Revista Art-emis
Cruela ?i "Leag?nul respira?iei" PDF Imprimare Email
Ion Maldarescu   
Duminică, 17 Octombrie 2010 18:33

Herta Muller Leaganul respiratiei„Dac? am o mie de idei ?i doar una se dovede?te a fi bun?, sunt mul?umit.” (Alfred Nobel)

Men?iune: comentariul care urmeaz? se dore?te a modera „avântul revolu?ionar” al celor care ridic? osanale exagerate ?i enun?? elogii de dragul elogiilor, f?r? o recunoa?tere real? a valorilor. Asem?narea dintre Cruella, personajul din filmul de desene animate al lui Walt Disney, „101 dalma?ieni” ?i subiectul în cauz? este absolut întâmpl?toare, aspectul exterior al celor dou? personaje neavând nici o leg?tur? cu premiul Nobel - 2009.

Când vor fi recunoscu?i ?i respecta?i, geniile ?i merituo?ii, iar impostorii vor fi a?eza?i la locul cuvenit? Autoarea unei pretinse cronici de carte, s-o numim aici „O.B.” merit? „felicit?ri” pentru performan?a lectur?rii (a?a rezult? din comentariu) inep?iei premiat-contestatei autoare a Atemschaukel, Hanser Verlag, München, 2009, în limba român? Leag?nul respira?iei, Humanitas Fiction (traducere din german?), Bucure?ti, 2010, pe care o eticheteaz?: „capodoper?“, „oper? unic?”, „oper? de art?, care nu are egal în literatura european? actual?”, „Leag?nul respira?iei, un mare roman al supravie?uirii [...] carte de o adânc? frumuse?e ?i de un impresionant adev?r psihologic, în care sim?ul rafinat al limbajului poetic ?i arta sugestiei se întâlnesc cu o excep?ional? capacitate de evocare. De altfel, cum autoarea îns??i m?rturise?te, consisten?a ?i dinamismul stilistic al scrierilor sale în general se sprijin? ?i pe marile resurse ale bilingvismului (german?-român?).”, dup? care, în virtutea «bilingvismului german-român», doamna „O.B.” nu uit? s? prezinte un citat în limba francez?. Nepl?cut surprins, am citit textul la care m? refer într-o prestigioas? revist? din str?in?tate iar presta?ia autoarei are un iz cam „expirat”. Pe de alt? parte, mul?imea superlativelor în?irate, presupun c? l-au f?cut invidios ?i pe ?eful U.S.R., iar marii scriitori-romancieri contemporani s-au ru?inat, ascunzându-se de lume. Dac? Aleksandr Soljeni?în nu ar fi plecat „dincolo” cu un an înaintea decern?rii premiilor din 2009, ar fi r?mas ?i el mut de uimire. Mircea Eliade, Emil Cioran, Petre ?u?ea, Marin Preda, apar ca ni?te pigmei pu?i al?turi de relativ proasp?ta premiat?, disidenta de profesie de dup? ’89 (pentru „înainte” exist? cam multe controverse)... Punând fa?? în fa?? romanul document al scriitorului George Voica „Prizonierii infernului” ?i „Leag?nul respira?iei” comparându-le, incontestabil, primul ar merita „Nobelul” pentru literatur?, „leag?nului respira?iei” cuvenindu-i-se felicit?ri pentru c? a reu?it s? fie editat. „Nobel-urile” sau „Oscar-urile” nu mai constituie ast?zi simboluri ale geniului, ale competen?ei, ale profesionalismului, ci premii acordate la ordin, pe criterii conjuncturale, stabilite de mai marii sforari ai planetei... Asemenea lui - s?-l numim „B.O.” - care a primit „Nobelul” pentru Pace, dup? ce ordonase trimiterea de noi efective militare americane în Afganistan, nici Cruella nu poate convinge pe cineva c? a meritat Premiul Nobel pentru Literatur? (cam a?a s-a exprimat ?i pre?edintele unei uniuni scriitorice?ti într-un dialog provincial, imediat dup? ce lista premia?ilor a fost f?cut? public?), ?i mai ales banii ce-l înso?esc. ?i totu?i, se mai g?sesc adulatori septuagenari, „doctori” în literatur?, ce-i drept cam frustra?i de ignorarea de c?tre contemporani pe parcursul deceniilor, dispu?i s? ridice osanale necuvenite.

„O.B.”, autoarea elogiului cu preten?ii de cronic? literar? a fost cuprins? de o „construc?ie narativ? punctual?, din acest cortegiu de momente-etalon [...] ca urmare, decodarea este nu doar verbal?, ci ?i de tip vizual, ca în artele spa?iale cuvântul pare a se ascunde înd?r?tul obiectului, iar mesajul verbal înd?r?tul imaginii, acuitatea analizelor psihologice abisale, sinceritatea ?i fine?ea unor observa?ii de am?nunt sunt profund emo?ionante. [...] Leo Auberg – (nume german predestinat, n.a.) - devine subordonatul lope?ii de inim? [...] Personajele ?i întâmpl?rile dramatice ale c?r?ii completeaz? un ?ir lung de alte personaje ?i întâmpl?ri, apar?inând altor meleaguri ?i altor c?r?i ale acestei scriitoare. Cruella - Nobel

Asemenea Leag?nului respira?iei, ele vorbesc, toate, despre fiin?a uman? pus? în contact cu istoria”... (ce leg?tur? o fi având Cruella cu istoria? n.a.). Extaziat? de scriitura premiatei, de romanele c?reia nu prea auzise omenirea pân? în toamna lui 2009, doamna „O.B.” (nu pot numi critic literar pe cineva care scrie o list? cu laude gratuite) p?streaz? pentru finalul pretinsei cronici, ridicarea în sl?vi a contestatei premiate, nu de alta, ca s? lase impresie bun? (crede dânsa n.a.): „Acum era momentul când Karli ?i cu mine ne trânteam în nisip ?i ascultam atent cum nisipul se scurge pe lâng? noi. Între cer ?i nisip cicatricea ierbii se întindea ca ax? nul?. Timpul, t?cut, ?i neted, de jur împrejur un lic?r microscopic. [...] Evadare în pozi?ie culcat, asta era. Roteam privirea în jur: m? c?r?b?nisem furi?ându-m? pe sub orizont f?r? pericol ?i consecin?e. Nisipul îmi proptea de jos spatele ?i cerul tr?gea în sus c?tre sine chipul meu. Curând cerul devenea orb, iar ochii mei tr?geau cerul jos spre ei, globii ochilor ?i sinusul mi se umpleau de cer, erau deplin ?i neclintit alba?ri. Acoperit de cer cum eram, nimeni nu ?tia unde sunt”. (Citatul este reprodus ad-literam). Exemplu clasic de compunere liber? scris? de un adolescent, ?colar în clasa a ?asea la ?coala general?, nu de un titular al premiului Nobel pentru literatur? ?i selec?ionat? dintre „perlele” elevilor.

Nu sunt o fire violent?, dar amintindu-mi de argumentul care l-a f?cut bogat pe Alfred Nobel, mai c? a? aduna câ?iva nobeli?ti f?r? merite împreun? cu adulatorii lor, le-a? a?eza un calup din inven?ia titularului la picioare, a? aprinde fitilul ?i a? a?tepta s? se fac? dreptate...

footer