Revista Art-emis
Dictatura F.M.I. şi groparul României PDF Imprimare Email
Ion Maldarescu   
Vineri, 24 Decembrie 2010 22:19
Multithumb found errors on this page:

There was a problem loading image /home/ultraart/public_html/images/stories/autori/Ion-Maldarescu.jpg
Ion MaldarescuÎn ideea că nu peste mult timp va deveni Franks de România, Jeffrey Franks, s-a costumat cu haina mioritică. În schimbul banilor daţi cu grea camătă de F.M.I., şi-a rezervat dreptul de a-şi băga nasul, tot mai insolent, în orice domeniu al treburilor noastre interne. Aşa s-a ajuns la forţarea altor împrumuturi, la dublare, la triplare şi la „emiterea de obligaţiuni", încât FMI controlează România şi lumea de la casele de bani. Ţările lovite de catastrofa F.M.I. s-au ales cu datorii uriaşe şi falimente economice. Cele care s-au trezit din adormire, precum Brazilia sau Argentina şi au alungat „vampirul", au înregistrat un boom economic fără precedent. În România, băncile austriece au ameninţat că vor falimenta piaţa bancară europeană dacă nu primesc fonduri de la statul român. Politicienii autohtoni, au fost chemaţi la Bruxelles, unde li s-a cerut să angajeze cel mai mare împrumut din istoria ţării, şi s-au conformat rapid. În toată această nebunie şi sărăcie în care sau eşti costumat în hoţ sau eşti apt pentru societatea multilateral idiotizată apare ceva mai înfiorător: rânjetul domnului Franks acompaniat de hohotul preşedintelui jucător. Neoficial, se poate afirma că în acest moment al istoriei, şeful statului român se numeşte Jeffrey Franks. Guvernul şi Parlamentul României au îngenuncheat ca la biserică, fără a-i întreba pe români dacă doresc sau nu să se împrumute, prosternându-se fără pic de demnitate în faţa strigoiului care bântuie ca la el acasă prin încăperile oficiale ale instituţiilor statului. Mai mult, slugile autohtone au prins „firul" şi cântă pe melodia prezentată ca model. Ce legi? Ce reguli? Asemenea unui şaman fudul de „opera" sa, killerul economic Jeffrey Franks tropăie sfidător peste mormântul încă neînmormântatei Românii, impune condiţii draconice (nici măcar „indicaţii preţioase" nu pot fi numite), dă ordine, sfidează populaţia ţării şi se simte atotputernic. Umilirea şi umilinţa actualei administraţii a ţării în faţa acestui asasin economic a transformat relaţia de dialog cu F.M.I. în renunţarea la protejarea românilor şi la orice urmă de demnitate naţională, grăitor fiind ultimatumul dat Guvernului. Primul ministru şi ministrul finanţelor nu doresc să recunoască faptul că ţara se află la mâna F.M.I., care îi impune, îi dictează renunţarea la prevederi ale legislaţiei României, menite să pună capăt practicilor cămătăreşti ale băncilor străine de pe teritoriul naţional. Profitând de obedienţa acestora, şeful misiunii FMI nu s-a sfiit să ameninţe, declarând public faptul că obţinerea următoarei tranşe din acordul încheiat cu ţara noastră este condiţionată de abrogarea Ordonanţei nr. 50/2010. Intervenţia de eliminare a ordonanţei demonstrează că scopul urmărit de FMI este de a garanta băncilor că evoluţia situaţiei le este favorabilă, în detrimentul cetăţenilor. Acestora li se ascund condiţiile în care a fost acordat-impus catastrofalul împrumut, printre altele:
- „ajutarea" băncilor austriece de pe teritoriul României;
- creşterea taxelor, a TVA-ului, şi a impozitelor;
- reducerea bugetului sănătăţii şi al învăţământului;
- instalarea camerelor de luat vederi în cât mai multe locuri;
- obligativitatea aplicării cip-urilor, la început în paşapoartele biometrice, apoi în cărţile de identitate, în permisele auto şi apoi în corpul uman. Finalul „apoteotic" urmărit de oculta mondială va fi instalarea statului poliţienesc absolut şi controlul fiecărei persoane.

Rolul declarat al FMI în reglarea relaţiilor dintre bănci şi clienţi este acela de a promova un climat de siguranţă şi de a elimina harababura financiara provocată de creditorii bancari aduşi în stare de insolvabilitate, deşi stabilitatea financiară din România a fost serios afectată chiar de către bănci. Ultima „vizită" a misiunii F.M.I. a trecut printr-un anonimat suspect. Condiţiile draconice impuse cu ton dictatorial nu justifică discreţia cu care s-au purtat „negocierile" din poziţia în genunchi. Jeffrey Francs se substituie Parlamentului României, încălcând principiul constituţional al separaţiei puterilor în stat violând flagrant suveranitatea naţională serios afectată. Dictatura F.M.I. se manifestă din ce în ce mai agresiv, mai sigură de poziţia cucerită, comportându-se cu românii precum cu slugile. La un post de televiziune american, Jeffrey Franks a relatat despre măsurile impuse de F.M.I. guvernului de la Bucureşti astfel: „Mediul politic a fost întotdeauna „vioi". A fost nevoie de un compromis între „durere" pe termen scurt şi câştigul pe termen lung. În România, guvernul a decis să ia măsuri drastice la jumătatea anului (2010 - n.a.) pentru a se poziţiona mai bine şi ca să evite noi măsuri de austeritate în 2011 şi 2012. România a ales o cale dureroasă pe termen scurt, în favoarea câştigului pe termen lung." Câştigul, atât pe termen scurt cât şi pe termen lung nu este al României, ci integral al ocultei mondiale, intermediar fiind F.M.I., reprezentat de groparul de serviciu, Jeffrey Francs. footer