Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
Prof. univ. dr. Eugen Str?u?iu   
Duminică, 24 Aprilie 2016 19:22

Corvin Lupu-Tr?darea-Securitatii-Eugen Str?u?iu, art-emisCartea profesorului universitar dr. Corvin Lupu, sub titlul „Tr?darea Securit??ii în decembrie 1989: secrete ale interven?iei str?ine împotriva României", Bucure?ti, Editura Elion, 2015 a fost prilejul mai multor lans?ri de carte, care au avut ecou semnificativ în mediul anali?tilor ?i func?ionarilor în domeniul securit??ii na?ionale, al profesorilor ?i studen?ilor în ?tiin?e politice ?i studii de securitate, al publicului care are memoria evenimentelor din decembrie 1989, dar ?i al tinerilor care încearc? abia acum s? le în?eleag?. Suntem în fa?a unui con?inut de 336 de pagini, extrem de dens în informa?ie ?i analiz?, care se lectureaz? cu pl?cere - provocând intelectul prin expunere ?i demonstra?ie teoretic?, dar ?i incitând sistematic propria con?tiin?? la examinarea ?i acceptul/refuzul unor valori socio-politice fundamentale. Economia cercet?rii profesorului Corvin Lupu este introdus? printr-un Argument (subintitulat „Dup? 25 de ani. Privire asupra evenimentelor din decembrie 1989 din alte unghiuri de vedere), desf??urând mai apoi capitole care se succed logic ?i cronologic în demonstra?ia tezei tr?d?rii Securit??ii în decembrie 1989: Motiva?ia tr?d?rii lui Nicolae Ceau?escu de c?tre Securitate; Ac?iunile serviciilor secrete str?ine la Timi?oara ?i opera?iunile „Trandafirul", „Vama" ?i „Arderea"; Omerta privitoare la implicarea str?inilor în evenimentele de la Timi?oara; Problematica implic?rii serviciilor secrete str?ine în România, în lumina rapoartelor Comisiei senatoriale Decembrie 1989 ?i a memoriali?tilor; Armata ?i Securitatea i-au ucis pe comandan?ii Mili?iei care nu au participat la complot; Campania mediatic? împotriva Securit??ii; Aspecte privind coabitarea Securit??ii cu grupul pro-sovietic adus la putere".

R?spunzând cu brio rigorilor formale ale cercet?rii ?tiin?ifice, textul este justificat sistematic prin indicarea surselor bibliografice, iar Concluziile sunt urmate de Abrevieri, Bibliografie ?i Indice de nume - toate aceste instrumente fiind la dispozi?ia cititorului amator sau profesionist care vrea s? verifice pe cont propriu sursele, sau s? fac? pa?i înainte în chestiunile abordate de c?tre autor doar în m?sura necesarului de documentare a temei asumate. Facem o men?iune special? cu privire la cantitatea impresionant? a bibliografiei (182 de titluri prezentate doar ca „Bibliografie selectiv?"), dar ?i calitatea acesteia. Autorul recurge la analize deja consacrate sau mai pu?in vehiculate, la memorii ale participan?ilor la evenimente, la documente scrise ?i inedite, indicând chiar locuri publice unde pot fi consultate filme ?i fotografii documentare. Sursele exprim? o varietate evident? de paradigme de analiz? - care sunt toate inventariate?i apreciate în manier? comparativ?, prin tehnici specifice ?tiin?elor politice. Teza fundamental? a lucr?rii o exprim? succint însu?i autorul: „Orice lovitur? de stat are la baz? tr?darea structurilor de securitate na?ional?. A afirma c? a fost lovitur? de stat, dar Securitatea nu a tr?dat, sau c? a fost ?i revolu?ie ?i lovitur? de stat, sunt non-sensuri. Apoi, a spune c? Securitatea nu a tr?dat ?i nici nu a reprimat, este un atentat la minima inteligen?? a opiniei publice."

Situându-se în paradigm? legalist? (oricând ?i oriunde, misiunea serviciilor de informa?ii este de a ap?ra ordinea constitu?ional? – misiune pentru care sistemul ?i fiecare membru al s?u au fost educa?i, antrena?i ?i privilegia?i în cuno?tin?a de cauz? a societ??ii ?i a fiec?rui ofi?er), autorul provoac? în mod con?tient paradigma oportunit??ii politice (organismele de securitate nu trebuie s? reprime poporul, ?i sunt obligate s? contribuie la c?derea regimurilor care nu mai r?spund voin?ei populare). Dezbaterea între cele dou? curente de gândire este abia la început, ?i deja ne apare ca un conflict ideologic în care cele dou? puncte de vedere se exclud, f?r? posibilitate de a afla o cale de mijloc. În acest moment al dezbaterii, când înc? spiritele par încinse mai mult din cauze personale ?i subiective, profesorului Corvin Lupu îi recunoa?tem f?r? rezerv? calitatea de întemeietor de curent de gândire în istoriografia lui Decembrie 1989. Provocarea acestei noi paradigme era necesar? nu doar pentru a completa din punct de vedere logic ?i politologic spectrul teoriilor clasice despre Decembrie 1989, dar ?i pentru a cere un examen de con?tiin?? societ??ii române?ti, la un sfert de veac dup? evenimentele care i-au reorientat destinul istoric. Cuvintele autorului sunt, din nou, elocvente: „Cred cu t?rie c? Istoria, magistra vitae, scris? cu bun?-credin??, în spiritul adev?rului, f?r? menajamente, poate contribui, pe lâng? scopul ei ?tiin?ific, la crearea unei necesare educa?ii anti-tr?dare, în rândul genera?iilor care vin din urm?".

Grafica - Ion M?ld?rescu

footer