Hoții şi mincinoșii ordinari, cu acte (« diplome ») oficiale emise de Parchete și instanțe judiciare”... au ajuns la cârma ţării. Cazul certificatului de naştere al actualului chiriaş de la Casa Abă este doar un exemplu pierdut în carul cu fân al democraţiei americane.
 
Premiul Nobel pentru greaţă
 
Ca să se pună bine cu Steaua lui David, măscăriciul concluzionează: „în țara asta monolingvă [...] acest fascism latent, bine disimulat până acum, a răbufnit  la lumină în modul cel mai scabros. [...] Documentele româneşti nu îl conving (pe român - n.n.) că Holocaustul a fost cât se poate de real în România”. Afirmaţiile nu sunt suficiente şi, ca să fiu înţeles corect, folosesc chiar un vechi proverb evreiesc: atunci când cineva afirmă în public că sora ta este c**vă, posibilitatea de a explica cuiva că, de fapt, nici nu ai o soră este aproape nulă.L-aş întreba pe Mr. Bel dacă are cumva căderea, competenţa şi cunoştinţele necesare să dea verdicte şi noi nu ştim? Şi apoi, i-aş recomanda să ţină minte pentru totdeauna: în România nu a existat nici fascism, nici nazism. Pentru a le căuta, îi sugerez ipochimenului să cerceteze arhivele din Italia, respectiv Germania. Poate se va lumina... deşi şansele sunt aproape nule, din start.
 
„Mai prost decât Farfuridi şi mai canalie decât Caţavencu”
 
Credincios nevoie mare, aşa cum îi stă bine unui prea plecat practicant al adevărului falsificat, scârţa-scârţa descrie ocupaţia politică, soră bună şi la fel de valabilă peste tot în lume - inclusiv în ţara care l-a adoptat - cu prima profesie feminină din istoria umanităţii: „După ce toată viața, unica «biserică» unde s-au închinat a fost bordelul politic» şi singura religie pe care au practicat-o a fost «prostituția» morală, brusc, pe politicieni i-a apucat pioșenia excesivă, participând activ la pelerinajul îndobitocirii religioase, mimând credintă în valorile spirituale. Este cadrul perfect pentru recăderea în ambianța «reconfortantă» a vremurilor demne de Zelinski-Sima-Ion Antonescu-Ceaușescu. În loc de altceva mai bun sau mai promițător. Editurile sunt bine pregătite cu scrierile legionarilor, cu memorii și însemnări diverse, uneori bine coafate, ca să nu dea greață Europei”. Greu de găsit cineva care să citească asemenea aberaţii fără a nu-l cuprinde greaţa, însoţită de sentimentul milei pentru tărtăcuţa debitoare!O fi aspirând ipochimenul la vreun Premiu Nobel pentru greaţă? Cine ştie?, dar Dumnezeu nu bate cu parul, are alte metode. Închei, plin de greaţă, cu alte câteva cugetări preţioase ale antiromânului Mr. Bel, fără însă a le comenta, convins fiind că acesta s-a molipsit - poate de la nepedepsitul fost director al I.C.R. - de limbariţă agresivă şi antiromânism. Vă las pe domniile voastre să-l trimiteţi acolo unde îi este locul:

„[...] Chiar și numele țării, România este dat de un neamț, istoricul sas Martin Felmer, sec. al XVIII-lea. [...] poporul (român - n.n.) nu mai e de mult român, în timp corcindu-se cu tătari [...] turci, ruși, sârbi, bulgari, țigani (mai ales). Asta în Valahia Mare, că în Ardeal și Banat toți ni-s corciți cu germani, unguri, ovrei, țigani, francezi, austrieci, sârbi, pînă și italieni. Cine e pur-sânge să ridice mâna sus! Nimeni... (Ah, i-am omis pe daci, thraci, geți, avari, pelasgi, greci).[...] Un Brătianu, când s-a văzut cu România Mare în căruță, a atras spre capitală tot ce se putea căra din noile ținuturi anexate. [...] Ce, prințul Charles cumpără case românești? Ba, numai săsești ! [...] Regele ungar i-a colonizat pe sași pentru că știau să construiască din piatră și să-și fortifice bisericile. Să le apere de năvălitori. Moldo-valahii construiau mai ales din lut, de aia au fost invadați mereu de neamuri de tot felul. [...] Turismul țării există la marea cadorisită de ruși în 1877, în Ardealul cu nume unguresc și în cele șapte burguri săsești. Industrie - cam tot în aceste locuri, gata ridicată de imperiul perdant în război".

În mass-media a apărut informaţia că savanţii au modificat genomul uman prin folosirea unei tehnici noi de fertilizare in vitro, numită transfer citoplasmatic, alterând practic structura speciei noastre. Exista riscul unor efecte grave în urma conceperii unor copii modificaţi genetic, dar deja 30 de micuţi din întreaga lume s-au născut prin această controversată metodă.[2] Dacă Mr. Bel ar fi fost mai tânăr nu m-ar fi mirat ca manifestările sale să se înscrie în lista efectelor secundare ale tehncii genetice menţionate, din care fac parte şi simptomele autismului.
 
Notă: Pe inscripţia de la intrarea în cel mai mare spital psihiatric din Portugalia este scris: „Nu toţi care sunt internaţi în acest aşezământ sunt bolnavi şi nu toţi care sunt afară sunt sănătoşi!”. Nimic mai adevărat! Toţi rătăciţii de neam, în sensul că-şi reneagă şi ponegresc originea română, ar trebui adunaţi şi puşi sub control medical. Zburdatul lor în libertate aduce deservicii majore neamul românesc, acum când toţi sunt cu ochii pe bucata noastră de străvechime spirituală şi istorie milenară.
------------------------------------
footer