Revista Art-emis
Spre Dumnezeu PDF Imprimare Email
Maria Diana Popescu   
Luni, 13 Mai 2013 18:49
InviereaDupă cum spune cartea „Facerii", lumea şi Cosmosul sînt creaţiile lui Dumnezeu. Proorocul Isaia, copleşit de maiestatea şi armonia cosmică declara: „Ridicaţi-vă ochii şi priviţi! Cine le-a zidit pe toate acestea?" Părinţii Bisericii afirmă în majoritatea scrierilor că „frumuseţea lui Dumnezeu se reflectă în creaţia Sa, şi că toate făpturile, fie însufleţite sau nu vorbesc despre frumuseţea Creatorului." Creştinul timpurilor noastre este tot mai îngrijorat pentru că „viţelul de aur", zeul străvechi se arată ca o uzină uriaşă, care a deschis porţile unei tiranii fără precedent, livrînd în ambalaje strălucitoare, la scară mondială, ateismul menit să dizolve cultura creştină. Răstignită de multă vreme, robotizată, capitalizată, supusă şi controlată, omenirea pierde puţin cîte puţin dimensiunea mesianică. Forţe demonice deţin puterea lumii, oştiri şi legi proprii le organizează şi le apără. Ideologii tiranice şi chiar noi religii create anume să înşele oamenii, le justifică puterea. O pseudo-religie a dogmelor consumismului, a binelui fals, a finalităţii neantice, a împins lumea să se închine fiilor întunericului, celor care deţin monopolul armelor sofisticate şi tehnicii de manipulare a conştiinţelor. Ateismul lor este absolut, imoralitatea - centrul gîndirii şi acţiunii lor. Şi cu cît insistă mai mult pe aceste coordonate, cu atît loviturile date omenirii sînt mai dramatice. Viaţa şi libertatea nu mai pot fi garantate în această civilizaţie „atomică", de aceea pot spune că omenirea se află „pe culmile disperării". Însă, toate suferinţele care ni se pricinuiesc au menirea să biciuiască pasivitatea lumii şi să lumineze drumul spre Dumnezeu. Numai încrederea în puterea Sa va învinge fii întunericului, iar Creştinătatea va triumfa prin Hristos.

Fericitul Augustin scria: „Toate aceste frumuseţi ce vă plac şi care desfată privirea voastră sînt create de Dumnezeu. Dacă atît de mare este frumuseţea operelor create de El, cu atît mai mult este El Însuşi." Armonia cosmosului relevată ca ordine, măsură, echilibru, proporţionalitate, unitate, rigoare compoziţională şi consonantă, toate aceste caracteristici ale Universului nu pot fi întîmplătoare, ci opera unui Creator Atotputernic. Sfîntul Atanasie cel Mare întăreşte în scrierile sale aspectul cu privire la ordinea maiestuoasă şi armonia Creaţiei: „Fiindcă nu e neorînduială în toate şi nu e o lipsă de măsură, ci o simetrie; şi nu e haos, ci un cosmos şi o sinteză armonioasă a cosmosului, e necesar să cugetăm şi să primim ideea unui Stăpîn care, deşi nu se arată ochilor, le ţine strînse pe toate şi înfăptuieşte o armonie între ele." Clement Alexandrinul afirma şi el că armonia universală este opera bunătăţii şi iubirii divine, ce constituie temelia Universului. Ideea inaugurată de el, cum că lumea este o operă de artă perfectă a lui Dumnezeu, este preluată şi de Părinţii capadocieni. Sfîntul Vasile cel Mare spunea că „toată această lume, plăsmuită artistic şi înţelept din frumuseţe şi armonie, este o creaţie de artă şi nu poate fi decît opera unui Creator a cărui frumuseţe este inefabilă şi depăşeşte prin necomun măsura frumuseţilor create".

În cartea Facerii, frumuseţea lui Dumnezeu se reflectă mai întîi în frumuseţea lumii, în macrocosmos, iar la sfîrşitul zilei a şasea, prin crearea omului, frumuseţea lui Dumnezeu se reflecta în om, ca microcosmos. „Şi a zis Dumnezeu: Să facem om după chipul şi după asemănarea Noastră. Şi a făcut Dumnezeu pe om după chipul Său" (Fac. 1, 26, 27). Aşadar, frumuseţea noastră, nu numai că îşi păstrează caracterul sacru, dar este o reflectare, un simbol al frumuseţii Dumnezeieşti. În om sînt concentrate elementele macrocosmosului şi pentru aceasta Sfinţii Părinţi îl numesc microcosmos. Chipul lui Dumnezeu din om este acela care îi conferă omului demnitate şi frumuseţe spirituală, cheamîndu-l să ajungă asemenea Lui, la desăvîrşire. Vocaţia omului fiind, prin urmare, de a zidi acea existenţă voită de Dumnezeu, de a restabili echilibrul în om şi în comunitate.

Foto - Cristina Nichituş Roncea
footer