Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
Radu Iftimovici   
Duminică, 02 Iulie 2017 18:15

Radu Iftimovici - Ve?nica mea pomenireMozes Rosen, unul dintre cei mai venali aspiran?i la glorie ?i bog??ie n?scut pe p?māntul romānesc (Moine?ti, 23 iulie 1912), dintr-un tat? rabin venit din Gali?ia, a aderat de june la comunism ?i, ascultānd indica?iile Cominternului moscovit, a lovit cāt a putut īn... evrei. Ace?tia visau, cum e ?i firesc, la un Stat al lor. Sionismul alesese Palestina, dar evreii comuni?ti se opuneau cu ferocitate acestei idei. Īn Romānia interbelic?, pentru sionism ?i drepturile evreilor milita, īn limitele bunului sim? ?i rigorilor civiliza?iei, ?ef rabinul Alexandru Safran. Sub obl?duirea sa, au fost īnfiin?ate ?colile de tip universitar de medicin? pentru evrei (?coala lui Marcu Cajal de la Caritas), precum ?i o facultate de agronomie la B?neasa, ai c?rei absolven?i urmau s? plece īn Palestina ?i s? organizeze primele kibu?uri. Cu o brutalitate f?r? seam?n, „rabinul ro?u" Moses Rosen, slug? a Moscovei, l-a lucrat ?i apoi eliminat pe ?ef rabinul Alexandru Safran (decembrie 1947), trimi?āndu-l īn exil īn Elve?ia. Cāteva luni mai tārziu (20 iunie 1948), s-a coco?at īn scaunul de ?ef rabin al cultului mozaic din R.P.R. Din 1951 a fost mai tot timpul deputat īn Marea Adunare Na?ional? ?i aplauzist de frunte al terorii comuniste. Una din operele sale distructive a fost desfiin?area agronomiei evreie?ti, act ce a privat ulterior Statul Israel de speciali?ti īn agricultur? ?i zootehnie. Cu un tupeu ie?it din comun, Moses Rosen s-a zb?tut īn 1980 ca volumul IX al operelor lui Eminescu (proza politic?) s? nu apar?, iar exemplarele ap?rute s? fie confiscate ?i distruse.

?i iat?-l pe acest terorist comunist prezent īn S.U.A. la simulacrul de proces al arhiepiscopului Trifa. Procesul, bazat pe acte ?i fotografii false, regizat de congresmanul american Seymour Halpern - coreligionarul lui Moses Rosen -, a beneficiat de „īnalta apreciere" a lui Robert Kennedy (fratele pre?edintelui Kennedy), pe atunci ministru de Justi?ie al Statelor Unite, care, desigur, era la curent cu „Kabala" ?i aprobase, f?r? rezerve, desf??urarea acestei farse juridice. Memorabil r?māne r?spunsul lui Moses Rosen dat avocatului lui Trifa, care l-a īntrebat:
- „Domnule ?ef rabin, afirma?i c? p?rintele Trifa a participat la pogromul din 1941, īn cartierul Dude?ti. Cunoa?te?i vreun caz, vreun nume de evreu ucis de māna arhiepiscopului Trifa?".
La care escrocul (despre care nu s-a scos la proces nici o vorbuli?? despre antisionismul s?u de tip sovietic) a r?spuns īn stilul caracteristic etniei, la o īntrebare, cu o alt? īntrebare:
- „Dar ce, a zis el, despre Hitler, c?l?ul evreilor, poate cineva s? spun? c? ?tie numele vreunui evreu ucis chiar de māna Führerului?".
Evident, pre?edintele completului de judecat? a admis ca valabil? similitudinea de fapte dintre Trifa ?i Hitler, interzicānd alte comentarii.

Dup? acest proces tipic inchizi?iei medievale, īn 25 august 1980 lui Viorel Trifa i s-a retras cet??enia american?, pe motiv c? la intrarea īn S.U.A. (17 iulie 1950) nu a declarat c? a colaborat cu Gestapoul ?i direct cu Himmler. Retras īntr-o mān?stire din Portugalia, Viorel Trifa a murit īn 28 ianuarie 1987, īn urma unui infarct miocardic. Simpatic este c? verdictul incoruptibilei justi?ii americane a f?cut inutil? folosirea ?i a altei arme fabricate de strānsa colaborare dintre Securitatea ?i Mossad. Dup? spusele lui Pacepa (nepublicate dar comunicate prietenului meu romāno-american ing. Claudiu Matas? din Hollywood, Florida), era preg?tit? ?i versiunea dup? care arhiepiscopul Trifa ar fi fost amantul maicii Alexandra (principesa Ileana, sora regelui Carol al II-lea). Pacepa se jura c? a luptat ca aceast? versiune s? nu fie pus? pe tapet la proces, deoarece era u?or de demonstrat c? e o minciun? prea gogonat? ca s? poat? fi crezut?.
- „Termina?i cu tāmpeniile!" i-ar fi admonestat inteligentul copoi slovaco-romāno-american, Ne facem de baft? ?i compromitem farsa".
Scoaterea de pe tabla de ?ah a lui Viorel Trifa nu ?i-a atins īns? obiectivul. Romānii americani au r?mas īn continuare uni?i, ?i, a?a cum mi-a fost dat s? constat, prea strāns lega?i de ru?ii albi, protectori.

L-am cunoscut ?i am schimbat cāteva idei īn 1991 ?i 1993 cu urma?ul lui Trifa: arhiepiscopul Natanail, fost preot greco-catolic, trecut la ortodoxism ?i c?lug?rit sub influen?a direct? a predecesorului s?u, Viorel Trifa. Cum Natanail, n?scut īn S.U.A. dintr-o familie de transilv?neni emigrat? pe p?mānt american īnainte de 1918, abia ī?i perfec?iona acum exprimarea īn limba str?mo?ilor s?i, ?in minte c? m-a amuzat navigarea lui, īnc? nesigur?, printre insulele de fraze neao?e ?i mai ales accentul americ?nesc care-i d?dea un aer pitoresc. Dup? 1990, maestrul meu, profesorul N. Cajal, dānd o īnalt? apreciere calit??ilor intelectuale, probit??ii morale ?i patriotismului fierbinte ale lui Moses Rosen, l-a propus ?i a reu?it s?-l impun? ca membru de onoare al Academiei Romāne. Cu cāteva luni mai īnainte, reu?ise s? ob?in? de la „aplaudacii" academiei un titlu asem?n?tor pentru elve?ianul Alexandru Safran, demolatul lui Rosen din 1948, acesta, m?car, un om la locul lui.

Meritul „academic" principal al lui Moses Rosen (īn lipsa unor alte opere decāt cāteva compila?ii mozaice citite īn templu) a fost lansarea pe pia?? a celebrei cifre de 400.000 de victime ale holocaustului „de pe teritoriul Romāniei". G?sim chiar īn textul bine „t?iat īmprejur" din Wikipedia, c? aceast? genial? idee financiar? care urmeaz? s? stoarc? bani Romāniei (c?ci ungurii sunt „ai dracului" ?i nu vor da un sfan?), c? aceast? teribil? cifr? e inven?ia academicianului M. Rosen. Īntrebat cum se face c? pān? īn 1990 nu a scos o vorbuli?? despre holocaust ?i cele 400.000 de victime ale sale, Moses Rosen a dat un r?spuns pe m?sur?:
- Din 1941 ?i pān? īn 1991, timp de 50 de ani, s?rmanii evrei din Romānia au fost persecuta?i īn a?a hal, īncāt n-au avut curajul nici m?car s?-?i plāng? mor?ii" (Wikipedia, Moses Rosen).
Dac? la rostirea acestui argument-bomb? se aud hohote de rās, acelea sānt din urnele de la crematoriu. Acolo, cenu?ile Anei Pauker (Hanna Rabinsohn, ministreasa de Externe), Teohari Georgescu (Bur?h Tescovici, ministru de Interne), Iosif Chi?inevski (Jakob Roitman), Leonte R?utu (Lev Oigenstein), Miron Constantinescu (Mehr Kohn), Valter Roman (Ernö Neuländer), Lothar R?d?ceanu (Lothar Wuertzel), Avram Bunaciu (Abraham Gutman), Alexandru Nicolschi (Boris Grünberg), Eduard Mezincescu (Eduard Mezinger), cu to?ii mari ?tabi ai P.C.R. īn anii '45-'64 ?i participan?i de frunte la teroarea sovieto-comunist? din anii '48-'64, ?i-au p?strat ne?tirbit sim?ul umorului.
Al umorului cinic ?i tragic, a? zice.

Not?: Fragment din cartea Radu Iftimovici, Ve?nica mea pomenire, Bucure?ti, Editura Curtea Veche, ISBN: 978-973-1983-90-5, 2014, 488p[1]

---------------------------------------------------
[1] vezi ?i http://www. rabinul-moses-rosen-facut-la-pielea-goala-post-mortem/

footer