Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
Corneliu Vlad   
Miercuri, 27 Ianuarie 2016 21:24

Corneliu Vlad, art-emis„Basarabia e România" citim peste tot în spa?iul românesc - în locuri de mare circula?ie sau greu accesibile, cu inscrip?ionare artistic? sau cu litere zgîriate de mîini prea pu?in obi?nuite cu scrisul. Oricum, acest grafitti, de departe cel mai vizibil, exprima într-o form? sugestiv? - ?i ignorând feluritele sondaje de opinie de o credibilitate greu de verificat - continuitatea în istorie a unei convingeri înr?d?cinat? în mentalul colectiv al românilor. Este materializarea cea mai vizibil? a încrederii c? în calea unit??ii na?ionale nu exist? opreli?ti de netrecut. Convingere ?i încredere care au traversat, la lumin? sau în ascuns, epoci istorice ?i vremuri prielnice sau ostile, asemenea unui fluviu amplu desf??urat, prin multe bra?e, cu meandre ?i vârtejuri, cu ?uvi?e marginale mergând împotriva curentului, dar care înainteaz? implacabil acolo unde este firesc ?i unde se cuvine s? ajung?. Aceasta este impresia de ansamblu cu care po?i r?mâne dup? lectura c?r?ii „Problema Basarabiei în discu?iile româno-sovietice din timpul r?zboiului rece. 1945-1989", scris? de istoricul temeinic dedicat acestui spinos ?i dureros capitol de istorie na?ional? româneasc?, Ion Constantin, carte ap?rut? sub egida Institutului Na?ional pentru Studiul Totalitarismului. Volumul înm?nuncheaz? o bog??ie de date dintre cele mai diverse care converg într-un tablou impresionant al salvgard?rii ?i d?inuirii voin?ei de unitate na?ional?, manifestat? ?i la nivel oficial - atât cât s-a putut în vremurile vitrege ale regimurilor comuniste- dar ?i în lumea ?tiin?ific?, academic?, intelectual?, în mentalul colectiv din ?ar? dar ?i în lumea comunit??ilor române?ti de peste grani?e ?i a exilului, în România ?i în fosta Basarabie, rupt? înc? o dat? pe teritoriul sovietic în R.S.S. Moldoveneasca ?i în R.S.S. Ucrainean?.

Volumul deap?n? cronologic episoadele postbelice din drama acestei p?r?i nord-estice a teritoriului României canonice, începând cu controversata Conferin?? de pace de la Paris care a consfin?it raptul decis prin pactul Molotov-Ribbentrop, iar apoi emanciparea politic? precaut? a liderilor comuni?ti de la Bucure?ti, care au abandonat treptat docilitatea fa?? de „Moscova ro?ie" pentru a promova, mai întâi cu pruden??, apoi cu tot mai mult? temeritate ?i tot mai deschis, dar mereu cu realism ?i în?elepciune, drepturile românilor ?i ale statului lor asupra propriului teritoriu na?ional. R?spunsurile Bucure?tiului la politicile succesive ale « marelui aliat », în func?ie de ?eful aflat la Kremlin - Stalin, Hru?ciov, Brejnev, Andropov-Cernenko, Gorbaciov - au fost în?elept ?i atent elaborate ?i nuan?ate, în func?ie de atuurile ?i vulnerabilit??ile partenerului, dar ?i de contextul european ?i interna?ional, în condi?iile în care, cu o constant? regretabil?, Occidentul a ignorat, din interes sau pur ?i simplu din comoditate, drepturile României. „Occidentul nu avea îns? tendin?a s? împov?reze ?i mai mult rela?iile Est-Vest prin asemenea dezbateri, aparent pur istorice" - încearc?, parc? stânjenit, autorul c?r?ii s? justifice atitudinea conciliant? (de fapt de-a dreptul capitulard?) a „lumii libere" fa?? de cerin?ele legitime ale României. O excep?ie salutar? în materie de reac?ii interna?ionale a fost pozi?ia Republicii Populare Chineze ?i a pre?edintelui Mao Zedong, care s-au pronun?at constant, inclusiv în mod public, în sprijinul României (spre deosebire de pozi?ia duplicitar? ?i ipocrita a liderului iugoslav Tito).

În confruntarea - pa?nic? - de for?e pentru afirmarea cauzei române?ti s-au aflat istorici, scriitori ?i arti?ti, dar ?i patrio?i din armat? ?i serviciile de informa?ii, precum ?i – fapt emo?ionant - supravie?uitorii basarabeni ai Unirii din 1918. Dincolo de Prut ?i pân? la Moscova s-au distins prin ac?iuni curajoase ?i dramatice patrio?i români care au pl?tit adesea scump pentru lupta ?i împotrivirea lor în condi?iile nemiloasei represiuni sovietice. Cartea reproduce undeva replica lui Nicolae Ceau?escu rostit? într-un moment al adev?rului prilejuit de prima vizit? la Bucure?ti a lui Leonid Brejnev, în 1976 : „?i pentru c? suntem între noi – i-a spus la un moment dat Ceau?escu lui Brejnev - trebuie s? spun c? este greu de în?eles de ce este nevoie ca la grani?ele noastre s? mai p?str?m sârm? ghimpat?. Ori ne este team? c? cet??enii no?tri nu se vor putea în?elege ?!". Ce a r?spuns Brejnev nu se mai ?tie. Cartea lui Ion Constantin este una de referin?? în bibiliografia, tot mai voluminoas?, a problemei Basarabiei.

footer