Revista Art-emis
Secolul migrantului PDF Imprimare Email
Corneliu Vlad   
Duminică, 27 Septembrie 2015 22:23

The figure of the migrant - Thomas NailDup? stafia comunismului, care a ajuns chiar stafie, putem spune, parafrazându-l (a câta oar??) pe Marx, c? o alt? stafie cutreiera Europa: stafia migrantului. Unii observ?, ba chiar încearc? s? explice cum începutul de secol 21 are ca staruri publice mai degrab? gloate decât personalit??i. Nu lideri politici sau c?petenii militare ?i nici m?car elite, ci personaje colective cvasianonime, dar care înfioar? sau oricum nelini?tesc, dau migrene. Au fost, mai întâi, terori?tii lui Bin Laden, care l-au f?cut pe pre?edintele Americii s? declare r?zboi mondial împotriva terorismului islamic. Le-au urmat revolta?ii-indigna?ii-revolu?ionarii colora?i din fosta Uniune Sovietic? ?i prim?v?ratecii arabi, care au fost gratula?i, cu to?ii, la gr?mad?, ca „Om al anului", tot în Statele Unite. Iar acum, refugia?ii. Sau, migran?ii. Sau, invadatorii. Sunt, cu totul, în lume, cam vreun milliard, pre??luie?te, în cartea sa „The Figure of The Migrant" autorul american Thomas Nail. „Secolul 21 va fi secolul migrantului", anun?a solemn prima propozi?ie din cartea sa. „Noi to?i devenim migran?i. Oamenii se mut? ast?zi mai des decât oricând alt?dat? în istoria omenirii". Cu alte cuvinte, vrea s? ne conving? autorul american, nu e ceva care ar trebui s? ne pun? pe gânduri, nici m?car s? ne mire, lumea se mi?c? tot mai mult ?i mai dezinvolt, e o stare natural?: schimbare, vitez?, noutate, dinamism, progres etc. A?a e normal, a?a e bine, ?sta e sensul blagoslovit al lumii. Dac? un miliard din opt ?i ceva de p?mânteni sunt mereu pe drumuri sau „altundeva", înseamn? c? ?i aici e ceva. (E drept c? pentru a rotunji miliardul de migran?i ai planetei, Thomas Nail aduna cei aproximativ 250 de milioane de migranti nevoi?i s? ia calea pribegiei din motive teritoriale, politice , economice, juridice - care sunt a?adar „expulza?i din(tr-o) societate", cu tot ce s-ar mai putea numi migrant - salariatul care se mut? cu slujba dintr-in ora? într-altul, diplomatul, comis-voiajorul ?i omul de afaceri transna?ional sau apatrid, globe-trotter-ul ?i exploratorul, ba chiar pa?nicul turist, ca s? nu mai vorbim ?i de nomazi, homelessi, boschetari, vagabonzi etc. Astfel augmentat? ?i relativizat?, categoria migran?ilor se arat? mult mai complexificat?, cum se zice mai nou pe fran?uze?te atunci când vrei s? spui, ca analist respectabil ce te afli, c? situa?ia e încâlcit? r?u de tot. ?i a?a era greu s? te descurci cu un asemenea fenomen de care europenii n-au mai avut parte, la o asemenea amploare, de vreo 15 secole, dar cu Marea Migra?ie dinafara continentului ?i cu migra?iile „interne" amintite, ?arad? e ?i mai cumplit?. Dar poate c? e cineva care vrea într-adev?r a?a ceva. A?a-zisul stat islamic a amenin?at c? va trimite un prim jet de 500.000 de refugia?i, dar ei se arat? a fi mult mai mul?i. America? Rusia? Germaniei oricum nu-i e fric?, ba, dimpotriv?, îi a?teapt? ca mân? de lucru ieftin?, poate ?i ca pr?sil?, cum cârtesc r?uvoitorii.

Oricum, autorul c?r?ii de referin?? despre migran?i, are grij? s? nu-i sperie prea tare pe cei mai slabi de înger. Migra?ia, sun? mesajul s?u, nu ar trebui s? ne sperie, oricum devine ceva normal, e de fapt o mobilitate crescut? a indivizilor ?i popula?iilor, aduce dinamism în activit??ile economice ?i sociale (dar ce dinamism! - putem exclama), între?ine emula?ia, competi?ia, concuren?a (oho, ?i înc? cum!), capaciteaz? individul ?i colectivitatea în lupta pentru existenta (vorba lui Lenin: „care pe care"). De fapt, migra?ia e util?, a?a cum e ?i ?omajul, amândou? prezint? cam acelea?i avantaje, ca „r?u necesar", asumat, pentru (ah!) dezvoltare. O societate care vrea s? progreseze trebuie s? aib? ?i ceea ce se cheam?, cuviincios, „cet??eni e?ua?i" - ?omeri, migran?i etc. „Secolul 21 va fi secolul migrantului nu numai datorit? num?rului record de migranti care exist? ast?zi, dar ?i din cauz? c? acesta este secolul în care toate formele de migra?ie social? înregistrate pân? acum au reap?rut ?i au devenit mai active decât oricând în trecut" - nu înceteaz? s? avertizeze autorul c?r?ii. C?ci, explic? el, „a devenit tot mai necesar ca lumea s? migreze, din cauza instabilit??ii economice, politice ?i a mediului înconjur?tor". Iar migrantul, atunci când întâmpina rezisten??, poate recurge la „propriile forme de ac?iune social?, prin dezordine, revolt?, rebeliune ?i rezisten??". ?i, în sfâr?it, înc? un detaliu: cartea despre chipul migrantului în secolul 21 a fost scris? înainte de explozia problemei migra?iei la scara intercontinental?, dar a picat ca o explica?ie teoretic? cu efect de du? sco?ian peste angoasa cvasigeneral?.

footer