Revista Art-emis
Criticul Tudor Cristea PDF Imprimare Email
Maria Diana Popescu   
Joi, 21 Octombrie 2010 00:42

„De la clasici la contemporani" - Editura Bibliotheca, 2008

Cînd scrii despre cartea unui critic literar, trebuie să fii cu băgare de seamă la cuvinte, mai ales că volumul în discuţie este unul de cronici şi eseuri critice, iar considerentele unui critic literar cu ştate vechi, cum este domnia sa Tudor Cristea, directorul revistei dâmboviţene „Litere", mai greu pot fi augmentate. Mă voi mărgini, aşadar, numai la a semnala apariţia unei cărţi necesare peisajul publicistic contemporan, precum şi a cîtorva date importante pentru cititorul interesat.

„De la clasici la contemporani", cea de a treisprezecea apariţie editorială a autorului, este editată de Societatea Scriitorilor Târgovişteni şi de Grupul Editorial Bibliotheca-Marcona, 2008, şi cuprinde, potrivit declaraţiilor din prolog, o parte a cronicilor literare publicate de la apariţia revistei „Litere" (2000), precum şi cronicile şi eseurile prezentate de către autor, de-a lungul a patru ani, la Radio România Cultural, în cadrul emisiunii „Zări şi etape – Orizonturi ale clasicismului/ realismului românesc". Semnalez un aspect de netăgăduit, anume acela că, potrivit opţiunilor sale, eseistul şi criticul Tudor Cristea ordonează, structurează gîndirea şi acţiunea autorilor, identitatea lor are un trecut, un prezent, sau nu, plasat într-o căsuţă cu vederi obiective. Considerentele criticului, odată consemnate, ne îmbie să recunoaştem în anume proporţii „Chipul şi Oglinda" cu deosebirile valorice ale fiecărui autor. Demersul autorului este motivat de interesul pentru literatura prezentului şi în mod egal de „întoarcerea către cea a trecutului mai îndepărtat ori mai recent". Tudor Cristea precizează că nu poate fi vorba de un dicţionar, nici de o istorie literară, cele patru sute de pagini adăpostind autori foarte diferiţi ca „formulă literară şi ca valoare". Prologul explicitează „vecinătatea dintre Dimitrie Cantemir şi Mircea Cărtărescu, dintre Tudor Arghezi şi dâmboviţeanul Emil Stănescu, ori dintre Camil Petrescu şi foarte puţin cunoscutul Eus. Platcu".

Primul capitol, „Universuri şi moduri lirice", îi aşează alături de Tudor Arghezi, Lucian Blaga, Nicolae Labiş, Gheorghe Tomozei pe trăitorii întru literatura de azi, Adrian Păunescu, Nicolae Neagu, George Coandă, Vicenţiu Vara, Liviu Ioan Stoiciu, George Geacăr, Gheorghe Izbăşescu, Toma Biolan, Ioana Dana Nicolae, Mihai Gălăţanu, poetul sumbrelor-violente emanaţii, şi alţii. Cel de-al doilea capitol, „Aspecte ale prozei de ieri şi de azi", cuprinde: Istorie ieroglifică - Între autobiografie egolatră şi ficţiune istorică, Istorie şi literatură (Ion Neculce), Mihail Kogălniceanu - prozator, Ioan Slavici - Între etică şi creaţie, Un poporanist canonic (Spiridon Popescu), Omul şi opera (Ion Agârbiceanu), Între idealizare şi duioşie ironică (I. Al. Brătescu-Voineşti), Camil Petrescu - romancier, Ingeniozitate ferventă şi tragism temperat (Mircea Horia Simionescu), Autenticitatea ficţiunii (Alexandru George), Un eşec pilduitor (Augustin Buzura), Al doilea Orbitor şi obsesia Totului (Mircea Cărtărescu), Reconstituire istorică şi parabolă (Corin Bianu), Parodic şi parabolă (Mihai Stan) et caetera.

Al treilea capitol şi ultimul, „Critică publicistică, pamflet", îi aduce în atenţie pe Eugen Simion şi Petru Dumitriu, Marian Popa, (se face lumină în Listele lui Popa, pag. 299-308, citiţi, nu pierdeţi!), H. R. Patapievici, Cristian Tudor Popescu, Mircea Mihăieş, Nicolae Manolescu, Ioan Adam, Dan C. Mihăilescu, Alex Ştefănescu. Cartea reprezintă momentul privilegiat al mărturisirii convingerilor sale critice asupra literaturii române a timpurilor care ne alcătuiesc, o oportunitate ce se cere respectată. Care vor fi reacţiile? Sigur va stîrni interesul specialiştilor şi nu numai. Eu, cititorul, afirm fără rezerve, „De la clasici la contemporani" este potrivit părerii mele, dar şi a multor oameni de litere, Cartea Anului - o lectură de folos.

footer