Revista Art-emis
Basarabia ca prefa??, cuprins, rezumat ?i concluzie a unei vie?i tr?ite sub patru regimuri PDF Imprimare Email
Prof. univ. dr. hab. Nicolae Enciu, Chi?in?u   
Miercuri, 20 Mai 2015 21:07

Alexandru Budi?teanu - Sub patru regimuriAp?rut recent sub egida Institutului Na?ional pentru Studierea Totalitarismului (I.N.S.T.) al Academiei Române, volumul de memorii al distinsului Arhitect Doctor Alexandru Budi?teanu „Sub patru regimuri pe toate continentele"[1] s-a bucurat, chiar de la lansarea sa, de cele mai elogioase aprecieri din partea unor personalit??i notorii ale vie?ii ?tiin?ifice ?i culturale din România, inclusiv ale Prof. Dr. Radu Ciuceanu (director I.N.S.T., care a scris ?i Prefa?a lucr?rii prezentate), Conf. Dr. Octavian Roske (I.N.S.T.), Prof.univ. Dr. Ioan Scurtu - Academia Oamenilor de ?tiin?? din România - (A.O.?.R.), Prof. Dr. Vasile Buga (I.N.S.T.), Prof.univ. Dr. Radu ?tefan Vergatti (A.O.?.R.) ?.a. Volumul Dr. Arh. Alexandru Budi?teanu, preg?tit în cadrul editurii I.N.S.T., se înscrie în programul editorial de recuperare a istoriei românilor prin ochii ?i experien?a unor personalit??i de marc? implicate activ în evenimentele ?i procesele istorice descrise. În cadrul evenimentului lans?rii, produs în ziua de 12 februarie 2015 la sediul I.N.S.T. [2], vorbitorii au subliniat caracterul de unicitate al volumului, stilul deosebit prin care autorul î?i invit? cititorii s? ia contact cu perioade ?i epoci importante pentru conturarea ?i devenirea unei personalit??i lucide ?i, nu în ultimul rând, asimilarea unor lec?ii importante ale istoriei României interbelice ?i postbelice.

A?a cum pe bun? dreptate afirm? Prof. Dr. Radu Ciuceanu în consistentul Cuvânt înainte la volumul Sub patru regimuri pe toate continentele[3], orice memorialist î?i asum? volens-nolens o datorie mai mult decât ingrat?, din sute de motive, dintre care câteva din ele te fac ?i victim?, dar ?i procuror, excluzând din capul locului statura impar?ial?, neutr?, a magistratului-judec?tor, astfel încât de la început trebuie s? te hot?r??ti cât scrii ?i, mai ales, de ce-?i scrii amintirile. Îns? chiar ?i dup? dep??irea respectivelor dileme ?i decizia de a trece totul la persoana întâi, intervin alte capcane ?i primejdii, una din ele fiind ?i aceea c?, „atunci când te apuci s? a?terni pe hârtie amintiri, p?reri, începi s? te gânde?ti, în primul rând, dac? subiectul intr? într-o meritocra?ie recunoscut?, adic? dac? efortul t?u de zi ?i noapte în aprecierea unei vie?i are ?anse sigure de reflex social, profesional ?i, mai ales, istoric"[4]. Din fericire, acela?i prefa?ator Prof. Dr. Radu Ciuceanu înl?tur? cu hot?râre orice semne de întrebare ?i incertitudini în aceast? privin??, afirmând c? opera memorialistic? a arhitectului Alexandru Budi?teanu reprezint? „nu numai o c?r?mid? valoroas? la temelia memorialisticii postcomuniste, dar, în acela?i timp, este un act de curaj, o veritabil? spovedanie, care a?teapt? s? ob?in? cândva, ca ?i noi to?i, prin m?rturisire sincer?, apropierea de potirul sfintei împ?rt??anii!"[5]. Mai mult chiar, „opera fundamental? a domniei sale s-ar cuveni s? provoace un tsunami cu efecte benefice în societatea noastr? (ne)civil?, conducându-i pe cei c?rora Dumnezeu le mai întinde generos firul vie?ii, s?-l imite, spre folosul tinerilor ?i rostirea adev?rului, unul ?i neîmp?r?it"[6].

Autorul, Dr. Arh. Alexandru Budi?teanu, men?ioneaz? c? volumul elaborat constituie o descriere a vie?ii sale, aspectele caracteristice ale acesteia fiind prezentate în ordine cronologic?. Cele patru regimuri în care fie c? a trebuit s? tr?iasc?, fie c? a optat, sunt:
- un regim românesc, cre?tin, democratic ?i na?ional în perioada interbelic? (1928-1940);
- regimul de ocupa?ie sovietic? despotic ?i comunist (1940-1941);
- revenirea la un regim românesc în perioada 1941-1945, urmat de cel de al treilea regim - cel comunist românesc din perioada 1945-1989;
- cel instaurat în 1989, autorul reg?sindu-se în cel din urm?, n?d?jduind „într-o Românie p??it? ?i isp??it? pe drumul unei veritabile democra?ii creatoare ?i decente"[7].

Constând din 22 de capitole, anexe, album foto ilustrând familia, profesia autorului dar ?i societatea, ambian?a cultural? în care a crescut ?i s-a format, paginile în care autorul î?i descrie destinul s?u de basarabean prezint?, indiscutabil, un interes aparte, aceasta însemnând c? „nu basarabenii au trecut prin istorie, ci istoria a trecut prin (peste?) ei". „M-am n?scut în Basarabia - afirm? Alexandru Budi?teanu, - ?i acest fapt face parte din structura mea sufleteasc? intim? ?i m? define?te implicit, cu tot ce înseamn? aceasta". Întrucât atât copil?ria, cât ?i adolescen?a ?i le-a petrecut în Basarabia, respectiva perioad? a fost, a?a cum sus?ine autorul, definitorie pentru a se forma, ca individ ?i cet??ean, pentru tot restul vie?ii sale. A?adar Basarabia, conchide autorul, „locul unde am v?zut lumina zilei, este marcajul, blazonul ?i, în mare parte, destinul vie?ii mele".
Pentru mul?i dintre basarabeni, explic? în continuare Alexandru Budi?teanu, destin basarabean „înseamn? c? te-ai n?scut într-o localitate, pe o strad?, într-o cas? ?i nu te-ai mutat nic?ieri. Te-ai n?scut, de exemplu, cet??ean al României Mari. Locuind exact în acelea?i condi?ii, devii, peste noapte, cet??ean sovietic. Dup? un an de zile, redevii cet??ean român. Dup? trei ani de zile, locuind nemi?cat tot acolo, devii din nou cet??ean sovietic. Dup? 47 de ani, ?ezând pe aceea?i prisp?, devii cet??ean al Republicii Moldova"[8].

Într-o lume puternic bulversat? ?i dezorientat?, în care mai toate principiile ?i valorile societ??ii democratice tradi?ionale sunt supuse unui intens proces de eroziune, Doctorul Arhitect Alexandru Budi?teanu vine în fa?a semenilor s?i cu o veritabil? lec?ie de Istorie ?i de Patriotism, definindu-l pe acesta din urm? drept un sentiment nobil, care, în?eles corect, r?mâne valabil ?i ast?zi, dep??ind spa?iul ?i timpul. Patriotismul, acea dragoste fa?? de ba?tin?, fa?? de locurile unde te-ai n?scut - f?r? s? nesocote?ti sau s? asupre?ti semeni de alt? na?ie, limb? sau credin?? - dar conform c?ruia tu nu po?i fi indiferent, ci dimpotriv?, dore?ti ca valorile care te definesc pe tine ?i pe cei din familia ta, precum ?i pe cei care î?i sunt rude de sânge, s? fie recunoscute ?i respectate, putând s? se dezvolte spre bun?starea ?i progresul col?ului t?u de lume, care ?i-a fost h?r?zit datorit? destinului t?u biologic, mai presus de tine. Din acest punct de vedere, patriotismul autorului este dragostea fa?? de oameni ?i p?mântul numit Basarabia - un cuvânt frumos, care sugereaz?, datorit? celor patru a-uri din cuprinsul s?u, o biseric? având patru turle, - implicit parte inalienabil? a Moldovei ?i a României.
Un element important ?i definitoriu al patriotismului îl constituie originea etnic?. Este adev?rat c? originea etnic? poate avea ?i conota?ii mai pu?in pl?cute, amintind de persecu?ii ?i mari nedrept??i. Îns? vina este numai a modului în care unele personaje istorice au mânuit patriotismul. A?a cum afirm? autorul volumului, oamenii sunt, în principiu, egali ?i asem?n?tori, îns? unele tr?s?turi care te definesc, totu?i, fundamental, te diferen?iaz? de semenii t?i, corespunzând etniei din care faci parte. Din acest punct de vedere, Alexandru Budi?teanu se consider? „pe trei sferturi român ?i un sfert rus". Sigur, acest sfert con?ine avantajul unor calit??i pe care, indiscutabil, le au ru?ii. Îns?, a?a cum nu po?i fi concomitent ?i român ?i rus, iar polarizarea devine obligatorie, impus?, în primul rând din punct de vedere administrativ, de statul ?i autorit??ile de care depinzi, autorul se autodefine?te drept patriot român. De fapt, Alexandru Budi?teanu se consider? basarabean, moldovean ?i român ?i toate acestea – simultan, definitiv ?i f?r? nicio contradic?ie între ele[9].

Op?iunea de a fi român s-a datorat educa?iei primite de Alexandru Budi?teanu în casa p?rinteasc? ?i în societatea româneasc? interbelic?, inclusiv în ?colile din România, precum ?i datorit? unor episoade din via??, care l-au obligat s? aib? o atitudine tran?ant?. Înainte de 1940, faptul c? era basarabean nu i-a creat nici un fel de probleme în cadrul României de atunci. Conform m?rturiei autorului, via?a în anii interbelici era stabil? ?i bine organizat?. A beneficiat de sistemul de înv???mânt public din România Mare, pe care îl consider? eficient ?i de o calitate care i-a permis apoi s?-?i continue educa?ia ?i preg?tirea profesional? în condi?ii ?i cu rezultate foarte bune. Aceasta a fost perioada, când Alexandru Budi?teanu ?i ceilal?i copii ?i adolescen?i din Basarabia s-au format pentru toat? via?a ca patrio?i români, în sensul real ?i frumos al acestui cuvânt. „Implicit, patria mea era România, - afirm? autorul volumului, - ?i mi se p?rea absolut normal s? cred în valorile care ni se inculcau în ?coal? ?i în liceu, iar dac? ar fi fost nevoie, mi se p?rea firesc s? m? duc pe front ?i s? mor pentru patrie. Aceste vorbe, care acum sun? desuet, ca s? nu spun ciudat, erau pentru mine ?i pentru cei de vârsta mea ni?te adev?ruri evidente ?i absolute"[10]. A intervenit îns? fatidicul an 1940, cu notele ultimative sovietice ?i consecin?ele acestora, urmând o perioad? în care „basarabenii au fost expu?i la pericolele determinate de vitregiile istoriei, ab?tute asupra provinciei lor, suplimentar fa?? de alte provincii ale României". Fiind b?l?ean de la vârsta de patru ani, - Alexandru Budi?teanu este n?scut în luna august 1928, - la venirea sovieticilor în luna iunie 1940 avea deja 11 ani, amintirea cumplitului an marcându-l pentru toat? via?a, dat? diind „groaznica r?sturnare de valori ?i situa?ii". Autorul evoc? evenimentele din seara zilei de 27 iunie, când la radio a fost difuzat? ?tirea despre ultimatumul adresat de URSS României privind cedarea Basarabiei ?i a Bucovinei de Nord ?i, în special, dureroasa retragere a trupelor române: „Pe caldarâm, printre laturile zidului de solda?i ru?i, de tancuri ?i de privitori, se retr?geau solda?ii români. Unii pe cai, al?ii pe jos. Se mi?cau cu privirile în p?mânt. Acesta era drumul lor c?tre Prut. Îmi erau familiari. Pe ei îi cuno?team ?i erau ai mei. S?racii...". Potrivit relat?rii autorului, „pentru prima dat? îi vedeam pe solda?ii no?tri - pe care m? obi?nuisem s?-i admir la paradele de 10 Mai, p??ind atunci mândri, - comportându-se acum ca o armat? învins?, retr?gându-se demoralizat?, umilit?. M-a apucat o mare triste?e. Cum era cu „hot?rârea de a lupta ?i de a-?i ap?ra glia str?mo?easc? cu pre?ul vie?ii"? Cum era cu declara?iile Regelui Carol: „armata este bine înzestrat?" ?i „nu vom ceda nici o brazd? de p?mânt"? Oare nu mi-ar fi f?cut mai mult? pl?cere s? fim acum în plin r?zboi, cu orice risc, frontul fiind undeva pe la Nistru, iar noi sub bombardamentul giganticelor avioane v?zute mai devreme, dar sim?ind c? suntem angaja?i cu to?ii într-un r?zboi demn, al ap?r?rii de patrie ? Iat? c? se aplica citatul din „Decebal c?tre popor": „Capul cel plecat sabia nu-l taie, dar cu umilin?? lan?ul încovoaie". ?i ce ni se mai spusese? Nu cumva: „Du-te la b?t?lie ?i de-o fi s? mori, î?i va fi mormântul încununat cu flori?" ?i, în general, ce ne înv??aser? pe noi înv???torii ?i profesorii Familia Budisteanuno?tri, la ?coal? ?i la liceu ? ?i ce scria în toate c?r?ile noastre de istorie? ?i ce înv??am noi în fiecare s?pt?mân? în ziua închinat? str?jeriei? Acum eram în plin exerci?iu dureros de lec?ie de istorie ?i literatur? revizuit?, care se aplica în mod ?ocant pe viu..."[11].

Indiscutabil, Dr. Alexandru Budi?teanu este perfect con?tient de faptul c? hot?rârea Consiliului de Coroan? de acceptare a ultimatumului sovietic a fost dictat? de realitatea dur?, întrucât eroismul sortit pieirii certe excludea o posibil? revan?? ulterioar?. ?i totu?i: „Finlandezii de ce rezistaser? acum câteva luni ? Parc? ei avuseser? ?anse mai mari ? La mine educa?ia patriotic? primit? func?iona perfect. Acum eram cu moartea în suflet. Eu m? retr?geam cu solda?ii români, f?r? s? fi tras un singur foc. Pentru mine ei nu erau „ei". Pentru mine ei erau „noi". Cu mintea mea de acum, m? gândesc c? în prezent reac?iile la un atac se fac probabil pe baza unei „cost-benefit analysis". Dar în 1940 parc? era mai normal s? gânde?ti tot cu mintea unui pl?ie?, care scotea, s? se apere, pur ?i simplu, sabia, ghioaga sau suli?a, a?a cum f?cuse de secole"[12]. Reflec?iile autorului nu se rezum? ?i nici nu se reduc la destinul s?u de basarabean. Cititorii volumului memorialistic vor avea posibilitatea de a se documenta, din prima surs?, despre cum se tr?ia în România interbelic?, despre comportamentul sovieticilor în Basarabia ocupat?, despre realit??ile din România comunist?, despre studiile autorului la Moscova, unde s-a „ad?pat" de la ?tiin?a sovietic?, despre cum a devenit arhitect ?i urbanist român, inclusiv Arhitect-?ef al Capitalei ?i observa?iile sale despre Nicolae Ceau?escu în calitate de muncitor autodidact ?i nu de despot luminat etc.

Unul din momentele esen?iale ale autobiografiei lui Alexandru Budi?teanu îl constituie numirea ?i activitatea în impotanta ?i responsabila func?ie de Arhitect-?ef al municipiului Bucure?ti, de care se leag? atât satisfac?ia de a fi fost, timp de 6 ani, autor sau coautor la numeroase proiecte de urbanism, arhitectur? ?i gospod?rie edilitar? ale Capitalei, cât ?i, în egal? m?sur?, o seam? de regrete profesionale. Numirea sa în func?ie de Arhitect-?ef este descris? în urm?torii termeni: „În anul 1977, dup? cutremur, când Ceau?escu ?i-a dat seama c? nu numai Dumnezeu, ci ?i el, poate r?scoli ?i restructura ora?ul, a început ?i o ampl? ac?iune de g?sire a unui Arhitect-?ef, pe postul r?mas liber dup? demiterea arhitectului Mircea Dima. La un moment dat am fost chemat la cabinetul Nr. 1, care atunci era provizoriu în fostul Palat Regal ?i am avut o discu?ie cu Ceau?escu, în tęte-ŕ-tęte, timp de vreo 40 de minute. Atunci s-a combinat dragostea a doi provinciali fa?? de Capitala României. Dragostea mea, care m? vedeam un fel de mini-Albert Speer, arhitectul lui Adolf Hitler, influen?ând benefic un faraon constructor, ?i dragostea lui Ceau?escu pentru Bucure?ti, care era declarat? ritos, dar care a fost cea a unui demiurg exterminador, care se preg?tea s? treac? ora?ul prin foc ?i sabie, pentru a-l târî cu for?a spre culmi de mare glorie. Dup? aceast? discu?ie am fost însc?unat Arhitect-?ef, în iulie 1977, pe vremea lui Ion Dinc?, r?mânând în func?ie 6 ani, pân? în august 1983"[13].

A fost, a?a cum afirm? Dr. Arh. Alexandru Budi?teanu, „perioada cea mai complex? ?i dificil? a vie?ii, o adev?rat? perioad? de foc, o mare ?i dur? perioad?, atât din punct de vedere al efortului profesional, cât ?i al celui legat de implicarea personal? în rela?iile sociale". Totodat?, marele regret profesional al Arhitectului-?ef al Capitalei din anii 1977-1983 r?mâne de a nu fi reu?it ca în cazul municipiului Bucure?ti s? fi jucat rolul de modelator sau planificator al dezvolt?rii sale, a?a cum sperase atunci când acceptase func?ia respectiv?. Aceasta deoarece Ceau?escu „s-a dovedit un incult, mânat de dorin?e personale Alexandru Budi?teanu, art-emisnes?buite, care nu dorea decât s?-?i creeze monumentul unei glorii personale, care, în mod fals, trebuia s? se suprapun? ?i cu bun?starea iluzorie a unor supu?i în fond ignora?i". Întemeindu-se pe experien?a sa de conlucrare nemijlocit? cu Nicolae Ceau?escu în anii când a de?inut importanta func?ie de Arhitect-?ef al Capitalei, Dr. Arh. Alexandru Budi?teanu este unul din pu?inii autori de dup? 1989 care nu numai a încercat, dar a ?i reu?it s? explice cu argumente de rigoare esen?a „patriotismului" acestuia, fiind bine ?tiut c? Ceau?escu „credea c? numai el are dreptate ?i c? binele României, pe care îl dorea, de altfel sincer, se va realiza în mod cert în timp, indiferent dac? aceasta însemna, de fapt, suferin?e pentru cet??enii ??rii". A?a cum afirm? autorul volumului, patriotismul, ca no?iune general?, nu este neap?rat ?i totdeauna sinonim cu respectarea unor principii morale, practica demonstrând c? dictatorii pot s?-?i duc? popoarele la pieire, fiind convin?i c? istoria ?i genera?iile viitoare le vor da dreptate. Or, experien?a de colaborare a Dr. Arh. Alexandru Budi?teanu cu Nicolae Ceau?escu, în domeniul gospod?ririi Capitalei, a demonstrat c? binele pe care acesta din urm? îl dorea, nu se potrivea cu logica ?i cu ni?te principii ?tiin?ifice ?i tehnice corecte: Ceau?escu „se considera mai presus de aceste considerente ?i principii, obligându-i pe cei din jur s? se supun? acelui „bine" dorit de el, pe care aprecia c? „supu?ii" trebuie s?-l materializeze pur ?i simplu - nemijlocit - dup? gândirea lui foarte adesea incult? ?i arbitrar?"[14]. Autorul nu ezit? s? afirme, la fel de tran?ant, c? a existat ?i un domeniu, pentru care l-a apreciat total pe acest „muncitor autodidact, dotat cu viclenie funciar? ?i cu accente, câteodat? în exces, patriotice ?i na?ionale; era opozi?ia ?i antipatia lui fa?? de tendin?a sovietic? de dominare ?i aservire a României. „În ciuda regimului dur ?i ap?s?tor instaurat de el ?i de so?ia sa în România, - men?ioneaz? Alexandru Budi?teanu, - în acela?i timp, din punctul de vedere al politicii externe ?i rolului jucat de România, ?ara noastr? a beneficiat de o recunoa?tere interna?ional? important?, admis? de toate taberele principale care se confruntau pe plan mondial". Din nefericire - conchide autorul -, dup? aceea, România nu a mai fost în stare, cel pu?in pân? în prezent, s? se bucure de acela?i prestigiu"[15]. Iat? un mare paradox al istoriei noastre contemporane!

Dincolo de valoarea documentar? a memoriilor Dr. Arh. Alexandru Budi?teanu, care ne ajut? s? refacem o lume pe care documentele oficiale nu o pot reda, iar oamenii de ast?zi n-o mai în?eleg, lucrarea probeaz? un talent literar de excep?ie al autorului, f?când-o accesibil? nu numai cercet?torilor ?i istoricilor de profesie, ci ?i în egal? m?sur? marelui public. Memoriile Dr. Arh. Alexandru Budi?teanu vor fi de o real? utilitate inclusiv ?i mai ales pentru genera?iile în cre?tere, autorul adresându-le îndemnul rezultat din experien?a întregii sale vie?i: „s? nu v? vinde?i niciodat? sufletul pentru ni?te avantaje, care ar putea p?rea puse în slujba unor ?eluri înalte, inclusiv profesionale. Toate aranjamentele de acest fel sunt p?guboase ?i pân? la sfâr?it ve?i pierde. Compromisurile se r?zbun? ?i ve?i r?mâne cu cenu?? între degete, ?i cu regrete, care nu vor mai putea fi reparate sau consolate". La cap?tul unor reflec?ii pe cât de profunde ?i de interesante, pe atât de instructive asupra modului în care a tr?it ?i a activat în patru sisteme social-politice, autorul volumului se declar? un na?ionalist, cu tot ce înseamn? frumos acest cuvânt. A fi na?ionalist, în accep?ia Dr. Arh. Alexandru Budi?teanu, înseamn? s? fii un sus?in?tor f?r? rezerve al statului-na?iune ?i, în acela?i timp, orice structur? interna?ional?, ca s? o accep?i, trebuie s? respecte interesul na?ional al ??rii tale. Respectiv, înainte de a vorbi de o Europ? unit?, precum ?i de o societate mondial? unic?, este important s? avem certitudinea c? în aceast? Europ? a na?iunilor, cum s-a mai spus, precum ?i în aceast? lume multipolar? sau chiar unipolar?, intr? na?iuni egale, ale c?ror interese sunt respectate ?i dezvoltate, f?r? profitori sau învin?i, ci numai membri egali, cu perspective de dezvoltare ?i progres egale. Avem avantajul, î?i încheie reflec?iile Dr. Arh. Alexandru Budi?teanu, al unor lec?ii de istorie, care ne-au fost aplicate silit, dar care ne-au f?cut s? înv???m ce trebuie, la ?coala cu frecven?? obligatorie a istoriei, îndemnându-ne s? demonstr?m c? avem note bune la acest capitol, datorit? inclusiv cursurilor la care am participat volens-nolens.

--------------------------------------------------
[1] Alexandru Budi?teanu, Sub patru regimuri pe toate continentele. Cuvânt înainte de Prof. Dr. Radu Ciuceanu, Institutul Na?ional pentru Studiul
Totalitarismului, Bucure?ti, 2014, 604p.
[2]https://academiaromana.wordpress.com/2015/02/13/institutul-national-pentru-studiul-totalitarismului-lasare-de-carte-2
[3] Profesor Doctor Radu Ciuceanu, Directorul Institutului Na?ional pentru Studiul Totalitarismului, Cuvânt Înainte, în Alexandru Budi?teanu, Sub patru regimuri pe toate continente, Institutul Na?ional pentru Studiul Totalitarismului, Bucure?ti, 2014, p. 7-22.
[4] Ibidem, p. 9.
[5] Ibidem, p. 21.
[6] Ibidem, p. 22.
[7] Alexandru Budi?teanu: „Sub patru regimuri pe toate continentele" – o carte profesiune de credin?? // www.rgnpress.ro/rgn_14/categorii/asociatii-ambasade/17195-alexandru-budisteanu-sub-patru-regimuri-pe-toate-continentele-o-carte-profesiune-de-credin.html
[8] Alexandru Budi?teanu, Sub patru regimuri pe toate continentele. Cuvânt înainte de Prof. Dr. Radu Ciuceanu, Institutul Na?ional pentru Studiul Totalitarismului, Bucure?ti, 2014, p. 23.
[9] Ibidem, p. 441.
[10] Ibidem, p. 40.
[11] Ibidem, p. 91.
[12] Ibidem, p. 91-92.
[13] Ibidem, p. 270 ?i urm.
[14]Ibidem, p. 331.
[15]Ibidem.

footer