Revista Art-emis
Biserici f?r? clopote PDF Imprimare Email
Corneliu Vlad   
Miercuri, 09 Noiembrie 2016 18:49

Phiilippe de Villiers-Les cloches sonneront-elles encore demainÎn plin r?zboi civil în Spania, prevestitor al celui de-Al Doilea R?zboi Mondial, Ernest Hemingway se întreba, dramatic, în titlul unei c?r?i, „Pentru cine bat clopotele?". Ast?zi, omul politic francez Philippe de Villiers î?i pune, tot într-un titlu de carte, o întrebare nu mai pu?in tulbur?toare: „Mâine, vor mai bate clopotele?". Cartea, str?b?tut? de o mare tensiune, avertizeaz? c? Fran?a este asediat? de terrorism ?i, mai grav, în pericol de a-?i pierde identitatea. Dac? nu se trece la ac?iune hot?rât?, avertizeaz? autorul, vocea muezinului va acoperi d?ng?tul clopotelor bisericilor. Din anii 1980, scrie el, Fran?a a intrat într-un proces de islamizare lent dar temeinic, în pasivitatea sau cu complicitatea elitelor ?i - sus?ine acela?i - conform unui „plan european". Este momentul unui „München al migra?iei" ?i al unui „neocolonialism invers".

O veche ?i str?lucit? civiliza?ie european? este în pericol. „Toate aceste biserici din piatr? bolnav? ?i aceste clopote de demult care nu mai sun? sunt parte a civiliza?iei franceze. Nimeni nu se poate atinge de ele. Ele adaug? în fiecare zi în comportamentul nostru atât de schimb?tor pu?in? perenitate. Ele sunt memoria înalt? a acestei ??ri scumpe ?i vechi". Ca într-un amplu poem, elogiul identit??ii na?ionale aflat? în primejdie de moarte continu?: „Clopotele sunt asemenea statuilor. Ele trebuie distruse, ele sunt semne ale civiliza?iei care trebuie respins?". Un asemenea program de distrugere este în plin? desf??urare . În 2014, din cele 807 l?ca?uri de cult ?i morminte profanate în Fran?a, 673 apar?ineau religiei cre?tine. Iar autorit??ile continu? s? r?mân? într-o pasivitate stranie. ?i pentru a nu-i deranja pe compatrio?ii sau doar vecinii musulmani, se recomand? c? însemnele ?i ceremoniile cre?tine s? fie mai discrete în locurile publice, iar bisericile ar putea func?iona eventual ?i f?r? clopote.

În Elve?ia, aminte?te cartea, înaintea unui referendum pentru interzicerea minaretelor (pe lâng? cele patru existente!), Consiliul Federal, adic? Executivul, a pus în vedere c? „interzicerea ridic?rii de minarete ar putea pune în pericol pacea ?i ar putea prejudicia integrarea popula?iei musulmane", dar cet??enii elve?ieni nu ?i-au asvcultat elitele ?i au votat contra înmul?irii minaretelor. Iar decizia popular? a explicat-o cel mai clar o ziarist? sirian? musulman?: „A?i uitat c? dang?tul clopotelor de biserica este interzis în Kuweit? C? ridicarea de biserici e interzis? în unele ??ri arabe? A?i uitat invoca?iile exprimate în moschei care cheam? la învr?jbirea, risipirea ?i pieirea cre?tinilor? A?i uitat de fatwele care interzic s? le urezi cre?tinilor de s?rb?tori?". Între timp, num?rul cre?tinilor din Orientul Mijlociu se impu?inez? în ritm îngrijor?tor. În secolul trecut ei însemnau 20 la sut? din popula?ie, acum,nu mai sunt mai mult de doi la sut?. Iar Papa Francisc repet? parc? resemnat c? „Noi to?i suntem migran?i". Mult mai potrivit? este, îns?, o spus? premonitorie a generalului de Gaulle ?i consemnat? de Malraux, pe care cartea o reaminte?te aproape cu pio?enie: „Noi suntem ultimii europeni ai Europei, care a fost cre?tin?tatea".

footer