Revista Art-emis
Carmen Tania Grigore alături de Alexandra Noica Wilson PDF Imprimare Email
Maria Diana Popescu   
Sâmbătă, 09 Aprilie 2011 22:01
coperta - Pasi spre comoara din sufletO preafrumoasă carte, cum nu prea des se mai scrie azi, am primit din Anglia de la poeta de origine română, Carmen Tania Grigore, cîştigătoarea locului trei a concursului internaţional de poezie pentru românii din întreaga lume, „Starpress 2010". „Paşi spre comoara din suflet" - dialog cu fiica marelui filozof Constantin Noica, doamna Alexandra Noica Wilson - este o carte document, scrisă în preajma şi cu preţioasa contribuţie a fiicei marelui gînditor român, apropiată autoarei, ambele locuind în Anglia, la Devon. Volumul apare în cadrul proiectului „Scriitori buzoieni pentru literatura română", sub egida Asociaţiei Culturale „Renaşterea Buzoiană". Ediţia este îngrijită de Marin Ifrim şi Nistor Tănăsescu, iar coperta prezintă fotografii inedite cu marele gînditor Constantin Noica, Alexandra Noica şi nepotul Brian, Edinburg, 1983. Colegă de cenaclu cu distinsul scriitor şi jurnalist Marin Ifrim, corespondentul revistei Agero, poeta Tania Grigore scrie de la vîrsta de 12 ani, dar a debutat în presa culturală mai tîrziu, cu recomandări şi referinţe favorabile din partea istoricului Alex. Oproescu şi a scriitorului George Băiculescu. Afirmam că este o carte document, pentru că prin redarea firului de viaţă al fiicei, Alexandra Noica, indirect şi meritat se realizează o evocare a atmosferei din familia filosofului Noica, cît şi a unor detalii, părţi de istorie, neştiute pînă astăzi. Sub forma unui continuu dialog sau a unor relatări independente se derulează amintirile distinsei Alexandra Noica, însemnate din perspectiva unor vederi preţioase asupra vieţii tatălui. Detaliile istorice din aria unghiului biografic, segmentele de timp şi de viaţă, mai puţin cunoscute despre familia Noica, constituie fără îndoială documente utile pentru cercetătorii care manifestă preocupare pentru marele gînditor român. Demersul autoarei se dovedeşte important şi util, Carmen Tania Grigore este pur şi simplu un scriitor bun şi talentat, atît în poezie, dacă ne gîndim la foarte acroşanta carte de de debut, „Pulsul ţărânei, cît şi în eseu şi în jurnalism. Scriitoarea ne aduce un argument în plus, convingător, că volumul „Paşi spre comoara din suflet" poate intra pe poarta literaturii ca atare. Numele Alexandrei Noica înseamnă vizibilitatea care trezeşte interesul cititorului, iar autoarea cărţii va reuşi să se impună în ochii publicului şi de această dată.

Provenind dintr-o familie cu rădăcini nobile, doamna Wilson-Noica ne transbordează în timp, pe redutele istoriei, cu modestia şi demnitatea aceea care te aşează la distanţă de tumultul inutil, intrînd pe rînd, cu naturaleţe, în toate rolurile, reuşind, într-o bună măsura un survol elegant deasupra panoramei extraordinare a vremurilor trecute. Cînd duci la bun sfîrșit o asemenea dificilă întreprindere, îți vine, mai degrabă, să vorbești despre o forță interioară neobișnuită. Că autoarea a îndrăznit acest demers este un fapt meritoriu. Că l-a finalizat la editura LORILAV, ţine de un fel de miracol, de care foarte puţini autori s-au mai bucurat, publicarea volumului fiind nu doar un experiment însemnat, ci şi onorant pentru poeta şi publicista Carmen Tania Grigore, dar în mod cu totul special pentru istoria literaturii noastre. Dialogul poetei Carmen Tania Grigore cu doamna Alexandra Noica, săvîrşeşte o scoatere la lumină din arhivelor sufleteşti personale a unei zone mai puţin cunoscute - istorisiri care contribuie la o altfel de cunoaşterea a adevărului biografic, despre care nu au scris cronicarii vremii. Filele memoriei redau documentat şi documentar părţi importante din viaţa familiei filosofului, acele momente scufundate sau, mai degrabă, îngropate în uitare de către societate culturală, uitarea aceea premeditată a regimului trecut şi vehement inchizitorială de după evenimentele din 1989. „Paşi spre comoara din suflet", spre ceea ce a fost şi trebuie să rămână pe mai departe viu şi adevărat în viitorul care doreşte să modifice istoria, este una din albiile unui rîu curat, care trebuie să ţină prinse între maluri, în timp, rădăcinile nobile ale filosofului în rădăcinile neamului. Volumul pune în faţa cititorului daruri, haruri de preţ, dar şi fascinantul şi sensibilul tărîm sufletesc al autoarei şi al doamnei Alexandra Noica, ce ne fac pe deplin conştienţi de o anume măreţie lumească, ne copleşesc cu trăiri profunde şi demne, ne împovărează frumos cu toată greutatea adevărului istoric, cu toate bătăliile nedrepte care au incorporat familia marelui gînditor roman Constantin Noica, cel ce nu trebuie uitat în pagini de carte; ci se cuvinte a fi readus, mereu şi mereu, în memoria colectivă. Volumul are un caracter de necesitate, cu atît mai mult cu cît problemele filosofice intră mai mult în sfera de preocupare a tuturor, ceea ce nu se întîmplă şi cu alte ştiinţe. Parafrazînd pe autoare, aceeaşi binecuvîntare aveam să descopăr în carte, la fel ca cea descoperită în familia filosofului prin relatările fiicei, dar şi prin cele ale scriitoarei, ambele guvernate de legea iubirii creştine, pentru că, afirma Constantin Noica, „toţi suntem creştini şi avem privilegiul acesta, de a ne aşeza ca oameni şi ca spirite în faţa Adevărului şi a lui Dumnezeu". footer