Revista Art-emis
Ministere de război PDF Imprimare Email
Maria Diana Popescu   
Luni, 28 Mai 2012 10:57

Maria Diana Popescu

Cu privirea înspre Grecia, Rusia, Franţa şi Schengen-ul din zare, hăituit de digiţii Băncii Mondiale, leul se zvîrcoleşte neputincios în faţa naţiunii, mai întîi „dolarizată”, apoi „eurorizată”, iar acum terorizată de ambele valute. În „tundra românească” s-a mers de 22 de ani pe principiul „eu te fur, dar nu poţi să mă prinzi, eu te bat, iar tu n-ai ce-mi face”. Avem, în context, exemplul jurnalistului de la o televiziune centrală, bătut, recent, în scara blocului, de doi agresori cu cagulă, care, printre lovituri, i-au transmis să nu mai apară la televizor. Adevărului i se pune tot timpul pumnul în gură. Teorie sau nu, chiar şi recesiunea a luat naştere din agresiuni politice. Sistemul bielă-manivelă al Uniunii, uns cu toate alifiile, funcţionează pe ideea că economia nu este o ştiinţă exactă, ci o multitudine de definiţii, care umple instantaneu buzunarele faraonilor. Creşteri economice? Da’ de unde? Doar pe hîrtii! Însă Guvernul restituie, cu ţîrîita, de la unu iunie, banii bugetarilor, ai pensionarilor şi redeschide robinetul angajărilor. Sper că nu vor fi zece şefi la trei angajaţi. Eu aşteptam ca salariile şi pensiile să fie aduse la nivelul celor din Uniune, unde figurăm doar cu numărul mare şi grosimea taxelor în top. Cer şi eu prea mult, tocmai acum cînd recesiunea s-a întors la cosit!

N-avem decît să ne mulţumim cu producţia de maşini electrice, anunţată de tînărul premier, şi cu CV-urile celor de la Educaţie, care „înnoată” cu doi „n” în greşeli şi falsuri. Bietul sistem de învăţămînt, altădată solid şi demn, a ajuns de toată manga! Privind fruntea brăzdată de ridurile cugetărilor existenţiale, nu poţi să nu te întrebi cu privire la mangleala ministerială: „de ce de la japonezi?” „Pentru că japonezii pot şi noi, nu..”. Ce ruşinos! Cum ar fi fost viitorul Educaţiei sub conducerea sa? Ca şi pînă acum: mangaureate, mangalicenţe, mangarezidenţiate, mangamasterate, mangadoctorate. Adică, „Manga cum laudae”. Morile stricate, şcolite în S.U.A., cred că-l pot fura şi pe Dumnezeu, deşi în mintea lor El nici nu există. Corpul de experţi în management educaţional, înţesat de cadre cu C.V.- uri în biblioraft (recorduri de diplome, licenţe, masterate, doctorate, atestate, burse, cursuri, specializări et caetera), a creat omul multilateral educat, omul nou, de tip mang, stăpînul haosului, ca alchimie necesară. Orice sistem e o afacere şi toată lumea cunoaşte că în afaceri trebuie să investeşti puţin şi să cîştigi gros. Aşa a fost întotdeauna în istoria noastră. Cine se mai teme, de cine şi de ce?

Poate Cameron, de Hollande, avînd în vedere că premierul britanic l-a umilit în timpul unei vizite la Londra anul acesta. Noul lider francez, declarat „inamic al finanţelor”, a precizat că îşi va exprima antipatia cu privire la indiferenţa Marii Britanii faţă de soarta zonei euro”, şi la grija obsesivă în a proteja cartierul financiar londonez de legislaţia Bruxelles-ului. „Europa nu este o casă de bani şi cu atît mai puţin un restaurant cu autoservire”, a declarat Hollande pentru Slate. Aiurea! Anglia a avut mereu încălţările în două bărci şi nu s-a scufundat. Unul în Europa, celălalt în S.U.A., ca un Don Juan: şi cu euro şi cu lira. Deocamdată, Hollande e privit cu o admiraţie nedisimulată. Probabil, o bună perioadă, cînd socialistul va păşi ţanţos pe covorul roşu al statelor implicate, toate pălăriile organismelor financiare vor sări singure de pe scăfîrlii. După aceea mai vedem noi. Îi va ţîţîi fundul, precum boşilor U.E., de teamă că Grecia iese din zona euro şi le încurcă planurile. În acest moment Grecia se află este exact la borna la care era Germania în anii '20, pe timpul Republicii de la Weimar, cînd sărăcia germanilor l-a adus în mod democratic pe Hitler la putere. Ciocoii Europei se tem de venirea la putere a unui regim autoritar care să dea peste mîini organismelor financiare mondiale, vinovate de sărăcirea galopantă a popoarele. Deşi cunosc situaţia, nu se pot abţine de la lăcomie, iar spirala istoriei continuă cu acest nou război ciclic, purtat cu mijloace moderne, mult mai distrugătoare. Sub impulsul lăcomiei, misterele istoriei devin Ministere de război. Uite-aşa, ocupată cu lumea civilizată, adică - mafioţi, intelectuali copy-paste, găinari, manipulatori profesionişti, şi cu cei striviţi la mantinela politicii interne şi internaţionale, mass-media m-a scutit, pe mine, cel puţin, de imaginea domnului Mihai, la tupeu şi ipocrizie, asemănător clasei politice post-decembriste, depunînd coroane printre lacrimi de crocodil. Ei, da!, precum în America, aşa în Europa şi pe Pămînt. „Divide et impera” funcţionează optim pe bătrînul continent. Iugoslavia, o mare putere locală - dezmembrată, Cehoslovacia - divizată, Rusia de azi nu mai este U.R.S.S., iar România a devenit locul experimentelor financiare, extrem de păgubitoare pentru fiinţa naţională. Singurele ţări care au beneficiat de extinderea europeană au fost: Germania, care s-a reunificat, Austria - devenită centru financiar, Benelux şi Franţa. Restul ţărilor, folosite de „noul imperiu” cu sediul la Bruxelles, pe post de ţinte, golite de resursele economice, intelectuale şi de forţa de muncă.

Aşadar, Barakollande sau Merkollande? - avînd în vedere că socialistul a impus modificarea pactului fiscal european, ameninţînd că nu-l va aplica dacă nu este însoţit de un program de creştere. Viziune mai degrabă „americană”, opusă planului auster de redresare german.

footer