Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
Corneliu Vlad   
Joi, 23 Februarie 2017 21:57

Zid de pace-Malita-GiurescuDoi în?elep?i ?i c?rturari români, trec în aceste zile pragul vârstei de 90 de ani: istoricul Dinu C. Giurescu, la 15 februarie ?i diplomatul Mircea Mali?a, la 20 februarie. Ambii, membri ai Academiei Române, autori ai unor scrieri de referin?? „ating?toare", cum ziceau istoricii mai vechi, la istoria modern? ?i contemporan? a ??rii, dar ?i cu deschideri de folos vital pentru viitorime. Nonagenarii de ast?zi sunt prieteni de demult, cu toate c? au avut cai diferite în via??; cum observ?, c? editor al lor, prozatoarea Adina Kenere?: „unul st?tea pe creast? României, frecven?a elitele conduc?toare, organismele interna?ionale ?i o scen? global?", iar cel?lalt „?intuit la baza muntelui, se str?duia s? supravie?uiasc? în rândurile elitei intelectuale de care tocmai se lep?da regimul în acei ani". Dar fiecare pe frontul s?u de lupt?, fie acesta în spatele u?ilor capitonate ale cabinetelor secrete ale puterii ?i pe culoarele (la propriu) politico-diplomatice sau în lini?tea, aparen?? sau nu, a mesei de scris ori a bibliotecilor ?i arhivelor, au în?eles s?-?i fac? neîntrerupt misiunea fa?? de ?ar?, chiar în împrejur?ri neprielnice sau ostile, pân? ce a venit, în sfâr?it, libertatea, dar odat? cu ea, ?i alte sfid?ri, primejdii, ?i perfidii.

Cu câ?iva ani în urm?, la o vârst? înc?rcat? de erudi?ie ?i experien?? personal? f?r? egal, numele celor doi prestigio?i autori s-au reg?sit pe coperta unei c?r?i care reconstituie, cu informa?ie în mare parte inedit?, dar mai ales cu înv???minte pentru factorii de putere de la Bucure?ti, o clip? astral? din istoria înc? fierbinte a României. Dar câ?i dintre noi au cuno?tin?? de cartea „Zid de pace, turnuri de fr??ie" (dou? versuri din Dosoftei), alc?tuit? de ace?ti autori ilu?tri ?i ap?rut? în 2011, la Editura Compania? Cartea rememoreaz?, în esen?? ei, „etap? cea mai rodnic? a diploma?iei române post-1945" - cum o define?te istoricul, un segment istoric caracterizat printr-un proiect ?i o strategie politico-diplomatic? menite s? asigure, în ultima instan?a, supravie?uirea c? stat independent a României. Acest proiect nu se va reg?si îns? niciodat? c? atare, explicit ?i în toat? complexitatea s? nici în arhivele, fie ele ?i cele mai secrete, ale României sau ale vreunui alt stat ori serviciu de informa?ii, fie el oricât de redutabil. De ce? Pentru simplul motiv c? acest proiect a fost gândit, elaborat, detaliat ?i aplicat de câ?iva lideri de vârf ai vremii (în primul rând Maurer, afirm? autorii c?r?ii), dar acest proiect de ?ar? a existat ?i poate fi reconstituit, pentru a-l ?ti ?i cei de azi, ?i viitorimea. Este ceea ce au f?cut, de altfel, în cartea lor, cei doi academicieni. „Respectând cerin?ele ?i limitele balan?ei de for?e între Est ?i Vest, diploma?ia român? ?i-a constituit un spa?iu de ac?iune cu notabile rezultate, recunoscute de partenerii de dialog din U.R.S.S., China, Vietnam, India, din Europa de Vest, Canada
?i Statele Unite ale Americii" - sintetizeaz? istoricul.

Un trecut ce oblig? a fi nu doar evaluat cu responsabilitate ?i discern?mânt, f?r? bufeuri ?i isterii politicianiste, ci ?i folosit în bun? ?i vechea - totu?i - tradi?ie a diploma?iei române?ti. Complex?, cumplit?, dramatic? ?i - înc? - deconcertant? perioada abia încheiat? (la scar? istoriei) dintre 1945 ?i 1989, numit? „impropriu " perioada comunist?" sau a „regimului comunist" (care comunism, cât comunism?) î?i a?teapt? în continuare dreapta ei judecat?, în toat? bezn? ?i dar ?i cu toate fascicolele sale de lumina, o evaluare pe cât de necru??toare, pe atât de credincioas? adev?rului (c?ci a?a-zisul „proces al comunismului" r?mâne un simulacru penibil, cu tot girul preziden?ial ob?inut).

La cap?tul evoc?rii „deceniului deschiderii", cu momentele sale dramatice (la care a participat direct pe partea politico-diplomatic?) precum criza rachetelor din Cuba sau interven?ia din Cehoslovacia, diplomatul a?eaz? o seam? de înv???minte pentru cei ce fac ?i vor face politica extern? a României: convingeri ferm exprimate ?i sus?inute într-un dialog interna?ional (din p?cate) asimetric, dar evitarea tonului confrunta?ional; ap?rarea atributelor esen?iale ale statului; dar ?i transparen?? fa?? de propriul popor atunci când se impun mari decizii de politic? extern? a ??rii. Dup? intrarea în N.A.T.O. ?i U.E., apreciaz? diplomatul, Bucure?tiul n-a mai performat corespunz?tor în politic? extern? ?i „dac? lucrurile vor evolua continu? pe aceea?i direc?ie, în curând, în 10-15 ani statul român ?i societatea româneasc? vor exist? doar ca denumire, nu ca o realitate efectiv?". O asemenea carte î?i care reeditarea ?i pentru celebrarea, ?i în acest fel, a ilu?trilor s?rb?tori?i din acest moment, dar ?i pentru c? mesajul c?r?ii tinde s? devin? ?i mai imperativ.

footer