Revista Art-emis
George Voica - poetul sublim ?i original PDF Imprimare Email
Maria Diana Popescu   
Miercuri, 07 Septembrie 2011 22:27
Faguri de roua - George Voica
„Faguri de rou?", Editura Conphys

Superbe metafore asambleaz?, īn contextul liric de excep?ie al volumului „Faguri de rou?", lumea ?i existen?a pīn? īn locurile cele mai de neatins ca frumuse?e ?i percep?ie. De?inīnd arta exprim?rii esen?ialului, prolificul poet George Voica creeaz?, potrivit visului eroic ?i omenesc, potrivit viziunii sale poetice, un dic?ionar de imagini ?i analogii, parc? bun de leac. Rigoarea ?i maniera impetuoas? de tratare a cadrelor lirice apar drept cheie a originalit??ii, drept marc? a respectului fa?? de sine ca scriitor, fa?? de īns??i ideea de poezie tradi?ional? japonez? ca mod de comunicare, prin care ī?i proiecteaz? cititorul īn fantasticele salturi ale inteligen?ei. Īnaintea oric?rei explica?ii, George Voica lucreaz? poetic cu blitzuri de o frumuse?e cutremur?toare, se las? ml?diat de lirismul concis ?i ajunge prin revela?ie la esen??, descoper? cheia dup? care se g?se?te inspira?ia ?i acordul ei cu lumea: „Iisus cobora/ de pe muntele Tabor;/ fa?a-i lumina – roua cuvintelor Lui/ urc? īntruna īn noi." Prin identitatea propriilor tr?iri, George Voica face un gen de expertiz? ?i tezaurizeaz? frumuse?i v?zute ?i nev?zute, auzite ?i neauzite ale lumii: „Prin galbeni crini/ ai Ierihonului, odat?,/ Iisus a trecut - / dinspre Arabii fierbin?i/ vine-un profet c-un Coran."

Preocupat s?-?i m?soare valoarea, George Voica īmbrac? haina supl? ?i elegant? a imaginii poetice, ?optind mai departe din vers īn vers prin expresie condensat?, despre intimitatea unor cadre ce predispun la contemplare ?i ne dedau reveriei sfin?ite: „Samariteanca/ i-a dat lui Iisus ap?,/ s? bea, īn amurg - / De pe Golgota, īn zori,/ roua se rostogolea." Cititorul, dimpreun? cu autorul, privesc „īntīmplarea" īn desf??urarea ei, surprind vibra?ia a īnsu?i evenimentului poetic ca esen??: „Īn prim?var?,/ scoteam buburuzele/ ro?ii la soare -/ Īn nop?i de toamn? aud/ sirena vapoarelor". Micro-poemele īn stil haiku ?i tanka cuprinse īn volumul „Faguri de rou?" sīnt īn primul rīnd frumoase poezii de atmosfer?, miniaturi lirice, situate undeva la jum?tatea drumului dintre prozodic ?i sugestie, majoritatea lor reu?ind s? produc? emo?ie cititorului preocupat de medita?ie, fapt care pune īn valoare īnclina?ia autorului c?tre gen, o performan?? care se potrive?te de minune sensibilit??ii acestui excelent reprezentant al genului. Adīncit īn contemplare cu acel patos al estuarelor īnchise īn suflet, George Voica, poetul sublim ?i de folos, expune esen?a unor st?ri, a unei frumuse?i a naturii, vibrīnd la unison cu acestea. Volumul, realizat īntr-o grafic? bun?, are con?inut sigur, unitar ?i o profund? tonalitate. Exist? o anumit? chemare angelic silabisit? de c?tre autor, c?reia cu greu i te po?i īmpotrivi, ea ?inīnd de o tr?ire curat?, intens?, cuplat? cu o adīncire īntr-o proprie poveste haiku: „?i-am scris din Sumer, / iubito, prin dulci semne/ cuneiforme - / inima mi-e prins? īn/ cuie pe un mesteac?n." Desigur, este o art? īn a scrie haiku ?i o art? īn a citi acest gen de poezie, f?r? a-i ucide r?suflarea, accentuīnd cu grij? silabele, de a?a manier? īncīt s? nu d?rīm?m starea creatoare de imagini, starea de poezie fiin?ial?. De?i micro-poemele spun abia a zecea parte din tr?irea autorului ?i īncearc? s? sugereze celelalte nou? zecimi, George Voica dovede?te c? aceste cadre lirice nu īncorseteaz? lirismul. Dimpotriv?, stimuleaz? virtu?ile suflete?ti ?i imaginative. Sentimentul iubirii devine īn spe?? o „iubire aplicat?", opus? celei exaltate, declarative din poemele de īntindere ?i este expus? doar prin resim?irea sentimentului suveran: „Maria,-i tārziu!/ sevele nu mai urc? īn arbori usca?i -/ te decupez din noapte/ ?i te cobor īn mine."

George Voica demonstreaz? c? se poate face poezie de valoare ?i cu vorbe pu?ine. Este acest volum o lec?ie exemplar?, o lec?ie de concizie dus? pīn? la ultimele consecin?e lirice, celelalte tr?iri r?mīnīnd sugerate sau presim?ite. Trei versuri Haiku, cinci versuri Tanka rezum? īn ele alte multe versuri nescrise, sentimente ?i locuri, permite cititorului delect?ri sublime, cerīndu-i īn schimb o intim? colaborare: „?tiu c?-ntr-o vreme/ m? vizitau fluturi cu/ aripi albastre- / excavatoarele au/ p?truns ?i-n inima mea." Registrul liric propus de c?tre autor presupune o psihologie a ascult?torului tr?itor mai degrab?, decīt a cititorului de poezie, pentru c? George Voica pune īn fa?a noastr? darurile ?i harurile cu care a fost īnzestrat, dar ?i fascinantul ?i atīt de sensibilul s?u t?rīm sufletesc, care ne face pe deplin con?tien?i de o anume m?re?ie lumeasc? ?i cosmic?, surprins? numai de el, poetul ini?iat, īntr-un cadru aparent īntīmpl?tor, īn forma rapid? a unui instantaneu al realit??ii/irealit??ii, aproape īnrudit cu fotografia: „P?s?ri albastre/ Pe turla bisericii- / ninsori de demult." ?i ne cople?e?te īnc? o dat? cu multele-i tr?iri profunde ?i demne, nobil b?rb?te?ti, ne īmpov?reaz? frumos cu toat? greutatea lumii r?scolite, cu toate b?t?liile interne, pentru care ī?i dr?muie?te metafora ca s? nu se lase cuprins de auto-īnduio?are. ?i cīt de responsabil se simte fa?? de mirajul poeziei! Ne-o dovede?te rigoarea lui ?i re?inerea īn fa?a propriei expansibilit??i, dar ?i versurile retrase-n versuri de neegalat: „N-am fost la ?ig?nci/ īn nop?i de sānzāiene/ cu Eliade - / am iubit pe Maytrei/ sub arbori verzi, pe Gange". Haiku ca gen literar, c?zut īntr-un con de umbr? la noi, este resuscitat cu mult talent, tocmai de aceea recomand cu mult? c?ldur? volumul „Faguri de rou?". ?tiu sigur, cititorul va manifesta deschidere c?tre acest gen venit din „?ara soarelui r?sare", de la un popor cu īnclina?ie pentru miniatural. Pentru c? ?i autorul George Voica este un miniaturist cu art?, un alchimizator al tr?irilor propriii, pe care le red? īn plin? desc?tu?are a metaforei, deschizīnd por?i de m?tase spre orizontul de tr?ire, spre imagina?ia cititorului: „Toamna va striga, / īn curānd, dup? mine/ cu glasu-i peltic - / prim?vara a r?mas pe o alt? planet?." footer