Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
Vasilica Grigora?   
Miercuri, 15 Februarie 2012 15:36
Din dor de dor, coperta
„Din dor de dor", versuri, autor Brându?a Dobri??, ilustra?ii Emil-Lucian R??canu,
Editura StudIS, Ia?i, 2010.

Brându?a Dobri?? s-a n?scut la 11 mai 1956, la B?l?a?i, jude?ul Ia?i, într-o familie de înv???tori. Urmeaz? cursurile Liceului „Mihai Eminescu", apoi Facultatea de Filologie, ambele din Ia?i. În anul 1980 este repartizat? la ?coala general? nr. 5 din Vaslui, unde func?ioneaz? ?i ast?zi ca profesoar? remarcabil? de limba ?i literatura român?. Într-o recunoa?tere unanim?, este n?scut? s? îndrume ?i s? modeleze destine umane în formare. Profesoara Brându?a Dobri?? "a nutrit în adolescen?? aspira?ii justificate pentru o carier? cinematografic?, dup? o experien?? timpurie în domeniu, nedus? la cap?t din pricina imponderabilelor destinului". În 1968, la vârsta de numai 12 ani, joac? în Balad? pentru M?riuca, un film despre Maria Zaharia, eroina de la M?r??e?ti. Brându?a Dobri?? a cochetat din tinere?e cu arta scrisului, dar a publicat mai târziu volumul de proz? Via?a mea, a?a cum a fost, Vaslui, Editura Thalia, 2004, Teste cu poveste: pentru tezele cu subiect unic la limba ?i literatura român?, 2008, volumul de versuri Din dor de dor, Editura StudIS, Ia?i, 2010, în lucru aflându-se volumul de proz? Amintiri din copil?rie ?i nu numai. Cu privire la volumul de proz? editat, criticul literar ?i de teatru Teodor Pracsiu consemneaz?: „Ceea ce ne re?ine aten?ia este sinceritatea netrucat? a discursului epic, asociat? cu o limpede fixare a dominantelor comportamental-atitudinale ale eroilor. Analizelor fastidioase de ordin psihologic, sondajelor abisale (predilecte la unii autori moderni) autoarea le prefer? frazelor directe, netede, aten?ia fiind fixat? asupra revebera?iilor suflete?ti imediate. Nota?iile rapide din proza Brându?ei Dobri??, destul de apropiate de acelea ale jurnalului intim, refuz? epicul spectaculos în favoarea nuan?ei evanescente, a vibra?iei inefabile". Resursele lirice ale autoarei sunt scoase la lumin? prin editarea volumului „Din dor de dor", în care traspar aceea?i sinceritate ?i naturale?e ca ?i în povestirile publicate. Stilul direct, accesibil i se potrive?te pentru a ajunge nemijlocit la sufletul cititorului, reu?ind s?-i transmit? emo?ii ?i sentimente puternice, profunde, fascinându-l. Experien?a tr?it? în lumea satului îi r?mâne vie în suflet, amintirile mereu proaspete, astfel reu?ind s? ne poarte gândurile c?tre obâr?ie, originea tainic? a satului. Imaginile poetice sunt realizate prin ochii de copil îndr?gostit iremediabil de locurile natale, de oamenii ?i via?a satului. Ilustra?iile c?r?ii, semnate de tân?rul ?i talentatul profesor Emil-Lucian R?scanu, cuprind imagini de o mare sensibilitate sufleteasc? ?i m?iestrie artistic?. Titlul volumului Din dor de dor este extrem de sugestiv. Repeti?ia cuvântului „dor" în titlu este de o mare for?? expresiv?, argumentând profunzimea sentimentului ?i, parc?, înglobând toate dorurile lumii. Repeti?ia ne ofer? ocazia de a cunoa?te universul miraculos al iubirii, în care autoarea tr?ie?te sentimentul de dor, ca un ecou dulce amar al iubirii nem?rginite. Ca posibil numitor comun al versurilor este capacitatea autoarei de a configura fenomenul orginar al vie?ii satului prin vorbirea neao?? moldoveneasc? cu arhaismele ei.

Mirajul copil?riei sim?it în concretul naturii, vie?ii satului ?i în sânul familiei este o permanen?? a vie?ii autoarei, care se transform? în confesiuni discrete, de o excep?ional? vibra?ie sufleteasc? ?i intelectual?. Cititorul este martorul spovedaniei sale lirice, de data aceasta a adultului cu o experien?? complex?, format? din bucurii ?i întrist?ri, din timpuri cu mangâieri line, diafane ?i vânturi aspre asemenea criv??ului s?lbatic, care nu au r?pus-o ci, dimpotriv?, au c?lit-o pentru a-?i urma cursul vie?ii ?i a-?i împlini misiunea. Tema predilect? a poetei este iubirea. Ca si în via??, poeta surprinde mai multe fa?ete ale iubirii. În versurile sale nu se refer? doar la iubirea sublim?, cu un sfâr?it fericit, ci ?i la suferin?a din dragoste neîmplinit?. Durerea p?r?sirii iubitei/iubitului, indiferent din ce motiv, alegerea unei alte iubiri, plecarea din ?ar? sau alegerea slujirii Domnului ?i retragerea în m?n?stire, este cople?itoare pentru cei c?rora li se întâmpl? acest lucru, îns? totul este acceptat ?i fiecare î?i caut? sensul vie?ii într-o alt? iubire. „?i-am urcat la plopi, la m?n?stire,/ S?-l întreb pe Domnul ce-am gre?it./ ?i-am v?zut apoi dintr-o privire/ C? am înc? mult de suferit./ Cu ce te-oi fi sup?rat, mândr? drag?, / C-ai ales pe bunul Dumnezeu?/ Ai fugit de lume, mândr? drag?,/ ?i-am r?mas în lume numai eu". Sus în deal, la plopi"M?i mândru?? din alt sat, / Te-am iubit, te-ai m?ritat, / N-ai gândit cu mintea ta/ ?i mi-ai secat inima./ Eu te plâng mândru?? drag?,/C-aveai inima viclean?,/ Sa te ierte Dumnezeu,/ C? mi-ai f?cut numai r?u". M?i mândru?? din alt sat Prezentarea satului, cu tot ceea ce înseamn? locurile, oamenii, obiceiurile ?i simbolurile acestora dezv?luie adev?ratele valori umane, afective, spirituale ale autoarei. „Satule între coline,/ Cu ape cu unde line,/ Cu uli?e largi în soare/ ?i oameni cu suflet mare./ Cu biseric? str?veche,/ Cu str?mo?i f?r? pereche,/ Cu preot, cu harul sfânt,/ Ce ne ?ine pe p?mânt./ Gara, poarta satului,/ Trenul, leacul dorului,/Casa mea, un Rai ales,/ Fra?ii, dorul necules"/. Voi nu ?ti?i de un'sunt eu"

Autoarea, a fost h?r?zit? ?i cu darul cântatului, mo?tenit de la dragii s?i p?rin?i, dasc?li. Fratele, ?i el înv???tor a dat glas melodios multor cântece populare atât în ?ar? cât ?i în Italia, unde se afl? în prezent. Autoarea m?rturise?te c? a scris versurile din volumul Din dor de dor la rug?mintea fratelui s?u. Muzicalitatea versurilor o îndrept??e?te pe Brându?a Dobri?? s? considere c? textele culegerii „vor deveni, odat? puse pe muzic?, melodii populare pentru c? ele reflect? dorul meu dup? casa p?rinteasc? de care nu m-am putut desprinde definitiv niciodat?, cât ?i recuno?tin?a fa?? de cei doi p?rin?i care ne-au f?cut de mici s? îndr?gim dansul ?i muzica popular?". Dorurile Brându?ei Dobri?? r?sun? prin cuvintele poeziilor sale asemenea unor sunete zglobii de clopo?el fermecat sau a unor sunete suave de lir? romantic?, de care se simte prins? printr-un leg?mânt pe vecie. "Am s? cânt satul ?i hora,/ S? fiu alin tuturora./ Am s? cânt codrul ?i luna/ ?i iubirea mea, nebuna.../ Am s? cânt ce mi-a dat Domnul:/ Grai frumos din leg?nu?,/ S? laud a lui lucrare,/ S? fiu la lume dr?gu?". Dor de sat. „Satul meu, cu gr?dini multe,/ Am pe vale doruri mute./ Am plecat de lâng? vatr?/ ?i-am l?sat pe maica-n poart?, / Cu lacrim? grea pe gean?/ ?i cu norul în sprincean?/ Tinere?e, tinere?e,/ De ce fugi ?i r?t?ce?ti/ Zilele mi le tope?ti"?- Satul meu cu gr?dini multe. Prin dr?g?l??enia ei copil?reasc?, feciorelnic?, prin delicate?ea ?i bonomia omului binecrescut, prin însu?irea de bine ?i frumos, Brându?a Dobri?? a evoluat personal, profesional, spiritual. Este o bucurie s-o întâlne?ti ?i s?-i ascul?i povestirile, poeziile, pove?tile. Cine nu a avut ?i nu are privilegiu de a o cunoa?te, este suficient s?-i citeasc? lucr?rile pentru a în?elege cine este cu adev?rat purt?toarea „dorului de dor". footer