Revista Art-emis
„Spărgătorul de gheaţă” PDF Imprimare Email
Corneliu Florea, Canada   
Marţi, 24 Aprilie 2012 20:12
spargatorul-de-gheata-art-emis
„U.R.S.S. din incercuirea capitalista trebuie să lupte până când şi ultima ţara din lume va deveni o republică în componenţa U.R.S.S." (I.V.Stalin)[1]

Victor Suvorov, fost spion sovietic, în timpul războiului rece, a hotărât să rămână în Occident şi să dezvăluie adevăruri despre „Cine a declanşat al doilea război mondial?". Întrebarea este enunţată ca subtitlu al volumului „Spărgătorul de gheaţă", apărut în limba română la editura bucureşteană Polirom, în 2010, prilej cu care a stârnit un viu interes şi, din nou, comentarii prin ea însăşi.

Acum, la şaptezeci de ani de la încheierea acelui război abominabil, acum, când şi copiii, cu un iPhone în mână, ştiu că Hitler, el singur, e unicul vinovat de acel război, veţi întreba: cum, cine a declanşat Al Doilea Război Mondial? Cum necum, iată, vine un agent de marcă al spionajului militar sovietic să răstoarne răspunsul pe care propaganda şi istoriografii sovietici, plus credulii occidentali l-au bătut în piroane, timp de şapte decenii, fără să mai pună în dezbatere aceasta întrebare! Sigur că cei ce ştiu câte ceva sau chiar mai mult, despre Al Doilea Război Mondial sau vor să mai afle alte informaţii şi opinii despre feţele ascunse ale războiului, vor citi şi acest spărgător de gheaţă - în sensul că numai un spărgător putea străpunge gheaţa groasă a denaturărilor istorice. Cititorii vor rămâne uimiţi să afle că Victor Suvorov, nu pune nici măcar semn de egalitate între Hitler şi Stalin, în declanşarea acelei conflagraţii. Pur şi simplu, Hitler apare ca un copil de trupă pe lânga generalissimul Stalin. Autorul, nu doar afirmă că U.R.S.S. este responsabil de acel război, dar ne şi demonstrează, pe bază de documente şi logică istorică, ceea ce susţine.

Cuprinsul volumului se împarte în 33 de capitole, fiecare din ele fiind un argument istoric ce susţine teoria că Stalin este vinovatul principal pentru războiului mondial şi pentru consecinţele sale, în U.R.S.S. şi în lume. La început, Victor Suvorov îl consideră pe Hitler ticălos, criminal, canibal, apoi anecdotic continuă: „Însă, dacă Hitler a fost canibal, asta nu înseamnă că Stalin a fost vegetarian", ceea ce de fapt induce ideea că şi Stalin a fost ticălos şi criminal. De la Marx şi Engels, Stalin a preluat ideea necesităţii schimbării societăţii prin revoluţia proletariatului, ce trebuie să apară după un război mondial, pe care cei doi filosofi l-au prevăzut: Războiul este mama revoluţiei, războiul mondial este mama revoluţiei mondiale, iar de la Lenin a preluat pasul înainte: de transformare a războiului imperialist în război civil. Asta au şi făcut Lenin şi Stalin. Au transformat un război mondial într-o revoluţie avortată de o lună, Marea Revoluţie din Octombrie, iar apoi într-un război civil de şase ani la sfârşitul căruia au forjat dictatura proletariatului în U.R.S.S.! După aceasta înfăptuire măreaţă, în care au murit mai multe milioane de oameni decât au murit în timpul Primului Razboi Mondial, Stalin a visat, plănuit şi împlinit cel de-Al Doilea Război Mondial cu consecinţele sale dezastruoase în lume şi „eliberarea" ţărilor vecine!

De la capitol la capitol, Victor Suvorov demonstrează înarmarea U.R.S.S., încă din anii treizeci, în vederea unui război mondial menit să declanşeze o revoluţie mondială, în care Armata Roşie „eliberatoare" va sprijini proletariatul împotriva capitalismului exploatator. Istoric, în 1930 Hitler se străduia din greu, prin toate mijloacele, să pună mâna pe putere, pe care Stalin deja o avea încă din 1927 şi demarase pregătirea unui viitor război mondial. Autorul începe exemplificările acestor pregătiri de război cu Uzinele de locomotive din Harcov, care scoteau mai multe tancuri pe zi decât locomotive! Prezintă amănunţit industria aviatică de război, ce producea diferite tipuri de avioane de la cele de vânătoare la cele de bombardament. Pe cine se pregătea să bombardeze, pe colhoznici?! În armată, pe lângă trupele clasice, cunoscute, Stalin a pus accent deosebit pe trupele de desant! Împortant de ştiut şi interpretat, trupele de desant sunt trupe ofensive nu defensive. Între timp, Hitler devenit cancelar s-a preocupat, mai întâi de toate, să scoata poporul german din deprimarea colectivă a somajului de după Primul Război Mondial şi din criza economică, în timp ce în toate oraşele din U.R.S.S., din ordinul Stalin se instalau turnuri pentru pregătirea viitorilor paraşutişti ai trupelor de desant şi se construiau mari planoare pentru transportul acestor trupe speciale. Cât priveşte propaganda sovietică, Victor Suvorov revine în repetate rânduri la ţelul comunist a lui Stalin: „eliberarea Europei şi a întreagii lumi!"

Una dintre ţările care trebuia să fie eliberată, în sensul lui Stalin, era România. Victor Suvorov revine des, în volumul său, la situaţia României prin prisma ofensivei staliniste, întâi ca zonă strategică datorită reliefului, deluros-muntos - Stalin punea accent deosebit pe pregătirea unor mari grupări ofensive de vânători de munte. Al doilea ţel ofensiv era cotropirea Basarabiei şi a Dobrogei pentru a face joncţiunea cu ţările slave. Al treilea ţel, şi poate cel mai important în timpul unui mare război european, era să pună mâna, înaintea tuturor, pe bogatele rezerve de petrol din Valea Prahovei, esenţiale într-un război modern, total motorizat. Aceste trei obiective ale lui Stalin sunt foarte bine conturate de către autorul „spărgătorului"...

Înainte de a sublinia, pe scurt, notele autorului despre România, nu putem trece peste evenimentul de la 23 august 1939. Pactul Molotov-Ribbentrop a deschis porţile sovietizării[2] ca şi cel din 17 septembrie 1939, când armata rosie a invadat Polonia cu sarcina de-a ajuta revoluţia muncitorimii şi ţărănimii! Ajutorul, scrie Victor Suvorov, a fost şi Katinul (uciderea a peste douăzeci mii de ofiţeri şi civili polonezi) iar după părerea mea, aceasta a fost uvertura lagărului comunist, după care urmează actul întâi: eliberarea şi instalarea puterii sovietice cu tancurile! Pe rând urmează eliberarea Estoniei, Lituaniei, Letoniei, Basarabiei şi a nordului Bucovinei. Unitati speciale N.K.V.D. se aflau in prima linie a eliberatorilor, în Basarabia a acţionat Divizia 4-a N.K.V.D. comandată de F.M. Majerin. Despre Finlanda, autorul scrie detaliat şi cu admiraţie despre curajul şi eroismul cu care Mareşalul Mannerheim şi finlandezii au înfruntat Armata Roşie cotropitoare, ce vroia să-i elibereze în stil sovietic. De câte ori citesc despre mareşalul finlandez şi eroica sa armată mă gândesc, cum au gândit mulţi români, ce s-ar fi întâmplat dacă şi Armata Română ar fi opus rezistenţă Armatei Roşii? Şi acum, după atâtea date istorice adunate, retoric cred că Hitler nu ar fi lăsat petrolul românesc pe mâna ruşilor, dacă Armata Română ar fi opus rezistenţă cotropirii Basarabiei! Dacă, în aceasta eventualitate, Hitler nu ar fi intervenit ar fi fost terminat cu tot blitzkrieg-ul lui încă din 1941, iar tancurile ruseşti, alimentate cu petrol românesc ar fi ajuns, eliberând proletariatul, să defileze victorioase pe Champs-Elysees în Paris şi pe Bridge Street în Londra. Războiul rece nu ar fi durat 30 de ani şi nimeni nu ar fi mai ştiut ce s-ar mai fi întâmplat, dar, oricum, românii mai rau nu puteau ajunge, decât au ajuns, doar că erau întorşi la cirilice, nu citind cărţi bisericeşti, ci ordinele dictate de Kremlin.

„În vara lui 1940, printr-o ticăloasă campanie militară, Stalin a rupt din România Bucovina şi Basarabia"[3]. „Pentru comandanţii sovietici cuvântul «război», nu însemna aparare, ci atac"[4] Victor Suvorov precizează că Armata a IX-a, cea mai puternică armată, a fost plasată la frontiera română[5] în vederea campaniei de cotropire, pentru că România era principala sursă de petrol a Germaniei şi o lovitură puternică asupra României însemna moartea Germaniei. Abia după ocuparea prin ultimatum a Basarabiei, Hitler şi generalii lui şi-au dat seama de greşeala lor faţă de România, prin pactul Molotov-Ribbentrop şi Arbitrajul de la Viena, dar era prea târziu. Cu mare întârziere, germanii au descoperit adevăratele intenţii ale lui Stalin şi abia atunci au început să încropească planul Barbarossa. Era în Decembrie 1940, deci după ticăloasa ocupare a Basarabiei şi a nordului Bucovinei. Comparând situaţia, planul Barbarossa nici nu era schiţat când, Stalin deja plasase la Prut, Armata a IX-a, cea mai puternică forţă de şoc, cum o caracterizează autorul, Armata a XII-a care avea patru corpuri de vânători de munte, formate din caucazieni, specializate pentru ofensivele din Carpaţi, iar în Delta Dunării a fost adusă, în amonte, o flotilă cu scopuri ofensive.

Pentru întregirea imaginii, autorul adaugă că după semnarea Pactului Molotov-Ribbentrop şi agresiunile militare sovietice săvârşite, Stalin a scos Armata Roşie din vechile ei cazărmii şi fortificaţii impingându-le mult înspre vest, în tabere provizorii prin pădurile de frontieră. Şapte armate, formate din peste şaptezeci şi şapte de divizii, complet pregătite pentru declanşarea razboiului! Această amplasare de armate sovietice la frontiera de vest era deja terminată, fiind prima parte a planului ofensiv Furtuna, când planul german Barbarosa era doar pe hartie. Victor Suvorov punctează: „Forţe gigantice au fost concentrate pentru o lovitură asupra Germaniei şi României. Or lovitura asupra României şi singură ar fi fost fatală pentru Germania"[6].

Aparent, „Spărgătorul de gheaţă" pare un mic tratat de date, fapte şi adevăruri istorice din acea perioadă, dar cuprinde esenţialul, demonstrând logic şi corect cine a declanşat Al Doilea Război Mondial. Este adevărat că un război mondial este rezultatul al unei nebunii generale, în care cei ce-l pregătesc şi-l declanşează sunt paranoici, maligni, antisociali. În cazul conflagraţiei 1939-1945, dintre toţi, Stalin a fost cel mai diabolic şi mai blestemat. Nu mai are importanţă trecutul istoric, decât doar ca înţelegere a lumii în care trăim, dar omeneşte, am puternice resentimente faţă de U.R.S.S.-ul lui Stalin, care ne-a cotropit, supus şi jefuit mai mult de patru decenii, am resentimente faţă de Hitler, care s-a frânt şi din cauza că nu a fost un aliat sincer al României, împărţindu-ne atât la ruşi cât şi la unguri. Cât priveşte Japonia, foarte vinovată, şi-a plătit din plin militarismul agresiv, atunci când, epuizată total, americanii au făcut-o knock-out cu bombele atomice din 6 şi 9 August 1945, după care, Stalin i-a mai dat o copită comunistă când Japonia era deja la podea, după devastatoarele bombardamente americane, ocupând câteva insule japoneze. Judecaţi şi dumneavoastră: U.R.S.S.-ul avea un pact de neagresiune cu Japonia, pe care japonezii l-au respectat când Hitler a atacat U.R.S.S.-ul, dar Stalin nu a ţinut cont de pact, când Japonia era total învinsă.
--------------------------------------------------------------
[1] „Spărgătorul de gheaţă" de Victor Suvorov, Bucureşti, Editura Policrom, 2010, p. 305
[2] Ibidem, p.63
[3] Ibidem, p.127
[4] Ibidem, p.128
[5] Ibidem, p. 150-151
[6] Ibidem, p. 305 footer