Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
Ion Maldarescu   
Luni, 21 Martie 2011 21:17
Ghe Buzatu - coperta de carte - Maresalul Ion AntonescuAp?rut? la Casa Editorial? Demiurg din Ia?i sub prestigioasa semn?tur? a eminentului istoric, prof. univ. dr. Gheorghe Buzatu, biobibliografia Mare?alului Ion Antonescu adaug? un plus de informa?ie referitoare la personalitatea Conduc?torului Statului din perioada cea mai dificil? a istoriei moderne ?i contemporane a neamului românesc, pân? la decembrie 1989. Titlurile capitolelor pot alc?tui, de sine st?t?toare, o sintez? a con?inutului: „Dreptul la adev?r", „O via?? pentru istorie", „Cel din urm? domn al tuturor românilor", „Procesul", „333 c?r?i de ?i despre Mare?alul Antonescu" ?i cum era firesc, „Cuvântul final al autorului".
Trimiterilor la documentele primare li se adaug? o gam? vast? de apari?ii editoriale pro ?i contra, autorul l?sând astfel la latitudinea cititorului emiterea judec??ii de valoare, a întreb?rilor ?i a concluziilor. Istoricul red? faptele „nude", a?a cum s-au petrecut, inten?ia sa v?dit? fiind punerea la dispozi?ia cititorului a documentelor privite în sec?iune ?i prezentate într-o form? academic?. Printre succintele referiri la datele biografice (autorul nu ?i-a propus s? reia reperele bine cunoscute ale vie?ii Mare?alului) se reliefeaz?, oarecum ca o not? a destinului, o întâmplare din vremea copil?riei, pe care autorul o men?ioneaz?: „Elev fiind în primele clase ale ?colii fiilor de militari din Craiova, revenit acas? la Pite?ti, în vacan??, într-una din zile a ie?it la plimbare cu cei mari ai s?i. Ajun?i în parcul din centrul ora?ului, se spune, c? Ionel a fost abordat de o ?ig?ncu?? care-i ceru «boiera?ului» s?-i ghiceasc? în palm?. Cu greu, acesta a acceptat, iar la sfâr?it fu nevoit s? asculte prezicerea tulbur?toare a feti?ei:
- Boierule, vei fi mare în ?ara asta, dar vei sfâr?i pe e?afod!"[1] În mod sigur, în momentele cruciale ale existen?ei sale, Mare?alul ?i-a amintit de întâmplarea men?ionat?.

O not? edificatoare o constituie „portretul" stabilit în urma examenului grafologic al scrisului Mare?alului Antonescu, de c?tre expertul Andrei Fortunescu: „Semn?tura lui Ion Antonescu exprim? înainte de toate o energie nest?vilit?, suport pentru o activitate sus?inut?, ce nu-?i îng?duie r?gazuri pentru reflec?ii subtile ori reverii romantice. Grafismul dezv?luie un spirit cultivat, dar care nu în?elege s? se oglindeasc? pe sine însu?i, relev? o voin?? formidabil?, capabil? s? domine, dar, în acela?i timp, s? se constituie într-un scut protector pentru al?ii. Literele preponderent unghiulare vorbesc despre asprimea unei persoane ce nu este dispus? s? fac? concesii, nici sie?i, nici altora. Raporturile pozi?ionale ?i dimensiunile dintre majuscula „M" (din compozi?ia abrevierii cuvântului Mare?al) ?i majuscula „A" cu care începe numele, reflect? respectul deosebit pe care scriptorul îl acord? autorit??ii, m?rturisind totodat? credin?a acestuia potrivit c?reia o persoan? ce poart? girul puterii trebuie s?-?i restrâng? la maxim orgoliile ce-l animeaz? ca simplu individ. Fa?? de impozantul „M", „A" cu ovalul s?u re?inut, modest, sobru, îl reprezint? pe Antonescu - omul!" [2]

Jilava 1-iunie-1946 - executie Valea PiersicilorDistan?at? semnificativ de orice amatorism desuet, biobibliografia Mare?alului Ion Antonescu este rezultatul unei cercet?ri asidue, documentat? ?i argumentat? cu profesionalismul caracteristic cercet?torului autentic. Autorul s-a str?duit s? retr?iasc? vremurile de atunci ?i contextul general al evenimentelor - util în special genera?iilor mai tinere, care nu le-au tr?it ?i cunoscut - s? deruleze antecedentele penibilei mascarade a „procesului" ostentativ regizat, denumit la momentul desf??ur?rii „Procesul Marii Tr?d?ri Na?ionale" sub egida „Tribunal al Poporului" din Bucure?ti.[3] „Aceast? a?a zis? instan?? de judecat? a condamnat la moarte sau la munc? silnic? pe via?? tot ce a avut România mai bun în domeniul politic, militar ?i cultural. S-a lovit în elita na?iunii române, singura care s-ar fi putut opune bol?eviz?rii ??rii. A urmat elita ??r?nimii ?i to?i cei care prezentau un poten?ial pericol pentru noul regim politic adus cu tancurile din R?s?rit."[4]
În cuvântul final istoricul Gheorghe Buzatu afirm?: Hot?rârea „Tribunalului poporului" din 17 mai 1946 n-a avut nimic comun nici cu morala, nici cu justi?ia ?i nici cu legile acceptate ale conducerii r?zboaielor ?i a asum?rii responsabilit??ilor pentru actele grave comise în context." Cei patru componen?i ai „lotului Mare?al Antonescu" au fost condamna?i drept criminali de r?zboi, devenind astfel primele victime ale „Holocaustului ro?u" din România.[5] „În ceea ce-l prive?te pe Mare?alul Ion Antonescu, unul dintre cei mai de seam? oameni de stat ?i lideri militari ai epocii moderne la nivel na?ional ?i continental, trebuie afirmat cu claritate – ceea ce s-a f?cut deja[6] - c? sloganuri belicoase ?i incon?tiente de genul «România a ucis, a ucis, a ucis!» nu au ce c?uta în spa?iul public ?i cu atât mai pu?in în mediile academice. Ion Antonescu a fost executat, iar cine a decis lichidarea Mare?alului a ucis România Mare! A?adar, Nu România a ucis, ci ea a fost ucis?!"
Grafica - Ion M?ld?rescu
[1] Gh. Buzatu, Mare?alul Ion Antonescu - Biobibliografie, Ia?i, Editura Casa Editorial? Demiurg, p. 18
[2] Gh. Buzatu, Românii în Arhivele Kremlinului, Bucure?ti, Editura Univers Enciclopedic, 1996, p.292- 293
[3] Procesul Mare?alului Antonescu. Documente, vol. I-III, editor Marcel Dumitru Ciuc?, Bucure?ti, Editura Saeculum I.O./Editura Europa nova, 1998
[4] Ioan Dan, „Procesul” Mare?alului Ion Antonescu, Bucure?ti, Editura Lucman, 2005, p. 16
[5] Vasile Pascu, Regimul totalitar communist din România (1945-1989), I, Bucure?ti, Editura Clio Nova, 2007, p.99 ?i urm.
[6] Cf. Adrian p?unescu, România n-a ucis, domnule Wiesel, în Gh. Buzatu, coordonator, Mare?alul Antonescu la judecata istoriei, Bucure?ti, Editura Mica valahie, 2002, p. 191 footer