Revista Art-emis
Radu Preda - Jurnal cu Petre ?u?ea PDF Imprimare Email
Prof. dr. Gheorghe Constantin Nistoroiu   
Miercuri, 16 Decembrie 2015 18:11

Radu Preda - Jurnal cu Petre ?u?eaJurnal cu Petre ?u?ea (Bucure?ti, Editura Lumea Credin?ei, 2015).

„?sta-i voievod absolut, Vlad ?epe?. P?i f?r? ?sta istoria românilor e o paji?te cu miei!". (Petre ?u?ea).

Radu Preda s-a n?scut la Gala?i, în anul 1972. Dup? studii str?lucite în cadrul Facult??ii de Teologie Ortodox? Bucure?ti, continu? jurnalistica la Academia Evanghelic? de Pres? de la Frankfurt pe Main, iar la Heidelberg, Paris ?i Roma studii doctorale. Devine conferen?iar la Facultatea de Teologie Ortodox? din cadrul Universit??ii „Babe? Bolyai", Cluj-Napoca, apoi fondator ?i director al Institutului Român de Studii Interortodoxe, Interconfesionale ?i Interreligioase (INTER) ?i pre?edinte executiv al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului ?i Memoria Exilului Românesc (I.I.C.C.M.E.R.). A publicat: „Jurnal cu Petre ?u?ea" (1992) ?i a condus revista „Rena?terea" a Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului ?i Clujului, iar al?turi de scriitorul cre?tin Costion Nicolescu, editeaz? revista „Deisis" a Mitropoliei Ortodoxe Române pentru Germania ?i Europa Central?; „Biserica în Stat. O invita?ie la dezbatere" (1999); „Comunismul. O modernitate e?uat? (2009); Ortodoxia ?i ortodoxiile. Studii social-teologice" (2010). Jurnalul cu ?i despre Petre ?u?ea este scris la 18 ani de adolescentul Radu Preda ?i, devenit doi ani mai târziu Cartea sa de debut, poate chiar ?i de referin??. Sub îndrumarea ?i binecuvântarea p?rintelui Anania, Radu Preda are ?ansa de a deveni ucenicul intermediar al nelini?tilor metafizice ale Zorilor mistici ortodoc?i, asumate de marele Gânditor cre?tin Petre ?u?ea, adunate apoi sub forma unui scenariu ini?iatic, numit înv???tura prin învecinare. Scenariul propriu-zis se desf??oar? pe dou? c?i: una a dialogului, cea a unui fluviu imens, înzestrat cu o multitudine de aflue?i, curgând ba limpede ?i tumultos, ba lin ?i armonios; cealalt? cale, întins? peste sim?irea ucenicului ca o culme tainic? a t?cerii, a medita?iei, str?fulgerat? de uimire, amplificat? de fascina?ie, de bucurie, de iubire.

Jurnalul cu Petre ?u?ea a?eaz? Ucenicul ?i Maestrul, autorul ?i Gânditorul-autor într-o lumin? pur?, filocalic?, româneasc?. Toate visele, n?zuin?ele, crezurile ?i împlinirile lui ?u?ea erau întru des?vâr?irea cre?tin? a Na?iei sale. Iat? unul din visele sale rare: „Visam o republic? religioas?, ceea ce era o absurditate. Religia este legat? de aceste dou? mari principii: principiul monarhiei ?i principiul ierarhiei. C?lcate acestea, realizeaz? spiritul de ciread? uman?. Eu raportez religia ?i la cantitatea de ordine etico-social? posibil? prin prezen?a ei. [...] Religia cre?tin? are o virtute pe care n-a avut-o nici un sistem filosofic în istorie: egalitatea absolut?, nedemagogic?, a oamenilor în fa?a lui Dumnezeu. To?i sunt oameni. Cre?tinismul nu e dep??it în istorie de nimic... E mai mântuitoare o rug?ciune într-o biseric? din G?ie?ti decât Platon. [...] Toat? via?a am dorit s? ajung în clanul conduc?tor, pentru a face oamenilor binele cu carul... Am proiectat forme de rânduire social?. Uite, în republica lui Cicero poate tr?i oricine. În a lui Platon, mai mult el. C? oamenii pot tr?i ?i în state anapoda, vezi Uniunea Sovietic?. [...] Pân? acum, în Europa geniul politic nu l-au avut decât latinii ?i geniul filosofic grecii, iar germanii au fost copii?ti zelo?i. Platon, f?cându-?i sie?i republic?, a ar?tat c? a avut numai geniu filosofic, iar nu ?i politic. Dovad? c? drept grecesc nu exist?, în timp ce drept roman e o perfec?iune a ordinii." (op. cit. p. 25, 70,30).

Creat dup? chipul lui Dumnezeu, omul prime?te existen?a ca dar divin, dar împlinirea vie?ii, des?vâr?irea ei se atinge doar prin fascina?ia ?i sfin?enia d?ruirii de sine c?tre semeni, astfel, ca în reciprocitatea d?ruirii s? redevenim Daruri întru dragostea de Dumnezeu ?i de Neam. D?ruirea de sine cu bucurie curat? este o aleas? împlinire de sine. Petre ?u?ea este „Fiul risipitor" al Cerului, care a d?ruit tuturor celor chema?i, lumina Harului lui Dumnezeu, împ?rt??it? prin mireasma sufletului s?u aprins. Plin?tatea vie?ii cre?tine este o permanent? d?ruire de sine, jertf? care înmugure?te, înflore?te ?i rode?te în taina Crucii. Puterea Crucii î?i trage seva din iubirea lui Hristos ?i din susurul de credin?? ?i tezaurul de virtu?i al Str?mo?ilor. Petre ?u?ea este expresia binecuvântat? a d?ruirii de sine. Petre ?u?ea este unitatea de m?sur? apologetic? a Românismului. Gândirea lui Petre ?u?ea prin varietatea expresiilor, a?eaz? unitatea cugetului s?u cre?tin într-o pluralitate ?i diversitate de fenomen mistic ce fascineaz? permanent. Iubirea sa pentru Dumnezeu ?i Neam transcende într-o varietate de daruri. Exprimarea sa cald?, profund?, autoritar?, atr?g?toare ?ese o varietate de forme asem?n?toare instrumentelor ?i sunetelor lor, care propag? vie?ii o simfonie unitar?, uluitoare, a c?rei not? fundamental? irupe în suflet ca o liturghie a tr?irii minunate. Întreaga sa cultur? ortodox?, izvorât? din for?a vital? a Tradi?iei, pus? într-un raport existen?ial cu Creatorul este transmis? cu o fine?e interpretativ? ce reflect? adâncimea mistic? a sufletului s?u dogoritor. Datinile, tradi?iile religioase, obiceiurile ?i folclorul circumscrise Credin?ei ortodoxe au dat for?a moral-spiritual? a identit??ii noastre. Petre ?u?ea nu este doar „Mitropolit de Aiud", ci ?i Patriarh al spiritualit??ii noastre na?ionaliste. Medita?iile sale vibrante, str?fulgerate de focul mistic, adâncimea smereniei, îi contureaz? aura unei noi dimensiuni a con?tiin?ei sale întru devo?iunea ei ortodox?. Petre ?u?ea este prin adâncimea luminii sale teologice, prin senin?tatea, calmul, cinstirea ?i supracinstirea pe care le aduce Neamului ?i lui Dumnezeu, un Model, un Pedagog, o Icoan? ortodox?: „Iisus Hristos este eternitatea care puncteaz? istoria." (op. cit. p. 20)

Vorbind despre Genera?ia sa de Vârf, desprins? din ?coala inegalabilului filosof cre?tin Nae Ionescu, la rândul lui ?â?nit din profunda ?i multimilenar? în?elepciune a poporului dacoromân, musceleanul de aur, Petre ?u?ea se justifica liturgic: „ni s-a f?cut onoarea de a muri pentru poporul român." (ibid. p. 29). Petre ?u?ea este ?i r?mâne pentru noi un Apostol al spiritului na?ionalist-ortodox. Însemn?tatea culturii sale cre?tine expus? intrinsec filosofic, coreleaz? perfec?iunea Gânditorului cre?tin prin excelen??. Petre ?u?ea este un Tratat de pedagogie cre?tin?, un M?rturisitor mistic al Teologiei ortodoxe, o C?l?uz? filocalic? a Filosofiei hristice, o Lumin? sofianic? a Cuvântului divin. Petre ?u?ea, fiind un imediat, nu devine o posteritate legendar?, el r?mâne o flac?r? mistic? ce arde filocalic ?i ve?nic în Candela ortodoxiei dumnezeie?ti. Înv???tura sa vie, profund?, brodat? pe un caracter de autoritate, specific doar Adev?rului, îi confer? genialitatea ortodox? f?r? egal ca lumin?tor al gândirii filosofice a Religiei cre?tine. Filosoful cre?tin-ortodox Petre ?u?ea este gânditorul mistic ?i teologul fundamental prin excelen??. Erudi?ia sa alimentat? din seva Hristic?, prin suferin?a mistic? acumulat? în închisori, actualizeaz? Ethosul, reînnoindu-l ?i împlinindu-i fiin?a.

„Petre ?u?ea este singura minte genial? întâlnit? de mine în Balcani". (Emil Cioran)

Petre ?u?ea este filosoful cre?tin fundamental al Culturii Ortodoxe a Duhului. Cultura sa p?trunz?toare îl situeaz? într-o unitate de spirit, într-o sobornicitate ortodox?, manifestat? deplin ?i d?ruit? aproape tuturor. „Cre?tin, ?u?ea realizeaz? o punte de leg?tur? între dialogul platonic ?i dialogul apologetic... Dialogurile cu ?u?ea au o construc?ie liric? ?i cromatic?. ?u?ea îmi d?ruie?te o summa poetic? a pove?tilor lumii." (ibid. p.50). Cultura sa enciclopedic? ?i suferin?a întru Hristos ?i Patrie asumat? în temni?ele atee, poart? pecetea ?i m?rturia transfigur?rii sale pe calea cre?tinului autentic. Cultura spiritului autentic trebuie s? se fundamenteze doar pe premise teologico-ortodoxe. În cadrul sistemului s?u filosofic, ?u?ea a pogorât Cerul peste nelini?tile sale metafizice. Esen?a sa filosofic? este de fapt o teologie ortodox? a chintesen?ei ancorat? în specificul ei plenar, sofianic ?i filocalic. Petre ?u?ea este Suma Sofianic? a Filocaliei române?ti. Premisele gândirii sale cre?tine, provoac? uimirea, declan?eaz? lumina ?i devin atitudini r?sfrânte în concluzii eminente. Cultura Duhului care s?l??luie?te în el, îi întrege?te Opera gândirii pe care o expune ca pe o simfonie de mare virtuozitate. Filosofii cre?tini de talia lui ?u?ea sunt ni?te Vulcani ai gândirii ortodoxe, a c?ror erup?ie din plin?tatea focului tr?irii lor mistice, fascineaz? o lume care-i vede în magnifica lor str?lucire. La rândul s?u, gânditorul cre?tin Petre ?u?ea este fascinat de aura Sfântului-str?vechi ideal de via?? hristic-ortodox?, în context general, iar în mod expres în persoana Marelui Apostol Pavel: „Pavel este cât toat? Mediterana". Dac? lumea în cursul ei istoric s-a închinat Idealului ca întrupare: în?elepciunea antic? prin prooroci ?i profe?i, chipului martiric, icoanei sfântului, ipostazei de erou-semizeu, de cavaler trac sau medieval, de erudit-enciclopedic, de pedagog cre?tin, de duhovnic mistic, de înalt? demnitate aristocrat?, Sfin?enia îns? a r?mas în toate ipostasurile ei doar sub chipul umano-divin, ca ideal al viitorului transcendent. Toate modelele sunt c?l?uzitoare cre?tinilor, dar de urmat trebuie s?-i urmeze doar pe Sfin?i. „Cu cât suntem mai avansa?i, mecanic ?i material, cu atât suntem mai departe de esen?a real? a lumii, de sfin?enie. Un sfânt poate fi ?i analfabet, dar e superior unui geniu, fiindc? ideea de sfin?enie e legat? de ideea de minune. Un sfânt poate face o minune. E posibil? minunea ca o fapt? a lui, dar la geniu nu. Geniul face ispr?vi, nu minuni... Dac? un preot din B?r?gan, când se roag?, este Dumnezeu cu el, atunci preotul ?la înlocuie?te toat? Academia Român?..." (ibid. p. 75)

Drumul lui Petre ?u?ea pe p?mântul dacoromân a fost cel al unui Român, cel al unui Cre?tin ortodox, cel al unui Model de C?l?uz? spiritual? ?i Pedagog cre?tin. „Calitatea de model, spune tân?rul autor, dar destul de matur în gândirea sa cre?tin?, Radu Preda, poate fi atribuit? unei existen?e atunci când omul, în loc s? fie reflexul luptei pentru existen??, este reflexul luptei mai înalte: acea pentru mântuire... Or, în planul credin?ei, al iconomiei biserice?ti, modelele, c?ile prin excelen?? ale transcenden?ei, sunt sfin?ii; iar printre noi, ?i la scara noastr? laic?, modele sunt m?rturisitorii, cei care fac leg?tura, în con?tiin?a teoretic?, între cer ?i p?mânt. M?rturisitor, ?u?ea este un exemplu de « c?lug?rie alb? »: deprins cu o existen?? minim? în închisoare, ?u?ea a continuat ?i în libertate, pân? la moarte, felul acesta de via??, în care nu de pu?ine ori asceza se intersecta cu s?r?cia, iar aceasta comunica cu mizeria ?i nevoia. " (ibid. p. 55). Înfrumuse?at cu un vibrant foc na?ionalist cre?tin, stârne?te emo?ie serafic? în cei care-l cunosc direct sau indirect, prinzându-ne pe to?i într-o real? admira?ie ?i medita?ie mistic?. Petre ?u?ea nuan?eaz? filocalic mistica Adev?rului, esen?ele spiritului: Dumnezeu, Omul, Via?a ?i Mântuirea. Toat? via?a ?i întreaga sa cultur? alc?tuiesc un Tratat al nelini?tilor matafizice înmugurite în Zorii purpurii ai Ortodoxiei. C?l?uza lui Petre ?u?ea a fost întotdeauna Adev?rul revelat. Întreaga sa tr?ire este un prinos adus Str?bunilor, prin independen?a milenar? a spiritului lor str?mo?esc.

Petre ?u?ea, nu numai c? a fost, dar el este ?i va fi pururea.

F?r? asentimentul din l?untru al fiin?ei noastre, ca persoane sau Neam, nu poate încol?i nici o marginalizare ori profanare din afar?. Lupta împotriva îngenuncherii ca na?ie ?i urcu?ul spiritual pentru devenirea ca fiin?? mistic? a Neamului este stindardul sub care s-a înrolat filosoful Petre ?u?ea ?i Genera?ia sa de aur. Aceast? înfl?c?rat? lupt? patriotic? este anticipat? ?i admirabil versificat? de poetul britanico-indian Rudyard Kipling (1835-1936), care a primit în anul 1907, premiul Nobel, cu poezia « Dac? », poezie în care se reg?se?te crezul mistic al Genera?iei lui Petre ?u?ea în vârtejul du?manilor din l?untru ?i din afar?: „De po?i s? nu-?i pierzi capul când to?i în jurul t?u/ ?i l-au pierdut pe-al lor, g?sindu-?i ?ie vine.../ De po?i, atunci când to?i te cred nebun ?i r?u/ s? nu-?i pierzi nici o clip? încrederea în tine;/ De po?i s-a?tep?i oricât f?r? s?-?i pierzi r?bdarea,/ De rabzi s? fii min?it, f?r? ca tu s? min?i,/ Sau când, hulit de oameni, tu nu cu r?zbunarea/ S? vrei a le r?spunde, dar nici cu rug?min?i;/ De po?i visa, f?r? s? te robe?ti vis?rii,/ De po?i gândi, f?r? s? faci din asta un ?el,/ De po?i s? nu cazi prad? nicicând dezesper?rii,/ Succesul ?i dezastrul privindu-le la fel;/ De rabzi s-auzi cuvântul rostit cândva de tine,/ R?st?lm?cit de oameni, ciuntit ?i pref?cut,/ De po?i s?-?i vezi idealul distrus ?i din ruine/ S?-l recl?de?ti cu-ardoarea fierbinte din trecut;/ De po?i risca pe-o carte întreaga ta avere,/ Iar tot ce-ai strâns în via?? s? pierzi într-un minut/ ?i-atuncea f?r-a scoate vreo vorb? de durere/ S?-ncepi agoniseala cu calm de la-nceput./ ?i dac? trupul t?u, sl?bit ?i obosit,/ Îl vei putea sili s?-?i mai slujeasc? înc?/ Numai cu str??nicia voin?ei tale-ncât/ S? steie peste vreme a?a cum st? o stânc?,/ De po?i vorbi mul?imii f?r? s? min?i ?i dac?/ Te po?i plimba cu regii f?r? a te-ngâmfa,/ De nici amicii, nici du?manii nu pot vreun r?u s?-?i fac?,/ Pentru c? doar dreptatea e c?l?uza ta;/ ?i dac? po?i s? umpli clipa trec?toare/ S? nu pierzi nici o fil? din al vie?ii tom: Al t?u va fi p?mântul, cu darurile-i toate/ ?i ceea ce-i mai mult, s? ?tii, vei fi un OM!"

Not?: Îmi exprim mâhnirea ?i indignarea pentru ilustra?ia copertei, n?scut? de Vasile Gorduz, care consider ca profaneaz? Icoana M?rturisitorului ortodox cu chipul s?u minunat Petre ?u?ea, culmea sub privirile pretin?ilor prieteni: Codrescu ?i Bucuroiu. Autorul, Radu Preda, la rândul s?u trebuie s? fie mai atent pe viitor privind editurile care-l solicit?,pentru a nu se mai repeta o astfel de blasfemie care se r?sfrânge asupra Chipului sfin?eniei ?i implicit asupra lui Dumnezeu-Sfin?enia sfin?ilor.

footer