Revista Art-emis
Citesc tinerii frumoși și liberi și Viețile Sfinților? PDF Imprimare Email
Corneliu Vlad   
Duminică, 26 Februarie 2017 21:15

Sfinții de langa noi - Ciprian VoicilăTrăim, de fapt ne ducem viaţă, între bine şi rău, altfel spus „în lumea pe dos" care ne-a fost dată ori ne-am făcut-o şi ne-o facem, chiar noi, cu mâna noastră, cum se zice. Iar unii, mult mai puţini, întradevăr trăiesc şi cât mai aproape de „oamenii lui Dumnezeu", cum inspirat se spune şi îi au ca model sau se străduiesc să le calce pe urme. Aşa ni se arată a fi vremea prin care trecem din paginile cărţii „Sfinţii de lângă noi" a sociologului şi scriitorului Ciprian Voicilă, care înmănunchează eseuri (şi interviuri) despre „întâmplări, portrete, reflecţii", cum se lămureşte chiar pe coperta cărţii. L-am întâlnit - cum altfel? - pe autor la Librăria Sophia, de literatură religioasă, unde mi-a dăruit pe dată cartea sa, frumos gândită şi împlinită. O carte care te cufundă într-o lume ce-şi urmează o rânduiala parcă de totdeauna, departe de vânzoleală momentului şi dincolo de mulţimea ei dezlănţuită, dar deloc străină de frământările şi căutările contemporanilor, mai ales ale celor de vârste mai tinere. Ciprian Voicilă nu este teolog, dar trăieşte, crede şi simte în fiecare clipă în lumea, însetată de bine, a credinţei, slujitorilor credinţei şi credincioşilor. Întâlnim, între copertele cărţii, călugări şi pustnici, preoţi şi înalţi ierarhi, dar şi supravieţuitori ai temnițelor comuniste şi, mai cu seama şi mai emoţionant, umbrele întrupate din amintiri ale unor eroi prea puţin (încă) ştiuţi şi preţuiţi ai Neamului, cum sunt Valeriu Gafencu, Gh. Calciu Dumitreasa, Nicu Steinhardt, Constantin Noica şi alţii, cu nume mai puţin cunoscute, dar nu mai puţin martiri pentru Patrie, Dreptate şi Credinţă. Ba, apar în această carte şi cerşetorii, adică cei alungaţi sau ieşiţi cu sau fără voia lor din viaţă firească şi pe lângă care trecem cel mai adesea dispreţuitori sau nepăsători. Dar în cerşetor, stăruie autorul în investigaţia şi introspecţia să, trebuie să vedem nu doar un tot mai preocupant şi dureros stigmat apăsat pe nesfârşită noastră tranziţie (oare către ce?), ci şi un răscolitor semn de întrebare: este el „o piatră de poticnire (a conştiinţei - n.n.) sau biletul nostru spre rai?".

Din această lume, nu doar a binelui (căci, vai, nu se poate), ci a celor care se doresc oştenii binelui, o lume ai cărei antemergatori se tot împuţinează, sporind glorios şirul modelelor pentru cei ce vin, autorul revine în lumea „pe dos" a acestei clipe istorice, „una a consumului", până şi „a mondializării morţii", o lume în care „noi nu mai avem un ideal. Avem scopuri", iar „dorul" devine simplă „dorinţa". Lume care are că indicator în principal calculabilitatea", lume în care omul devine „o extensie a televizorului", iar „agenţii globalizării, realizată prin consum, lupta îndârjit - utilizând televiziunea, presă, filmele de consum, reclamele - împotriva credinţei în Dumnezeu". Şi, atac încă mai perfid, „dacă acceptă accidental, acel Dumnezeu nu trebuie nicidecum să fie creştin, ci unul global, al tuturor şi trebuie să fie exploatabil comercial" (inclusiv prin subliteratură de tipul Don Brown, Paulo Coelho, desfiinţaţi, în carte, că idoli literari).

Fişa medicală schiţată de Ciprian Voicilă acestui început de veac şi de mileniu dă la iveală un diagnostic atroce şi necruţător, dar exact. Întrebarea este ce ar putea oare înţelege dintr-o asemenea carte atâţia dintre tinerii frumoşi şi liberi care-şi împart timpul între ecranul computerelor, pauza pentru fumat pe balconaşul înalt al firmei şi procedurile de scandat în cor în piaţă publică. Dar eu ştiu - chiar dacă nu o cunosc - o tânăra întradevăr frumoasă şi întradevăr liberă care, înainte de culcare, citeşte câteva pagini din „Viaţă unui Sfânt".

footer