Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
Ionut Cojocaru   
Miercuri, 22 Aprilie 2015 20:44

Ioan Scurtu - Tezaurul României de la Moscova Cartea profesorului Ioan Scurtu, „Tezaurul României de la Moscova”, abund? în informa?ii istorice, ofer? cititorului detalii despre istoria contemporan? a României, cu prec?dere rela?iile româno-ruse, punctul ru?ilor de vedere cât ?i viziunea acestora privind tezaurul Despre tezarul românesc aflat la Moscova s-au scris mii de pagini, s-au depus eforturi sus?inute pentru a putea fi recuperat, s-au c?utat mijloace politice, diplomatice pentru a îndrepta un fapt cert. Unul dintre cei care s-au preocupat de aceast? problem? ?i a încercat s? îndrepte o eroare istoric? a fost istoricul Ioan Scurtu. Cartea domniei sale ne aduce foarte multe informa?ii, detalii despre evenimentele trecute cât mai ales despre istoria în timp real conturat? de cele dou? tabere. Acestea vin s? completeze tabloul de informa?ii, despre cum au tratat ?i interpretat oficialit??ile române aceast? problem?. La sfâr?itul anului trecut a ap?rut cartea scris? de Ioan Scurtu, „Tezaurul României la Moscova”, note ?i m?rturii despre activitatea Comisiei Comune româno-ruse (2004-2012), Bucure?ti, Editura Enciclopedic?, 368p. Autorul, Ioan Scurtu, Copre?edinte al Comisiei Comune pentru studierea problemelor izvorâte din istoria rela?iilor bilaterale, a scris despre experien?a proprie tr?it? de-a lungul celor opt ani cât a reprezentat România în aceast? comisie. Dup? pr?bu?irea regimurilor socialist-totalitare din Europa, oficialit??ile române au depus eforturi pentru stingerea vechiului litigiu pe care-l aveau cu Rusia, înc? din 1918, când oficialit??ile bol?evice au decis confiscarea Tezaurului românesc transportat la Moscova în anii 1916-1917.

În privin?a rela?iilor cu vecinul nostru de la r?s?rit acestea au evoluat pe o curb? extrem de sinuoas?: alia?i ?i lupt? comun? în timpul Primului R?zboi Mondial, ruperea rela?iilor diplomatice în 1918, reluarea acestora în 1934, restituirea unei p?r?i din Tezaur, 1935, ocuparea Basarabiei ?i Nordului Bucovinei 1940, eliberarea acestor provincii în 1941, r?zboiul din perioada 1941-1944, reocuparea Basarabiei ?i Bucovinei, regimul de armisti?iu ?i ocupa?ie 1944-1958, restituirea unei alte p?r?i din Tezaur în 1956, independen?? ?i ostilitate din 1956 pân? în 1989. Desigur, dup? 1989 ostilitatea cel pu?in la nivel declarativ s-a men?inut. În martie 1991 s-a parafat la Moscova prin mini?trii de Externe de atunci, Adrian N?stase ?i Aleksandr Besmertnîi, Tratatul de colaborare, bun? vecin?tate ?i amici?ie parafat de c?tre pre?edin?ii Gorbaciov ?i Iliescu o lun? mai târziu. Interesant c? acest Tratat a fost atacat de mul?i lideri politici ?i o bun? parte din mass-media, a?a încât acesta nu a mai fost supus ratific?rii de c?tre Parlament. Dup? îndelungi t?r?g?n?ri, pân? în 2003, tratatul a fost semnat. Foarte bun cunosc?tor al istoriei românilor în secolul al XX-lea, Ioan Scurtu afirm? c? pân? în 1989 nu s-a permis publicarea în România a vreunei lucr?ri despre Tezaurul Românesc depus la Moscova. Autorul evoc? o serie de evenimente în care a fost implicat. Spre exemplu în 23 aprilie 1992, în calitatea de director general al Arhivelor Statului, a reu?it semnarea acordului cu Comitetul pentru Problemele Arhivelor de pe lâng? Guvernul Federa?iei Ruse de restituire a unei p?r?i semnificative din arhivele române?ti depuse la Moscova. Evoc?rile autorului abund? în detalii, unele chiar comice, dac? nu ar fi triste: „în zilele urm?toare l-am informat verbal pe Secretarul de Stat, generalul Andri?a, despre rezultatul vizitei la Moscova, iar dânsul mi-a m?rturisit c? era absorbit de problemele importante ?i complicate ale Ministerului de Interne”[1].

Cum ministerul de Interne era preocupat cu „probleme importante” autorul m?rturise?te c? din proprie ini?iativ? a trimis o not? c?tre guvern în care a prezentat Acordul realizat între Arhivele Statului din România ?i Comitetul pentru Problemele Arhivelor de pe lâng? Guvernul Federa?iei Ruse cu propunea aloc?rii de fonduri corespunz?toare. Ca urmare a acestui demers, istoricul detaliaz? discu?ia avut? cu primul ministru Theodor Stolojan: „peste câteva zile m-a sunat pe « scurt » prim-ministrul care mi-a spus c? a primit nota mea, dar nu am propus o anumit? sum?. Nu m? gândisem la a?a ceva, nu f?cusem niciun fel de calcule, a?a c? am avansat o sum? aleatorie: 100.000 $.

Theodor Stolojan: Domnule profesor dvs. nu ?ti?i în ce dificult??i financiare se zbate statul român!

Ioan Scurtu: Domnule prim-ministru, eu sunt obligat s? v? propun, dumneavoastr? ve?i hot?rî, iar istoria ne va judeca”[2].

În cele din urm? suma pus? la dispozi?ia Arhivelor Statului a fost de 45.008 $. Ca urmare în anii 1993-1996 s-au deplasat în Federa?ia Rus? mai multe echipe de arhivi?ti ?i istorici pentru cercetare. Au revenit în ?ar? cu circa 80.000 de file document care au fost depuse la Arhivele Na?ionale ale României. Autorul dezv?luie discu?ia avut? cu fostul s?u student, directorul S.I.E. în aceea perioad?, Ioan Talpe?, care i-a m?rturisit c? problema Tezaurului s-a discutat la Bruxelles, în leg?tur? cu aderarea Federa?iei Ruse la Adunarea Parlamentar? a Consiliului Europei. Cu alte cuvinte Federa?ia Rus? are nevoie de votul României, iar pentru asta trebuie rezolvat? problema tezaurului. Numai c? „ulterior am aflat c? generalul Talpe? a discutat la Moscova « formula acceptabil? » cu oficialii ru?i, iar Federa?ia Rus? a fost primit? în A.P.C.E.” Firul epic detaliaz? formarea comisiei din reprezentan?i ai Ministerului de Externe, de la Banca Na?ionl? ?i desigur, istorici specializa?i în rela?iile româno-ruse. Întâlnirile membrilor Comisiei se desf??urau la sediul M.A.E., iar discu?iile dintre participan?i privind modalitatea ?i strategia ce trebuie abordat? arat? înfl?c?rarea cu care partea român? dorea ?i spera s? ob?in? Tezaurul.

La 17 mai 2004 are loc prima deplasare a Comisiei la Moscova. Detaliile sunt semnificative: ora deplas?rii, compania de zbor, dicu?iile cu partea rus?, deciziile p?r?ilor, cazarea la Ambasada României, chiar ?i condi?iile deloc pl?cute privind deplasarea speciali?tilor. Un exemplu de colaborare neunitar este reprezentat ?i de abordarea lui Adrian N?stase în cadrul vizitei sale la Moscova: „premierul român a ridicat ?i problema tezaurului României”.[3] Preg?tirea vizitei Comisiei ruse în România, conform autorului a întâmpinat suficiente probleme de ordin organizatoric. Academia Român? care ar fi trebuit s? fie interesat? în recuperarea tezaurului, dar ?i ca for care sus?ine lucr?rile Comisiei a motivat c? nu are fonduri pentru a putea suporta cazarea a trei istorici ru?i. Solu?ia a venit de la B.N.R. care a „rezolvat” situa?ia. Comisia Comun? avea un rol important dar cu siguran?? decizia restituirii Tezaurului revenea factorului politic. În acest sens, vizita lui Traian B?sescu la Moscova, 14-15 februarie 2005 era important? ?i pentru ameliorarea rela?iilor ?i trecutului celor dou? state. Numai c? declara?ia fostului nostru pre?edinte a provocat uimire: „nu sunt un politician român fixat asupra trecutului în rela?iile cu Moscova”[4] Câteva luni mai târziu, 9 iunie, la recep?ia de Ziua Na?ional? a Federa?iei Ruse autorul detaliaz? un episod foarte important cu privire la discu?iile despre tezaur: „Ambasadorul Tolkaci a spus c? era informat ?i este convins c? lucr?rile se vor desf??ura în bune condi?iuni ?i cu succes. B?sescu m-a prins de um?r ?i râzând mi-a zis: Continua?i discu?iile, continua?i discu?iile! L-am prins ?i eu de bra? ?i i-a spus: Atât timp cât se discut?, înseamn? c? suntem pe calea cea bun?. B?sescu a tras un hohot de râs ?i mi-a zis: Da, da. Discuta?i, discuta?i istorie”[5]. Cu siguran??, pentru ru?i a fost mai mult decât suficient.

Autorul detaliaz? în paginile urm?toare despre aventurieri ca Eugen Anca, Gelu Voican-Voiculescu care lansau diferite zvonuri, declara?ii, c? ru?ii vor s? ne dea tezaurul ?i partea român? nu este interesat?, c? ei au stabilit detaliile privind preluarea acestuia etc. În privin?a diploma?ilor no?tri autorul ne ofer? detalii despre cei care au ocupat func?ia de ministru de Externe, despre ambasadorii no?tri în Federa?ia Rus?, de la Dumitru Prunariu la Ioan Donca. Primul era apreciat în Federa?ia Rus?, decorat, cunosc?tor al limbii ruse, cel de-al doilea nu cuno?tea limba rus?. Referitor la sprijinul ambasadorului, autorul detaliaz?: „...ne-a primit ambsadorul Ioan Donca în biroul s?u (Ioan Scurtu, Victoria Gavrilescu, Cristian P?unescu - n.a.). Ne-a povestit despre activitatea administrativ?: zugr?virea unui corp de cl?dire, repararea u?ilor, schimbarea faian?ei ?i a scaunelor de WC-uri etc. A primit de la Ministerul Afacerilor Externe un vin prost, cu care nu-i putea servi pe colegii s?i diploma?i, astfel c? a fost nevoit s? cumpere din banii proprii un vin fran?uzesc...”[6].Ioan Scurtu face referire ?i la declara?ia ministrului de Externe, Cristian Diaconescu, din 16 iunie 2012 pe care o considera util?, dar oarecum inexact?: „a f?cut, totu?i, o serie de gre?eli impardonabile pentru pozi?ia pe care o ocupa. În partea istoric? a comis câteva inexactit??i: în 1919 nu exista Federa?ia Rus?, ci Rusia Sovietic?; în 1922 nu s-a f?cut niciun schimb de dosare între B.N.R. ?i guvernul rus; prima restituire de tezaur a avut loc în 1935, nu 1936; restituirea din 1956 nu era o recompens? pentru pozi?ia României în problema revolu?iei maghiare, pentru simplul motiv c? restituirea a avut loc în iunie iar revolu?ia respectiv? s-a desf??urat în noiembrie...”[7].

Cartea abund? în informa?ii istorice, ofer? cititorului detalii despre istoria contemporan? a României, cu prec?dere rela?iile româno-ruse, punctul ru?ilor de vedere cât ?i viziunea acestora. Arat? caren?ele diploma?ilor no?tri, modalitatea superficial? cu care oficialit??ile române?ti au tratat Comisia Special?, dar arat?, în acela?i timp, preocuparea constant? cu care B.N.R. a f?cut tot posibilul pentru a func?iona Comisia. Cartea se încheie cu demisia profesorului Scurtu înaintat? ministrului de la vremea respectiv?, Titus Corl??ean, ?i Secretarului de Stat, Bogdan Aurescu, în 21 noiembrie 2012. În demisa sa profesorul a propus o serie de speciali?ti care ar fi putut ocupa aceast? onorant? func?ie, iar în fruntea acesteia academicianul Ioan Aurel Pop, rectorul Universit??ii Babe?-Bolyai.
Sursa - adevarul.ro[8]
----------------------------------------------------
[1] Ioan Scurtu, Tezaurul României de la Moscova, Editura Enciclopedic?, Bucure?ti, 2014, p.53.
[2] Ibidem, pp. 53-54.
[3] Ibidem, p.99.
[4] Ibidem, p.126.
[5] Ibidem, pp.136-137.
[6] Ibidem, p. 201.
[7] Ibidem, p. 239.
footer