Revista Art-emis
Fiul lui Barabas si gogosarii tari PDF Imprimare Email
Ion Maldarescu   
Luni, 28 Martie 2011 20:23
Multithumb found errors on this page:

There was a problem loading image /home/ultraart/public_html/images/stories/autori/ion-maldarescu-2.jpg
Ion Maldarescu„Mult e dulce ?i frumoas?/ Limba ce-o vorbim"/ Alt? limb?-armonias?/ Ca ea nu g?sim..." (Gheorghe Sion)

Este extrem de dificil s? dialoghezi constructiv. În ceea ce m? prive?te, încerc s? fiu atent când contraargumentez, s? comunic pe un ton civilizat, s? transfer în plan real comunicarea ?i dialogul, s? clarific c? punctul meu de vedere nu dore?te s? atace, ci s? exprime o opinie diferit? sau opus? celei pe care o comentez. Pe frontispiciul celui mai mare spital de nebuni din lume, aflat la Lisabona, „marele nostru balamuc" cum îl numesc portughezii, scrie cu litere mari: „Nu to?i care sunt aici sunt bolnavi ?i nu to?i care sunt afar?, în libertate, sunt s?n?to?i". F?r? a sus?ine c? raportul dintre cei cu minte ?i vorbire îngrijit? ?i ceilal?i s-a deteriorat foarte mult, apreciez c? falia a devenit evident?, iar exemplarele de homo erectus mai g?l?gioase ?i din ce în ce mai infatuate. Într-o publica?ie local? arge?ean? am citit, un articol care mi-a f?cut p?rul de pe cap - atâta cât a mai r?mas - s? ia pozi?ia spiralei verticale, iar ce am sub calot? s? se mire. Textul era intitulat „... banii publici, Uniunea Scriitorilor ?i muzica piz***". De departe dau dreptate deplin? semnatarului articolului în aceea?i m?sur? în care nedumerirea-mi - cred eu, justificat? - g?se?te o singur? explica?ie, aceea c? promovarea pornografiei în noua literatur? este agreeat? atât de Uniunea Scriitorilor din România, cât ?i de unele autorit??i locale. Poezia feminin? pite?tean? publicat?, cu sprijinul Consiliului Local al Prim?riei Municipiului Pite?ti ?i a Centrului Cultural Pite?ti str?luce?te în noapte precum r?d?cina de gard de pe o str?du?? de mahala. Trebuie s? fii atent s? nu calci peste ea, ca s? nu te acoperi de... noroc ?i apreciez ca deplin justificat? întrebarea retoric? a semnatarului articolului men?ionat: „Dom' Primar, dumneavoastr? v? uita?i pe ce metafore naturiste da?i banii cet??enilor? Dac? nu v? uita?i, citi?i atunci N. P.! Lectur? „savuroas?"! Dar s? nu v? las prad? a?tept?rii. Redau câteva versuri ale „poetesei" elogiat? ?i premiat? de „m?rimile" locale: „am nevoie de crengi de cire?i/ ele ?in gogo?arii tari/ ?i sufletul se aga?? de tine/ pentru c? ?tii s? torni arm?tura/ s? „f**i bine" ?i s? pictezi/ tu e?ti f?r? îndoial?/ cel de care am nevoie/ pentru ca terapia s? fie continu?/ ?i oamenii s? se bucure/ ?i s? se minuneze/ ascult?m împreun? muzica piz***/ ?i a... «p?pu?ic? mi?c?-te mai bine»/ ascult triste?ea cum se zbate în mine/ ?i moartea cum duduie/ ca o ma?in? de sp?lat/ ajuns? la cl?tire." (N. P., „Animal de povar?", Luceaf?rul de diminea??, Editura paralela 45)

„Animal de povar?" este o plachet? desemnat? de U.S.R. Filiala Pite?ti, drept cea mai buna carte de poezie a anului 2007. Doi „mae?trii" ai genului: Radu A. ?i Traian T. C. ?in trena autoarei - ceea ce demonstreaz? c? „proverbul" filosofilor scolastici ai evului mediu, „De gustibus et coloribus non disputandum", r?mâne actual. Se pare c? „poetesa" cu pricina se pricepe mult mai bine s? pream?reasc? „muzica piz***" decât s? preg?teasc? gogo?arii pentru iarn?, dar s?-i citim reflec?iile filosofice ?i s? lu?m aminte: „S? ai senza?ia c-ai fu*e ?-o piatr?, ?-un fluture mort, ?-o raz? de stea... S? tr?ie?ti pentru piz**. S? sim?i c?-?i fierbe carnea pe tine, c? nu mai e?ti bun? de nimic. Cu ce po?i contracara o astfel de stare? Cum po?i lupta împotriva c?rnii când spiritul se confund? cu ea, când amalgamul cosmic al mor?ii face parte din tine? [...] Cum po?i lupta împotriva c?rnii când ea e mai puternic? decât tine? ... Ce sfin?i ?i ce biserici, ce pasiuni ?i hobby-uri te pot sustrage din ghearele ei? [...] Se apropie de el ?i îl privi în ochi. Apoi se a?ez? pe scaun ?i sim?i mâna b?rbatului c?utându-i piz**. De?i desfrâul nu e decât o varia?iune a plictiselii, în sanctuarul lui ne poate a?tepta Dumnezeu."

Tare m? îndoiesc c? Dumnezeu poate fi g?sit între picioarele „poetesei", a?a c?, pentru a nu fi acuzat de „discriminare", s?-l aducem în aten?ie ?i pe „pudibondul" poet al Uniunii Scriitorilor din România, Mihai G?l??anu (nu am încotro, îl numesc pentru a evita orice confuzie, dar ?i pentru c? voi cita unele referin?e critice nominalizate), „odrasla de suflet a domnului Nicolae Manolescu", r?spl?tit de institu?ia „spiritelor înalte" cu o burs? EUROPEAN? de studii în str?in?tate ?i cu un abonament permanent la premiile U.S.R.. Ce a studiat ?tie doar „fiul lui Barabas", dar „citi?i ?i v? cruci?i!" cum ar spune altcineva! Premiile literare, inclusiv Premiul Nobel (vezi cazul „Cruellei" din 2009), sunt arvunite pentru mul?i ani de aici înainte la tarabele politicii române?ti ?i planetare. Premiile nu sunt acordate seniorilor literaturii, sunt rezervate aurolacilor din subsolul literaturii române. Dintre cei care-l admir?, îl intervieveaz? cu asiduitate ?i în curteaz? pe „maestrul G?l??anu" nu lipsesc Angela Furtun? ?i cineva cu (poate) pseudonimul Nicole Pottier. Personajul ignor? poeziile lui Eminescu, ale lui Arghezi sau ale lui P?unescu, dându-se de ceasul mor?ii s? traduc? în francez? „poeziile reprezentative" ale lui G?l??anu. Comentând crea?ia abject? a acestuia, nume cunoscute ale criticii literare române?ti sunt fie „interesate", fie drogate, altfel nu se explic? falsificarea actului de critic? literar? ?i emiterea de elucubra?ii cu iz de t?mâie, precum cele care urmeaz??: „Poetul poate fi considerat un Paganini al poeziei tinând sub b?rbie în loc de o vioara Stradivarius un dic?onar. El ?i-a asigurat un loc în istoria literaturii române. Poemele sale vor ajunge cu siguran?? în manualele ?colare" (Alex ?tef?nescu, Istoria Literaturii Române Contemporane, capitolul Mihail G?l??anu, p. 941). Fereasc?-ne Domnul de a?a blestem! „Poetul Mihai G?l??anu impresioneaz? printr-o virtuozitate care pare a fi pus la contribu?ie cu maximum de profit câteva zone ale liricii. G?l??anu posed? un mecanism creator foarte complex, un dar prodigios al naturii în similitudine cu mirabilele înzestr?ri precoce ale muzicienilor. De la Nicolae Labi? nu am mai asistat la o asemenea tâ?nire de talent. Lirica lui Mihail G?l??anu este ca un jet de plasma, str?bate tot, dizolv? convenien?ele." (Gheorghe Grigurcu-Un gheizer liric, revista „România literar?" din 29 decembrie 1988) [...] „Acestui Mihail G?l??anu care a „dezvirginat" limba român? se cuvine s?-i recunoa?tem doua calit??i: o expresivitate pe care nu am mai întâlnit-o de la Jurnalul de sex al lui Geo Bogza ?i o vitalitate menit? a detabuiza limba. Bardul nostru are discursul fierbinte, lasciv. Salut?m robustul ?i minunatul lui talent" (Gheorghe Grigurcu, prefa?? la volumul „România cu prostii" a lui Mihail G?l??anu, Editura VINEA 2002)
„Mihail G?l??anu este un poet valoros ?i extraordinar a c?rui lectur? m-a fericit de departe" (Eugenia ?ar?lung?). Imagina?i-v? cât de fericit? ar fi fost distinsa doamn?, profund amprentat? de expresiile lui M.G., dac? acesta ar fi onorat-o cu apropierea!
„Mihail G?l??anu este un Ariel minunat al unei lumi care se înveche?te. Poezia lui este de o tehnic? impecabil?" (Iolanda Malamen). S?rmanul simpatic spiridu?, Ariel! Cred c? Regele Lear ?i Marele Will ar avea multe de spus despre „tehnica impecabil?" de bordel... a „valorosului poet".

Galatanu MihailMaculând cu mult? „d?rnicie" iubirea ?i femeia, Mihail G?l??anu „scrie": „Chicotim. Ridic?m fusta tuturor gagicilor care trec./ Textul pulseaz? fierbine bine înc?put în chilo?el/ Acolo între picioarele lor/ Ce pronun?ie labial? are abdomenul lor...hîc!...hîc!...hîc!... bag-o mai adânc!...bag-o mai tare!... mai repede!..." (Mihail G?l??anu - Femme menage) [...] „Îmi scriu numele pe toate femeile care trec pe strad?/ Piz**le mamelor lor de iele, c?**-m-a? n lift, ce mi?to sunt toate/ ?i eu le-a? bea din anus/ S? n-arunce cineva cu bombe artizanale/ În anusul lor fâ?ne?/ s? nu cad? grenade în incinta g?oazei ei dulci ?i s? fac? 13-15 între flocii ei" (Mihail G?l??anu - O, când trece ea pe strada) [...] „Noi ferici?i î?i lingem v?ile noadei, ?aua cu**lui/ C? avem mai multe limbi/ Care te asalteaz?/ Î?i penetr?m vaginul, î?i b?g?m capul în uter/ ?i strig?m s? auzim ecoul." (Mihail G?l??anu - Nenea Incendiul) [...] „C?**-m-a? pe mine, ce tâ?e are gagica asta/ Care se tremur? mahmure/ C?**-m-a? pe mine ce mi?to e p?s?rica ei/ ?i p?s?rica ?i fofolancele lor ?i fofoloanca pizd****cii lor!" (Mihail G?l??anu - Ma ia pe dinainte gura lor) [...] „P?s?ric?, f?, cât cânt?re?te ?i cât pre?uie?te cu*ul t?u?/ Pe ce pia?? î?i vinzi flocii t?i n?b?d?io?i pe care, oh, întreaga zi ?i întreaga noapte a? sta s?-i miros?..." (Mihail G?l??anu -Te-a? tunde încet cu un foarfece)

M?rturisirea „de credin??" din scriitura „Evanghelia lui Barabas", Editura Cartea Româneasc? 1996, demonstreaz? c? M.G. îl contest? ?i pe Dumnezeu, având propriul „Creator" c?ruia i se închin?, pe care îl venereaz?, erijându-se în reprezentant al „sectei" c?reia îi apar?ine: „Barabas este Mântuitorul nostru r?stignit pe cruce. Noi lui Barabas ne închin?m! O, Barabas, d?-ne noua s? bem din sngele T?u care s-a v?rsat pentru iertarea p?catelor noastre. Noi în Tine credem ?i am citit pe de rost Evanghelia dup? Barabas. Noi suntem dup? chipul si asem?narea lui Barabas, pe El L-am iubit ?i minunile pe care le f?cea cand se-mb?ta." Ignorant cum sunt, nu cunosc metoda dup? M.G. care a citit „pe de rost" evanghelia lui Barabas, dar se potrive?te: a?a idol, a?a „credincios", sau cum spune românul: „cum e turcul ?i pistolul!"

Dac? „Cruella" (Nobel 2009) este obsedat? pân? peste cap de „Tâmpita de patrie", „marele maestru" abordeaz? tema patriotic?... în felul lui caracteristic, desigur, iar „ra?iunea" ?i mai ales „decen?a" lui Mihail G?l??anu se autodefinsc prin vocabularul bordelian: „Am coa**le doldora de s?mân??/ ?i a? vrea s-o ejaculez pe v?ile tale, Patria mea/ Ca**-m-a? în poienile tale, Patrie,/ Pi?a-m-a? pe toate cuvintele mari pe care lumea le roste?te pentru tine, Patrie!" [...] Am co***le doldora de s?mân??) sau: „Nici o alt? Patrie nu e ca tine/ Nici o alt? Patrie nu are curi?orul t?u zemos/ Nici bucile tale a?a rotunde ca tine/ Cum coie?ti tu coitul, f? Patrie,/ Dar ai imb?trânit/ Nu se mai uit? nimeni la tine,/ Se vede ?ancrul printre sifilisurile tale/ Las?-ne s? te scuip?m,/ Doar-doar ne-o trece grea?a de tine, Patrie" !" (Mihail G?l??anu - Nici o patrie) [...] „C?**-m-a? pe mine pe strad?, ce tâ?e ai, f? Patrie,/ O noapte cu tine, Patrie, ?i apoi s? mor!/ Între tâ?ele tale, f? Patrie, f? Fefeleago, vreau s? ejaculez/ Gâfâie ?i tu un pic, f? Patrie, ca s? m? exci?i,/ D?-?i ?i tu Tricoloru jos de pe tine/ S?-îi ginim bulanele goale/ Ha?/ A?a e mai bine?/ Sau vrei s? ?i-o bag mai adânc?/ O, Patrie, ce uns? intr? în tine!/ Ah, Patrie!, ah!...Aaah!...Aaaaaah!...Iuuuuh!/ Mai d? un pic din cu*, f? Patrie! Vreau s? simt g?oaza ta dulce!/ F? Patrie, mai ridic? un pic fusta/ Ah ce c** ai/ F? Patrie, ai un c** ca un magnet!/ Ce din?i ai cu care mi-ai mu?ca ?i coa**le, f? Patrie, când e?ti în c?lduri! Esti curv?, ai piz**lice la spate, mai spre fund, ca t?t?roaicele!" (Mihail Gala?anu-O noapte cu tine ?i apoi s? mor) [...] „Ce bani buni ai f?cut tu, f? Patrie,/ Cu turcale?i, cu arabi, cu libaneji ?i curji,/ în boschete sau direct din picioare/ To?i stiu ca e?ti meseria?? când dai din bucile tale, f? Patrie,/ Ale tale sunt pârâia?ele de sperm? care-?i curg printre sâni,/ Ale tale izvoarele de fecale!/ Ce frumoasa e?ti tu, f? Patrie ?i cum ne la?i s? ?i-o b?g?m to?i între picioare,/ Stai ?i tu la noi m?car o dat?, f? Patrie, s? ne d?m ?i noi drumul în tine!/ Ce sfinctere ?i ce rozet? ai, f? Patrie,/ Nimeni nu d? a?a de bine din c** ca tine?..." (Mihail Gala?anu - O noapte cu Patria).

S-au ridicat voci care contest? actualul imnul na?ional al ??rii, „De?teapt?-te, române!". În context, nu m-ar surprinde ca ?eful U.S.R. s? propun? ca textul pentru ipoteticul nou imn s? fie reprodus dup? „opera" poetului s?u preferat. V? închipui?i cum ar „suna"? În cazul când tot el va fi propus ?i pentru a schi?a stema de pe drapel, presupun c? s-ar concretiza într-un simbol stilizat reprezentând „Ca**-m-a? în poienile tale, Patrie!". V? asigur c? pânza drapelului nu ar suporta ?i s-ar autodecupa... precum în decembrie '89. L?sând ironia la o parte, asemenea multor iubitori ai neamului ?i al cuvântului decent, reamintesc lupta de unul singur împotriva limbajului practicat de maneli?tii limbii române a celui care a fost George Pruteanu ?i g?sesc extrem de util? crearea unei noi institu?ii: Tribunalul Literaturii Române unde s? fie judeca?i ?i condamna?i cei ce aduc grave prejudicii literaturii. F?r? a pretinde nici cea mai mic? not? de exhaustivitate, comentariul de pân? aici se aplic? atât limbii vorbite cât ?i celei scrise ?i apreciez limbajul utilizat de „premia?ii" aminti?i drept o manier? gratuit? ?i condamnabil? de defulare. Este cazul s? ne sim?im oripila?i ?i se impune o replic? decent?, dar ferm? împotriva gravelor infrac?iuni comise împotriva limbii române.

... Dar am acordat o nejustificat? aten?ie „genului" pornografic promovat în (ne)literatura român? ?i gândul m? poart? la „Difficiles nugue" (Nimicuri dificile) ale lui Mar?ial: „Cu astfel de ?arade s? pierd o-ntreag? zi?/ S? pun atâta trud? în ni?te nerozii?/ Ca Palaemon, poeme pentru cei pro?ti nu scriu;/ Eu n?zuiesc pe placul celor mai buni s? fiu." footer