Revista Art-emis
Trei autori, trei c?r?i ?i un singur recenzent PDF Imprimare Email
Valeriu Ra??, Chi?in?u   
Duminică, 07 August 2016 16:19

Anton Galopentia-Indreptar pentru tineretSociologul Anton Galopen?ia despre problemele tineretului

Īn 2015 la Editura Enciclopedic? din Bucure?ti a ap?rut un volum[1] al lui Anton Golopen?ia, avīnd drept tem? tineretul. „Īndreptar pentru tineret" este o lucrare neterminat? a distinsului sociolog ?i geopolitician romān, conceput? īn prima perioad? a anilor de studii īn Germania. Atunci, īn 1934, A. Golopen?ia īmplinea 25 de ani. Anton Golopen?ia s-a n?scut la 12 mai 1909, īn Prigor, jud. Cara?-Severin, atunci īn Austro-Ungaria. A fost licen?iat īn drept ?i filosofie, cu doctoratul ob?inut īn Germania, unde primise o burs? Rockefeller ?i unde a intrat īn contact cu savan?i de vaz? germani. Īntre 1941 ?i 1943, o echip? de cercet?tori de la Institutul Na?ional de Statistic?, īn frunte cu A. Golopen?ia, au efectuat cercet?ri īn regiunile Harkov ?i Done?k ale Ucrainei de ast?zi, īn scopul „identific?rii romānilor de la est de Bug". Rezultatele cercet?rilor īntreprinse īntre rāurile Nistru ?i Bug, dar ?i dincolo de Bug, precum ?i rapoartele lui A. Golopen?ia din acea expedi?ie au fost publicate abia īn 2006, īn lucrarea īn dou? volume intitulat? „Romānii de la est de Bug". Golopen?ia a colaborat cuDimitrie Gusti la elaborarea de studii de sociologie ?i filosofie . Sub conducerea acestui renumit sociolog A. Golopen?ia a turnat, īmpreun? cu henri Stahl, filmul sociologic „Un sat basarabean - Cornova" (1931). Īn perioada 1947-1948 a ocupat func?ia de director general al Institutului Central de Statistic?. A fost unul din membrii fondatori ai revistei „Geopolitic? ?i geoistorie" . Īn ianuarie 1950 a fost arestat - pe motive politice, īn „Dosarul P?tr??canu". Moare la Bucure?ti, un an ?i jum?tate mai tārziu - pe 26 mai 1951 - īn penitenciarul (fosta m?n?stire) V?c?re?ti.

Manuscrisul „Īndreptar pentru tineret" se prezint? sub forma unor fragmente notate pe foi r?zle?e, aflate īn arhiva familiei Golopen?ia, c?rora li se al?tur? pagini b?tute la ma?ina de scris, incluzīnd corecturi ?i adaosuri regrupate de dr. Sanda Golopen?ia, lingvist?, profesor emerit la Brown University, din Providence, SUA, fiica ilustrului savant (s-a n?scut la 2 martie 1940, la Bucure?ti; p?rin?ii - sociologul Anton Golopen?ia ?i folclorista ?tefania Cristescu - au f?cut cuno?tin?? īn anul 1931, la Cornova basarabean? din jude?ul B?l?i, pe cīnd au f?cut parte din echipa lui Dimitrie Gusti, care a sosit aici īn scopul efectu?rii cercet?rilor sociologice; īn 1980, fiind persecutat? de regimul comunist, se stabile?te īn S.U.A.). Lucrarea dat?, desigur, nu este cea definitiv? la care a aspirat Anton Golopen?ia, īns? permite cititorilor de ast?zi s?-i īntrevad? problematica. Trebuie s? men?ion?m ?i faptul c? fragmentele, r?mase din timpul studen?iei autorului la Berlin, au fost tip?rite īntre anii 1983 ?i 1986 īn revista „Lupta", care ap?rea la Paris (director Mihai Korne, redactor Antonia Constantinescu). Ulterior, S. Golopen?ia a descoperit alte materiale ale tat?lui s?u ?i a predat o nou? īnf??i?are lucr?rii īn cauz?. Ordonarea tuturor fragmentelor īn capitole īi apar?ine. Volumul se deschide cu introducerea „Ochi ?i gānd al acestei ??ri" de dr. S. Golopen?ia, dup? care urmeaz? opt capitole de baz?: Tineret, īndreptar, orientare; „Genera?ia tān?r?"; Tineretul romānesc; Drumul; Fund?tura; Cultur?, c?rturari; Bidimensionalitatea vie?ii; Orientare originar? īn Romānia modern?. La sfār?it se dau anexe, note, repere bibliografice ?i ilustra?ii. Īn introducere este redat? istoria apari?iei acestei lucr?ri (aranjarea fragmentelor īn capitole), precum ?i conceperea acesteia de c?tre autorul care traversa īn timpul cela o perioad? grea, īntr-o Germanie tensionat? de dinaintea celui de-al Doilea R?zboi Mondial. Īmpins de circumstan?e, A. Golopen?ia ajunge la concluzia c? adev?rata cunoa?tere a faptelor trebuie īntreprins? „din perspectiva poporului c?ruia īi apar?inea", adic? a Romāniei ca „ax? imuabil?". Īn consecin??, tīn?rul cercet?tor, pe līng? ocupa?ia sa de baz? ce se referea la teza doctoratului, scrie o serie de articole („pretexte" sau „marginalii romāne?ti, la c?r?i str?ine") īn form? de eseu care vor servi ulterior la formularea unei idei privind tineretul ?i Romānia, īn genere. Īndreptarul, care la īnceput era planificat ca destina?ie pentru tinerii din capital?, cu īncetul s-a extins asupra īntregului tineret romānesc. Pe m?sur? ce munca īnainta, se schimba ?i titlul lucr?rii, ca pīn? la urm? s? se stabilizeze la Īndreptar pentru tineret.

Trebuie s? men?ion?m c? tema tineretului īn Romānia interbelic? era destul de des abordat?. Īntre anii 1928 ?i 1937 au ap?rut articole sau cercet?ri de Mihai Ralea, Nae Ionescu, Mircea Eliade, Petru Comarnescu, Pompiliu Constantinescu, Stelian Popescu, Pamfil ?eicaru, Octav Onicescu, Eugen Lovinescu, Constantin R?dulescu-Motru, George Br?tianu, Felix Aderca, Constantin Argetoianu, Octavian Goga, Constantin Enescu, Lucian Boz, Alexandru Claudian, Tudor Vianu, Zaharia Stancu, Vasile B?ncil?, iar īntre anii 1938 ?i 1947 de Vintil? Horia, ?tefan Baciu, Constantin R?dulescu-Motru, Petre P. Negulescu ?.a. Īn aceast? list? se īnscrie ?i Anton Golopen?ia cu o descriere a problemei vizate observat? din mai multe puncte de vedere. Capitolul „Genera?ia tān?r?" red? ruptura īntre genera?ii, īntre cei „īnc?pu?i la slujbe" ?i cei care, surprin?i de criz?, aspir? f?r? ?anse s?-?i g?seasc? o ni?? īn via??. Tinerii preiau f?r? discern?mīnt toate crizele ?i conflictele Apusului, īn felul acesta ī?i marcheaz? e?ecul. Din pricina c? se profileaz? o ruptur? īntre genera?ii sufer? cauza general? ?i este deci o problem? a īntregului tineret al ??rii. Iat? una dintre solu?iile autorului: „Ce trebuie de f?cut. Leg?tura īntregului tineret, īn cadrul vrerii de a lucra pentru Romānia. Nu e vorba ca to?i s? devin? intelectuali, ci ca to?i s? aib? ?eluri l?murite ?i clare. Fiecare s? fac? pentru to?i ceilal?i ce e de chemarea lui... istoricii, istorie, poe?ii, poezii. Alt? via??, s?n?toas?, orientat?, «romāneasc?»."

Capitolul „Tineretul romānesc" se prezint? ca un r?spuns la cel precedent. Autorul subliniaz? c? tineretul romānesc este dispersat, grup?rile politice, diverse organiza?ii ob?te?ti īl izoleaz? de problemele stringente ale momentului istoric: „Tineretul romānesc ca unitate nu exist?. ??r?nimea tīn?r? st? deoparte, ucenicii, calfele, muncitorii tineri de la me?te?ugari ?i din īntreprinderile comerciale ?i industriale din ora?e – de alta, tineretul īn?colat, īn sfīr?it, – iar de alta. In?i singuratici, īn fiecare din aceste categorii; din cīnd īn cīnd, grupuri īn?untrul lor, chemate la via?? de partide politice, de organiza?iile muncitore?ti, asocia?ii pentru a ap?ra interese materiale, grup?rile unor reviste sau formule patriotice r?suflate". Cea mai agitat?, cea mai bogat? īn evenimente era via?a politic? a tineretului din Bucure?ti ?i Ia?i. Tineretul ardelean ī?i manifesta atitudinile la Cluj, iar la Timi?oara, Cern?u?i, Chi?in?u de abia se īntrevedeau „īnceputuri de via?? local?, dac? nu vegetare ca īn mai toate capitalele de jude?". A. Golopen?ia e de p?rerea c? criza tineretului din Romānia are mai multe fa?ete, aspecte sociale: „Situa?ia «material?» a aproape fiec?ruia din cei ie?i?i din ?coli īn anii din urm? e mai mult decīt dubioas?: scriitorii tineri se destram? suflete?te ?i vorbesc despre «ratarea genera?iei»; legionarii diferitelor forma?iuni politice tinere?ti sīnt destul de īncrīncena?i ca s? se jertfeasc?, dar lozincile lor nu s-au dovedit constructive pīn? acum. Iar la tineretul muncitoresc, me?te?ug?resc ?i plug?resc, ale c?rui perspective nu sīnt īntru nimic mai bune, ajuns īntr-o faz? de īnsu?ire lesnicioas? a formei de via?? pīn? acum proprie exclusiv p?turilor or??ene?ti, pe cale de a se emancipa de prestigiul social al acestora, tot mai sensibil ?i mai dispus s? se socoteasc? nedrept??it, gata īn curīnd de a-?i satisface singur nemul?umirile, se strīng nodurile unui conflict care poate primejdui existen?a statului romānesc." Autorul crede c? toate genera?iile (dup? vīrst?) trebuie s? creeeze īmpreun? posibilitatea mai multor tineri s?-?i dezvolte īncrederea, sim?ul r?spunderii, respectul de sine ?i r?spunderea civil?: „Tineretul nu iese la iveal? ca atare decīt numai cīnd certitudinile axei de orientare a unui neam se pr?bu?esc. Atunci, p?rin?ii ?i conduc?torii nu mai ?tiu cum s?-?i īndrumeze copiii ?i pe cei tineri; iar ace?tia, sim?ind nesiguran?a ob?teasc?, ī?i fac de cap nestruni?i, ori iau asupra lor sarcina g?sirii īndreptarului nou. Debandada tineretului ?i, la fel, sentimentul datoriei de a reforma totul sīnt o acuzare continu? a lipsei de autoritate substan?ial? a genera?iilor celor maturi ?i b?trīni."

Un succint parcurs istoric ne prezint? capitolul „Drumul". Sunt trecute īn revist? epapele principale ale dezvolt?rii societ??ii romāne?ti din ultimele dou? secole. Īn genere, Romānia īn aceast? perioad? s-a aflat permanent īn ascensiune: s-au unit principatele, s-a īntregit ?ara, s-au īmpropriet?rit ??ranii, iar industria a p??it cu mult īnainte. Sīnt aduse īn prim-plan activit??ile pe t?rīm social ale īnainta?ilor no?tri: Nicolae B?lcescu, Mihai Eminescu ?.a. Īns?, criza economic? de la īnceputul secolului al XX-lea a r?sturnat toate planurile, „atmosfera de prosperitate a disp?rut, urmat? de o schimbare total? a aspectului ??rii". De aici A. Golopen?ia trage concluzia c? „via?a politic? s?n?toas?" ar cere din nou alegeri democratice, iar „tineretul, īn tot cazul, trebuie s? se preg?teasc? īn vederea solu?ion?rii problemei sociale." „Fund?tura" - capitolul ce urmeaz? - ne introduce īn Romānia anilor '30 ai secolului trecut, cīnd dezorientarea popula?iei cerea de urgen?? ca guvernan?ii, oamenii politici s? fac? schimb?rile necesare īn domeniul economico-social. Pentru a reu?i era necesar? coeziunea tuturor p?turilor din societate. Īn aten?ia tān?rului savant s-a aflat ?i cultura ??rii (a se vedea capitolul Cultur?, c?rturari), care, dup? p?rerea lui, trebuie s? capete o orientare real? romāneasc? (inclusiv, prin prisma unei diviziuni a muncii materiale ?i imateriale): „Trebuie v?zut dac? o anume nevoie poate fi satisf?cut? de o institu?ie european?; dac? da, luat?, dac? nu, creat? una. Europeanul nu trebuie ?i nu e util global. ?tim c? nu ni se potrive?te pe de-a-ntregul." Un rol important autorul īi acord? c?rturarului: „Trebuie s? scoatem din noi oameni noi [...]. Oameni calmi ?i con?tien?i, ai faptelor con?tiente." C?rturarul este un īndrum?tor, nefiind asociat cu idealuri sau programe, el trebuie s? fie con?tient de destina?ia ?i misiunea sa: „De fapt, c?rturarul-īndrum?tor (nu interpretul, pedagogul...) e chemat s? vad?, s? t?lm?ceasc?, s? familiarizeze oamenii cu situa?iile noi, s? le fac? cu putin?? reac?iuni ?i comport?ri adecvate, tuturor, ?i oamenilor de ac?iune īntr-o oarecare m?sur?." Autorul prezint? ?i o simbioz? īntre existen?a individual? ?i existen?a īn cadrul comunit??ii romāne?ti. Cele dou? planuri īn care tr?im ni se deschid īn capitolul „Bidimensionalitatea vie?ii". Niciunul din aceste planuri nu poate fi dominat: „Nici īn via?a noastr? cu noi ?i īn lume, nici īn via?a neamului nu ne e dat s? st?pīnim absolut; ne e dat s? tr?im īntr-un dialog cu menirea noastr?, cu via?a neamului, cu lumea. Le īn?elegem, ne putem orienta īn cadrul lor. Le putem ml?dia, īntrucīt ne supunem lor, īntrucīt r?mīnem īn linia lor. Trebuie s? r?mīnem īns? totdeauna fa?? īn fa?? cu via?a noastr?, cu realitatea naturii, a neamului ?i a istoriei. Nu trebuie s? a?ez?m īntre noi ?i ea perdeaua unor «idealuri» ?i «tālm?ciri» r?suflate." Īn capitolul „Orientare originar? īn Romānia modern?" autorul īl īndeamn? pe fiecare locuitor al Romāniei s? con?tientizeze perspectiva istoriei ??rii ?i problemele care sīnt puse īn fa?a ei īntr-un cadru global, eliberīndu-se de balastul unor porniri gre?ite, īndeosebi privind tineretul: „Ridicarea Romāniei nu poate veni de la ideologii care speculeaz? asupra na?ionalismului, a ortodoxiei ori a antisemitismului. E vremea chiar ca to?i ace?tia, intelectualii, ca ?i politicienii, s? fie chema?i la ordine ?i readu?i la adev?rata lor func?ie. Chemarea aceasta la ordine nu poate veni decīt din lumea prefacerilor obiective. Ideile noastre ?i atitudinile c?rturarilor ?i ale politicienilor (dintre tineri) sīnt mai mult īn urma realit??ii economice sau sociale." ?i īn continuare: „Cu to?ii īns? avem un scop: a ne pune īn slujba acestei Romānii care se ridic?. Nu sīnt locuri, se va spune. Trebuie s? nu ne l?s?m strivi?i de acest fapt. Dac? ne e de Romānia ?i de noi, putem a?tepta un an, doi. Ingineri fiind, s? intr?m muncitori la o fabric?. Medici, s? ne a?ez?m īntr-un sat ?i s? trat?m gratuit ??ranii... Vom ie?i c?li?i, iar vāntul proasp?t care sufl? īn Romānia va fi īnt?rit ?i roadele lui vor c?p?ta tr?inicie". Dorin?a sincer? a autorului pentru tineri este ca ei s? descopere adev?rata īnsemn?tate a rolului lor īn societate. A. Golopen?ia a g?sit timpul ?i ocazii de a lucra pentru tineri, de aceea se prezint? īn lucrarea sa ca un īndrum?tor, ca un mentor care arat? direc?ia, linia, sensul activit??ilor cu adev?rat necesare: „Ceea ce trebuie de f?cut: s? nu reducem problema tineretului la criza material?, decep?ie. Fire?te c? trebuie solu?ionat?. (Cred c? ?i aici trebuie s? intervin? o inovare: aceea c? tinerii trebuie s? īnceap? īn mult mai mare m?sur? s?-?i ajute ei lor īn?i?i, s? nu mai a?tepte totul de la administra?ie.) Dar trebuie ca aceast? criz? de acum s? devie pricina unei reveniri īn fire. R?ma?i pe dinafar?, ducīnd-o greu cu via?a, cei tineri pot s? vad? vidul īnsp?imīnt?tor al anilor din urm?, aceast? l?sare īn voia lor a tuturor, cu toat? mul?imea inten?iilor bune, incapabile toate de o solu?ionare eficace. Aceast? criz? de acum, absurd? īn sine, poate deveni prilej de schimbare, al unuia din acele salturi creatoare prin care neamurile se regenereaz?." Sau: „Ca schimbarea aceasta s? devie aievea, depinde de chiar cei tineri, depinde īntīi de toate de c?rturari ?i de naturile active. Depinde īntīi de o duzin? care accept? s? se ia īn serios ?i s? se str?duiasc? s? vad? pentru ceilal?i, s? īncerce, ca s? le fie īndrum?tori. Nu e de ajuns s? iei hot?rīri frumoase, nu sīnt de ajuns nici programele. Trebuie s? se ia hot?rīri ?i s? le duc? la īndeplinire, f?r? s? dea īnapoi, pān? la urm?, ani de-a rīndul. Duzina aceasta deschide un alt drum."

Tān?ra genera?ie trebuie s? g?seasc? ie?irea din situa?ia creat?, fiecare trebuie s?-?i simt? responsabilitatea civic?, s? p?trund? mai adīnc īn studierea situa?iilor concrete: „Situa?ia noastr? īn aceast? parte a Europei ?i īn lume, buna organizare a aparatului de stat, propor?ia de popula?ie de neam str?in, aspectul nou al problemei sociale, toate acestea sīnt o serie de probleme pe care nu le putem evita dac? vrem s? ne īnr?d?cin?m cu adev?rat īn romānesc. Ele dau de lucru tuturor celor meni?i s? fie c?rturari printre cei tineri (īn vremuri de criz? moral?, ?tiin?a trebuie mai mult decīt īn alte vremi s? fie imediat?, s? l?mureasc? ?i s? īndrumeze; s? evite chiar ?i aparen?a de gratuitate). Consacrīndu-se l?muritului problemelor pe care le pun omul ?i realitatea romāneasc?, ora?ul ?i mahalaua nu mai pu?in decīt satul, ei trebuie s? obi?nuiasc? lumea de la noi cu gīndul c? a face ?tiin?? nu īnseamn? a celebra teorii create cine ?tie unde ?i uitate de atunci la locul lor de origine, ci a explora cele dimprejur, a le cunoa?te ?i a le mīnui. Zeci de ani de munc? intens? sīnt necesari pentru a face cu putin?? o politic? romāneasc?, o imagine limpede a romānului despre el. Vom trebui s? īnv???m ?i mai departe de la str?ini; dar pentru a ne trata problemele noastre, nu pentru a-i reproduce, crezīnd īn orice inutilitate care i-a dat īn gānd cuiva". Dar trebuie s? se ia īn considera?ie: „Problema viitorului Romāniei e adev?rata problem? a tineretului romānesc; criza material?, e?ecul politic ?i destr?marea īn literatur? trebuie s? aduc? convingerea aceasta īn sufletul fiec?rui tīn?r. Viitorul Romāniei īi cere fiec?ruia o via?? con?tient? ?i disciplinat? prin acceptarea r?spunderii pentru destinele Romāniei. Locul lui nu e de pe acum, īnainte de vreme, īn fruntea treburilor, pentru c? numai dac? se preg?tesc temeinic poate fi mai bun decīt cei de azi. Criza material? trebuie solu?ionat? īntīi de toate de chiar cei tineri, ca s? se īncredin?eze de tot ce e īn puterea lor ?i ca un īnceput de alt? via??."

Cuget?rile lui Anton Golopen?ia despre tineret - scrise īn anii 1934-1935 - se deosebesc radical de trat?rile ?i dezbaterile altor contemporani ai s?i care au luat īn discu?ie aceast? tem? spinoas?, greu de abordat ?i de realizat. Autorul fragmentelor - īnchegate iscusit ?i ingenios de dr. Sanda Golopen?ia - face un excurs īn istoria ?i tipologia sociologic? a tineretului romānesc ?i, totodat?, prezint? solu?ii de a ie?i din criza material? ?i moral? atīt pentru tīn?ra genera?ie, cīt ?i pentru celelalte p?turi sociale. A. Golopen?ia accentueaz? asupra r?spunderii pe care o au mai ales tinerii pentru viitorul ??rii. Pentru a ie?i din „fund?tura" prezentului ?i a moderniza din temelie orīnduirea romāneasc?, A. Golopen?ia traseaz? pe drumul care trebuie parcurs un ?ir de obiective spre care tineretul va trebui s? se orienteze. Tineretul, dup? cum sīnt to?i de acord, reprezint? viitorul ??rii, de aceea trebuie s? se fac? un efort unit al societ??ii īntru īndrumarea lui de a merge pe o cale corect?, dar cel mai mult trebuie s?-?i dea interesul īn aceast? privin?? īnsu?i el, tineretul. „Īndreptar pentru tineret" de Anton Golopen?ia este o carte de o importan?? vital? pentru genera?ia tīn?r?, care nu ī?i pierde actualitatea pīn? īn zilele noastre. Eseurile/fragmentele, care au format con?inutul sumarului, nu ar trebui neglijate nici ast?zi, deoarece sīnt ?i interesante, ?i bune de a fi luate drept repere īn activit??ile grupurilor de tineret contemporane, care sīnt īn permanent? c?utare a vectorului propriu de deplasare īn labirintul crizei de acum actuale, care pare s? nu aib? sfār?it. Īi sf?tuiesc pe tineri, dar nu numai, s? citeasc? aceast? carte, m?sur? care cu siguran?? va contribui la formarea unui caracter destoinic de a fi men?ionat de posteritate. To?i vor c?p?ta avantaje spirituale. Tinerii trebuie s? memoreze cele mai importante teze din culegerea de fa?? ?i s? le aplice īn practic? - f?r? īndoial?, vor c?p?ta rezultate vizibile īn toate ceea ce fac pentru binele lor personal, dar ?i al societ??ii.

footer