Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
Col. (r) Conf. univ. dr. Aurel V. David   
Duminică, 03 Aprilie 2016 13:02

G. D. Iscru-Str?mo?ii no?triĪn peisajul publicistic romānesc, de curānd a v?zut lumina tiparului a ?asea edi?ie a unei c?r?i-document ?i reper cultural-?tiin?ific: „Str?mo?ii no?tri reali: ge?ii-dacii-tracii-ilirii..., na?iunea matc? din vatra Vechii Europe", scris? de istoricul G. D. Iscru. E minunat s? vezi c? īngrijitorii edi?iei sunt cei doi feciori ai autorului, care, din respect pentru tat?l lor ?i pentru istorie, s-au str?duit s? ofere cititorilor, īn condi?ii grafice de excep?ie, rezultatul str?daniilor de-o via?? ale unui implicat profund īn cercetarea riguroas? a r?d?cinilor istoriei neamului romānesc. Cartea se adreseaz? tuturor celor interesa?i de cunoa?terea riguroas? a str?mo?ilor reali ai neamului romānesc, dar mai ales tinerei genera?ii, aflat? ast?zi īntr-o deriv? generat? de presiunea f?r? precedent a unor for?e ostile, interesate s? eludeze sau s? mistifice adev?rul istoric ?i s? confec?ioneze pentru romāni identit??i str?ine de spiritul vetrei, neamului ?i credin?ei. Rigoarea autorului, venit din tinere?e īn mediul universitar bucure?tean din ?inutul marelui Constantin Brāncu?i, este proverbial? (spun din experien?? proprie, c?ci am fost studentul ?i apoi ucenicul dānsului), c?ci atunci cānd ī?i fixeaz? privirea pe un text care trebuie īndreptat īn form? ?i con?inut, nu este liter?, silab? sau cuvānt pe care s? nu-?i lase urma sa de īn?elepciune, sinonim? cu perfec?iunea. Autorul ?i-a dedicat propria via?? instruirii studen?ilor īn cunoa?terea tainelor istoriei, dar ?i a cercet?rii izvoarelor istorice ?i scrierii istoriei neamului, avānd ca pova?? cuvintele marelui istoric, Nicolae Iorga, care spunea c? „Dac? vitregia soartei va face s? ne pierdem vreodat? Istoria ?i Credin?a, vom disp?rea ca neam".

Cartea este o pledoarie riguroas? pentru recuperarea identit??ii noastre na?ionale, autorul s?pānd adānc la r?d?cini, cu convingerea c? numai capacitatea fiec?ruia dintre noi de a-?i asuma istoria, cu luminile ?i umbrele sale, constituie pentru neamul romānesc funda?ia maturit??ii sale. Autorul aduce argumente conving?toare despre existen?a, īn spa?iul carpato-dun?rean-pontic, din str?vechime, a unei civiliza?ii a „oamenilor locului", demonstrānd c? firul istoriei s-a tors īn aceast? vatr? de atunci ?i pān? ast?zi, f?r? īntrerupere. Cartea este temeinic structurat?, autorul pornind demersul s?u ?tiin?ific de la nevoia de integrare a istoriei mitologice īn istoria na?ional?, pentru a explica, argumentat, pe baz? de surse istorice de prim ordin, realit??ile etnice ?i sociale ale arealului vechii Europe, īn care s-au z?mislit str?mo?ii reali ai neamului romānesc.

Extrem de interesant? ?i argumentativ? este abordarea civiliza?iei na?iunii-matc? din spa?iul „Vechii Europe" - īncorporānd referiri la limba, scrisul, īnv???māntul, ?tiin?a ?i artele practicate de str?mo?ii neamului romānesc. Un loc aparte l-a dedicat cunoa?terii semnifica?iei ?i valen?elor primei religii monoteiste din lume (Zalmoxianismul), pe care o consider?, pe bun? dreptate, aducānd argumente de net?g?duit, temelie doctrinar? a Ortodoxiei romāne?ti, liantul de baz? al na?iunii romāne. Autorul ofer? un spa?iu larg cunoa?terii statului na?ional la str?mo?ii reali ai neamului romānesc, precum ?i afirm?rii acestuia īn istoria politic? ?i militar? a antichit??ii. Un loc aparte a acordat regatelor tracilor, ilirilor ?i ge?ilor din sudul Dun?rii, precum ?i regatelor geto-dacilor din nordul Dun?rii, constituite īn īmprejur?ri vitrege, din nevoia ap?r?rii vetrei īmpotriva imperiilor ?i regatelor hr?p?re?e vecine, precum ?i a migratorilor din r?s?ritul stepelor nord-pontice. Cartea prezint? īn chip riguros opera de unificare politic? a spa?iului ge?ilor-dacilor-tracilor-ilirilor sub conducerea lui Burebista, precum ?i reluarea efortului de unificare politic? a Daciei Mari sub conducerea regelui Decebal. Autorul abordeaz? cu profund? motiva?ie na?ional?, o problem? de esen??, dar ?i de fond, a istoriei neamului romānesc: trecerea prin secole, de la Dacia Mare la „Restitutio Daciae", īnso?it? de „planul dacic autohton care ne-a traversat istoria ?i īnc? ne mai motiveaz?". Dup? cum m?rturise?te, autorul este convins c? dacii n-au pierit, c? „romanizarea" Daciei a fost o lung? poveste, cu profund fundament ideologic, ?i c? Dacia va rena?te. Semnul acestei credin?e este afirmarea, īn ultimul timp, a mi?c?rii dacologice, precum ?i interesul īn cre?tere al tineretului pentru cunoa?terea istoriei str?vechi ?i asumarea istoriei neamului ca pe o comoar? de nepre?uit. Citind aceast? carte, am īn?eles c? autorul a scris-o pentru slujirea cauzei na?ionale prin adev?r ?tiin?ific ?i pentru a constitui o filipic? īmpotriva celor care au t?iat din manualele ?colare r?d?cinile istoriei reale ale na?iunii romāne. Īnalt respect pentru autor ?i opera sa.

footer