Revista Art-emis
O carte incitant? PDF Imprimare Email
General mr. (r) Conf. Univ. Dr. Ilie Gorjan   
Luni, 23 Mai 2011 07:03
Tablitele de la Tartaria- George VoicaScriitorul George Voica intr? din nou în spa?iul publicistic, prin intermediul editurii Conphys din Râmnicu Vâlcea, cu lucrarea T?bli?ele de la T?rt?ria - Inelul de la Ezerovo - Latina primar?, o carte de referin?? care ne impresioneaz?, nu prin iscunsin?a autorului în alc?tuirea metaforei, a?a cum ne-a obi?nuit, ci printr-un travaliu mai mult decât meritoriu în domeniul cercet?rii ?tiin?ifice a istoriei românilor de la începuturile sale. C?lcând pe urmele lui Nicolae Densu?ianu, Vasile Pârvan, Napoleon S?vescu, Dumitru B?la?a ?i a multor altor cercet?tori împ?timi?i ai perioadei dacice ?i predacice a istoriei noastre, autorul întocme?te o lucrare cu o pronun?at? originalitate, care cu siguran?? va stârni numeroase dezbateri ?i confrunt?ri de idei în lumea istoricilor ?i cercet?torilor de prestigiu în acela?i domeniu. Pornind de la con?inutul t?bli?elor descoperite în 1961 la T?rt?ria în jud. Alba, George Voica, în efortul s?u de a descifra acele pictograme de pe respectivele t?bli?e, ajunge la concluzia, care unora li se va p?rea cel pu?in bizar?, c? „limba traco-geto-dac?-limba latin? primar?-a fost rod al simbiozei dintre limba pelasg? ?i limba trac?, iar limba latin? clasic? deriv? tocmai din aceast? limb? latin? primar?, limba traco-geto-dac?, ce o vorbeau geto-dacii, ?i nu invers". Incitant, nu? Oare ce am înv??at noi la istorie în perioada anterioar? lui decembrie 1989? C? limba român? s-a format din simbioza dintre limba latin? a cuceritorilor romani ?i limba pe care o vorbeau dacii cu influen?ele ulterioare ale limbii popoarelor migratoare ce s-au succedat pe teritoriul ??rii noastre. Oare a?a s? fie? Dar iat? ce spune ?i Napoleon S?vescu în lucrarea sa Noi nu suntem urma?ii Romei: „...cum e posibil ca în timp ce doar 14% din teritoriul dacic(?i pentru o periad? de doar 165 de ani ) a fost cucerit de Imperiul Roman, adic? de trupe de mercenari analfabe?i, care de-abia puteau închega dou? vorbe în latin?, ace?tia ne-au înv??at pe noi o limb? pe care ei în?i?i nu o vorbeau cum trebuie? Cum s? ni-i închipuim pe ??ranii daci, locuind prin v?i ?i mun?i, dealuri ?i p?duri, repezindu-se s? înve?e latina? ?i nu numai ei cei din teritoriul ocupat de romani, dar ?i dacii liberi din teritoriul de 86% al Daciei neocupat? de romani? Cum s? ne închipuim c? ??ranii daci, care nu aveau nici dic?ionare, nici profesori, caiete sau creioane, au putut înv??a atât de bine latine?te, încât au realizat cea mai unitar? limb? cunoscut?, pe care latinii în?i?i nu au fost în stare s? o realizeze nici m?car la ei acas? în Peninsula Italic??"

Oare care dintre cele dou? teorii o fi cea verosimil?? P?i, s? vedem ce argument aduce ?i George Voica în lucrarea sa: „O, de-ar fi ?tiut Ovidiu, pe atunci, c? el însu?i era un urma? al traco-pelasgilor, ce-?i aveau leag?nul aici, între Dun?re, Mare ?i Carpa?i, cu siguran?? c? n-ar mai fi fost atât de mirat c? ge?ii erau poe?i la fel de str?luci?i ca ?i el; c? ace?tia îi erau str?mo?i, dar mare parte dintre ei r?m?seser? aici, s?-?i creasc? nesfâr?itele turme de mioare în v?ile ?i plaiurile mun?ilor, aproape de cerul plin de stele, c?ci aici înc? din neolitic tr?ia în p?r?ile Daciei o popula?iune dens? ?i laborioas?, r?spândit? în toate câmpiile, v?ile, colinele, pân? chiar pe coamele mun?ilor celor mai înal?i". Cartea lui George Voica este str?b?tut? ca un fir ro?u de la un cap?t la altul de o idee esen?ial? (pe care autorul o repet? obsedant), conform c?reia „limba latin? primar? nu este altceva decât limba rezultat? din simbioza dintre limba pelasgilor ?i limba tracilor de la Dun?re ?i Carpa?i, iar limba geto-dac? nu este decât un idiom al limbii latine primare". Aceast? idee fundamental? este înso?it? în toat? economia c?r?ii de numeroase argumente sus?inute temeinic de c?tre autor, unul dintre ele fiind acela c? Peleg, un urma? al lui Noe, a pornit cu poporul s?u de pelasgi din sudul Sumerului ?i s-a îndreptat spre Asia Mic?, ajungând în Tracia unde din simbioza celor dou? limbi s-a n?scut limba latin? primar?. Dac? aceste idei, înso?ite de argumentele lor, pot fi considerate de c?tre unii fanteziste, specifice n?b?d?iosului modernism pe care-l travers?m, ce mai pot zice despre ce scria I. Al. Br?tescu-Voine?ti în 1942: „N-a pierit nicio limb? a dacilor, pentru c? ei n-au avut o alt? limb? proprie, care s? fie înlocuit? prin limba Romanilor ?i n-au avut o astfel de limb? pentru simplul fapt c? Dacii vorbeau latine?te. Limba dacilor n-a pierit. Ea a devenit în Italia întâi limba Romanilor care era o form? literar? a limbii Daciei, iar mai târziu limba italian?; aceea?i limb? a Dacilor, dus? în Fran?a a devenit întâi limba Galilor, iar cu timpul limba francez?; în Spania ea a devenit întâi limba Iberilor, iar cu timpul limba spaniol?, iar aici a devenit cu vremea limba noastr? româneasc?".

Sau ce pot s? mai zic? despre urm?toarea afirma?ie a lui Nicolae Densu?ianu în cartea sa Dacia Preistoric?: „Pe columna lui Traian sunt dou? basoreliefuri care ne înf??i?eaz? o deputa?iune de ??rani Daci, care v?zându-se amenin?a?i de legiunile romane, se prezint? înaintea împ?ratului ca s? cear? pace. Cu gesturile agitate ale mâinilor ?i în atitudinea unor oameni care î?i exprim? nevinov??ia lor, ei se adreseaz? de-a dreptul împ?ratului, f?r? interpre?i, ?i tot f?r? interpre?i le r?spunde ?i Traian, aceasta deoarece ?i dacii ?i romanii vorbeau aceea?i limb?". Multe lucruri pot fi spuse despre valoroasa ?i incitanta carte a lui George Voica, dar, în speran?a c? am reu?it s? trezim curiozitatea cititorului, s?-l l?s?m pe el s-o parcurg?, pentru c?, vorba cronicarului, „cetitul c?r?ilor este cea mai de folos omului z?bav?". footer