Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
Redactia ART-EMIS   
Duminică, 01 Martie 2015 17:29

Nistru1992Volumul „Eroii de la Nistru” a aparut în contextul reluat an de an, în ultimele dou? decenii, la 2 martie, când moldovenii, fra?ii no?tri din stânga Prutului mai exact, comemoreaz?, cu triste?e ?i revolt?, pe undeva îns? ?i împ?ca?i cu soarta, actul de acum 23 de ani când, sfidând democra?ia european?, mercenarii n?imi?i de prin toate cotloanele incomensurabilului spa?iu exsovietic s-au pr?v?lit precum ciuma peste Moldova suveran? ca s? combat? „fascismul românesc” ?i s? „salveze”, chipurile, socialismul, în fapt, pentru a restaura fostul imperiu care începuse s? scâr?âie grav, din toate încheieturile, ca o corabie putred?. Mâna?i de instinctul de supravie?uire, dar mai ales de cnutul cazacilor, mii de români-moldoveni au fost nevoi?i atunci s? se refugieze iar??i în dreapta Nistrului sau, în cazul c? unii dintre ei au ezitat, au fost expulza?i f?r? cine ?tie ce menajamente, nu înainte de a fi eticheta?i drept „fasci?ti” ?i „cotropitori” tocmai ei, care neam de neamul lor, cel pu?in din vremea regelui Burebista aveau r?d?cinile adânc înfipte acolo. Pentru cei r?ma?i, vor urma ani de „ocupa?ie terorist?”, o perioad? cu adev?rat însângerat? precum îns??i steaua bol?evic? atât de drag? cotropitorilor care curg de la est, soldat? cu zeci ?i sute de crime, cu masacre colective, cu schingiuiri, arest?ri ?i intimid?ri, fapte care vor declan?a o adev?rat? mori?c? antiromâneasc?, în care „vitejii” precum suspendarea drepturilor civile, desfiin?area presei, a ?colilor, închiderea bisericilor etc. par simple exerci?ii la tot mai dureroasa tem? a supravie?uirii în plin secol al XX-lea la români. Un adev?rat regim de teroare colectiv?, demn de crudele vremuri ale n?v?lirilor barbare din zorii Evului Mediu ?i mai demult au instaurat ru?ii acolo, prin cozile lor de topor smirnoviste, ?i asta cu iluzoria convingere c? vor reu?i s? mai opreasc? în loc, pentru înc? un secol-dou?, poate mai mult, t?v?lugul civilizator care vine tot mai vizibil ?i implacabil dinspre inima Europei moderne... Da, ru?ii au privit întotdeauna cu jind la nurii Europei, la porturile ?i la pala- tele ei, cu jind, dar ?i cu mare spaim?, imaginându-?i c? o vor ademeni totu?i înainte ca ea s?-i striveasc?, s? le dilueze ambi?iile, sângele, istoria… ?i unde au ajuns? Acolo unde, mai devreme sau mai târziu ajung toate imperiile, pe marginea mormântului adic?. ?i acela?i destin îi va pa?te ca ?i pe mongolii lui Gingis Han, ca ?i pe bizantinii ai c?ror urma?i în linie direct? se pretind, ca ?i pe romanii ceilal?i, din Apus, ?i a?a mai departe. Altfel spus, în priza f?r? nicio putin?? de sc?pare a Europei, cu cle?tele N.A.T.O. din ce în ce mai strâns pe talia ei de haziaic? prea îndelung dedat? la tras spuza altora pe propria-i turt?, cu implacabila ?i totodat? enigma- tica rev?rsare a lavei galbene sim?it? în ceafa înc? groas?, de matroan? dolofan?, Mama Rusia are motive s? se team?. ?i cu cât se teme mai mult, cu atât schel?l?ie mai jalnic, iar când prinde ocazia - ?i de la Gorbaciov încoace a tot prins la ocazii! - zgârie r?u, mu?c? de pe unde nimere?te ?i love?te n?praznic cu coada. A?a se ?i explic?, pe undeva, am?nuntul c? în prim?vara lui 1992, când tocmai î?i f?cea iluzii c? s-a desprins în câ?tig? - toare, Moldova lui ?tefan cel Mare ?i Sfânt - jum?tatea acelei Moldove, mai exact, cea din partea oriental? - avea s? mai tr?iasc? o tragedie.

Or, cu gândul mereu la acele zile cumplite din via?a moldovenilor s?i de la Nistru, spre neuitare ?i pioas? reculegere, colonelul (r) Anatol Munteanu, combatant în respectivul r?zboi, iat? c? ne mai propune o carte plin? de înv???turi, dar ?i de sumbre prevestiri, din filele c?reia r?zbat, pe alocuri, dureroase r?st?lm?ciri ale istoriei grefate pe via?a de zi cu zi a omului de rând, nevoit s? resimt? cu fiece r?s?rit de soare provoc?rile ?i agresiunile la fiin?a na?ional? românesc?, devenite o practic? obi?nuit? în ziua de azi, când puterea statului ca atare se afl? înc? în criz? ?i politicie- nii uit? prea u?or de menirea ?i de responsabilitatea lor. Oarecum previzibil, volumul colonelului Munteanu se încoloneaz? în siajul altora, începând cu „Conflictul transnistrean” (1995), „Românii de la Est”. „R?zboiul de pe Nistru” (2004) ?i continuând cu „Sacrificiu ?i tr?dare. R?zboiul de secesiune din Republica Moldova” (2006), apoi cu „Epopeea libert??ii” (2012), toate abordând, în fond, acelea?i realit??i traumatice ?i nedomolite legate de politica separatist? din Transnistria, c?r?i scrise cu indiscutabil? obiectivitate, f?r? ur? ?i p?rtinire, de?i cu o vehement? în- crâncenare, dar ?i cu franche?e, o atitudine pe cât de nobil?, pe atât de evitat? de elita ?tiin?ific? româneasc? de azi, foarte tem?toare s? nu fie catalogat? cumva, Doamne fere?te!, drept… „na?ionalist?”. În alt? ordine de idei, cartea aceasta, dincolo de aura ei istoric?, este ?i o reconstituire jurnalistic? minu?ioas?, per ansamblu, a unui moment tragic din istoria recent? a Moldovei, iar apelarea la interviu ca modalitate principal? de oglindire a unui moment istoric de o înc?rc?tur? emo?ional? înc? vibrant? mi s-a p?rut extrem de valabil?. Practic, recuperând memoria înc? prodigioas? a unui participant de prim? linie, chiar dac? una mai degrab? discret?, având în vedere func?ia sa în structura de securitate a Moldovei, la evenimentele din Transnistria, ajuns s? conduc? efectiv luptele de la capul de pod Co?ni?a-Doro?caia-Pârâta, localit??i neao? române?ti de dincolo de Nistru, r?mase - ?i asta numai gra?ie faptelor de vitejie concret? ale militarilor ?i voluntarilor moldoveni - ?i azi sub jurisdic?ia Republicii Moldova, Eroii de la Nistru nemure?te, între cele peste 300 de pagini, fiii unui popor dintotdeauna însetat de libertate care ?i-au dat via?a pentru acest frumos ideal, pentru dreptate ?i adev?r, pentru binele Moldovei isto- rice, spunând lumii c? acolo, la Nistru, aidoma r?ze?ilor marilor voievozi de la Suceava, ei ?i-au ap?rat înc? o dat?, a câta oar? oare?, nu doar ?arina, casele ?i mormintele str?bune, ci ?i graiul, istoria neamului, demnitatea de oameni ?i de cet??eni ai unei lumi care este de dorit s? r?mân? tot mai luminoas? ?i pa?nic?. În alt? ordine de idei, pentru combatantul Anatol Munteanu, a?a cum ni se dezv?luie (?i) aici, r?mâne o certitudine faptul c? aventura smirnovist?, devenit? politic? de stat sub obl?duirea r?posatului „t?tuc” Boris El?în, produc?toare de zvonuri, de def?im?ri ?i jigniri la adresa poporului român, este continuat?, cu un zel ie?it din comun, ?i în zilele noastre, când se resimte o recrudescen?? tot mai periculoas? a antiromânismului. Bine documentat?, cu inser?ii preluate inclusiv din presa vremii, cartea de fa?? are capacitatea de a pune în fa?a cititorului de azi imagini dintre cele mai veridice ale „tr?d?rii” premeditate ?i sistematice ale idealurilor noastre na?ionale de c?tre personaje politice de trist? faim? din sfera puterii de la Chi?in?u, toate aceste realit??i dure ?i contrastante petrecute sub ochii nep?s?tori ai autorit??ilor fiind nu doar dezv?luite, ci ?i dovedite cu exemple dintre cele mai epatante de c?tre autor, martor al multor asemenea disfunc?ionalit??i ?i discrepan?e. ?i aceasta întrucât, a?a cum arat? colonelul (r) Anatol Munteanu, la mijloc nu se afl? doar interese de ordin strategic, ci ?i unele mult mai ascunse, de ordin economic în primul rând, care au dus la transferarea unei mari p?r?i din bog??ia Moldovei unor for?e str?ine oculte, caz tipic de tr?dare a intereselor na?ionale controlat de o „caracati??” cu complicate încreng?turi ?i numeroase capete. Prin fixarea în timp, de?i raportat? la un trecut istoric deja, cartea surprinde câteva secven?e revelatoare din cei mai aberan?i ani ai unui regim cinic, crud ?i corupt, radiografiind situa?ii ?i evenimente de pe întreg teritoriul Republicii Moldova, autorul l?sând senza?ia c?, asemeni unui jurnalist adev?rat, f?r? nicio umbr? de team?, s-a aflat permanent în miezul evenimentelor, acolo unde situa?ia era mai fierbinte ?i condi?ia lupt?torului mai dificil?, de la Co?ni?a-Doro?caia la Vadul lui Vod?, ca s?-l reg?sim apoi la Cocieri, la Tighina-Varni?a sau la Corjova, dar nu numai, peste tot f?cându-?i datoria în deplin? onoare, f?r? s? se lase intimidat de amenin??ri, f?r? s? se fereasc? de pericole.

Uneori abordat? de pe pozi?ii ceva mai complexe, alteori mai simplu, f?r? prea multe volute stilistice, precum în partea a doua, unde sunt in- serate câteva portrete emblematice ale celor care nu ?i-au precupe?it cei mai frumo?i ani ai vie?ii pentru idealul de libertate ?i demnitate, cartea colonelului Munteanu este mai mult decât o m?rturie de credin?? oare- care, o simpl? trecere în revist? a biografiilor unor oameni cu visele ?i destinele lor, un eseu despre minciun? ?i adev?r ?i a?a mai departe, chiar dac?, ?i aceasta se vede de departe, este scris? ?i tr?it? febril, române?te, de la prima ?i pân? la ultima pagin?. C?ci de?i este câte Republica Moldovaceva din toate acestea, înainte de orice, Eroii de la Nistru este un document aparte, cu tot mai mare aderen?? la contextul istoric ce ?ine de un spa?iu întotdeauna problematic, ?i care analizeaz? cu luciditate consecin?ele devastatoare ?i criminale ale politicii ruse în Transnistria, abuzurile for?elor imperia- le ?i ale trupelor federale, ascensiunea despo?ilor cu ifose de r?zboinici, proliferarea corup?iei ?i a birocra?iei, dezorganizarea opozi?iei ?i apatia conduc?torilor de la Chi?in?u fa?? de soarta propriilor concet??eni ?i fra?i, sacrifica?i sau abandona?i la voia soartei tocmai de c?tre statul care avea datoria sfânt? s?-i ocroteasc?.

Dac? multe dintre punctele de vedere abordate în aceast? carte, îndeosebi în interviul-fluviu din prima parte sunt relativ cunoscute, în Eroii de la Nistru sunt reluate într-o form? ampl?, cu noi detalii, biografiile ?i portretele câtorva dintre eroii voluntari, poli?i?ti ?i militari care au luptat pentru independen?a ?i integritatea Republicii Moldova, pove?tile unor oameni simpli, în fond, care ?i-au consumat via?a cu lucruri mici ?i, dintr-odat?, s-au trezit c? trebuie s? mearg? la r?zboi, la fel ca tinerii români din decembrie 1989, de la Bucure?ti, Târgovi?te, Timi?oara etc. La fel de nepreg?ti?i s? înfrunte schimbarea vremurilor ca ?i fra?ii lor din urm? cu trei ani, ?i moldovenii din dreapta Prutului ?i pân? la Nistru vor sfâr?i înghi?i?i de acestea, uneori coinciden?ele fiind parc? trase la ?apirograf, precum masacrul de la Otopeni, din 23 decembrie 1989, „scen?” reluat? parc? dup? aceea?i regie, cu aceia?i asasini la butoane, în 19 iunie 1992, moment din care istoria ve?niciei române?ti în spa?iul demarcat atât de clar în celebra Doin? eminescian? a mai consemnat o dram? cunoscut? între altele ?i ca „Masacrul de la Tighina”, cu singura observa?ie c?, spre deosebire de momentul Otopeni, unde tinerii osta?i de la Câmpina au fost trimi?i în fa?a focului încruci?at al mitralierelor îmbarca?i în autocamioane, moldovenii au fost îmbarca?i în autobuze. Aceasta în afara faptului când, în loc s?-?i vad? de ale lor, parc? mâna?i de soart?, nu ?i-au pus ei singuri pielea la saramur?, sub privirile încurajator-îng?duitoare ale potenta?ilor vremelnici care abia a?teptau s? culeag? roadele jertfei lor, unul dintre cazurile mai la îndemân? oferite de colonelul Munteanu fiind ?i acela al studentului Gheorge Ca?u care, în momentul când a început conflictul de la Comrat, în G?g?uzia, s-a înrolat voluntar ca, în scurt? vreme, numele lui s? treac? din catalog nu pe diploma de licen??, ci direct pe monumentul eroilor. De prisos s? mai spunem c? pe unii dintre eroii paginilor de fa?? autorul i-a cunoscut personal, ?i înc? foarte bine, iar povestea vie?ii lor ?i, mai ales, inutilitatea jertfei lor, în unele cazuri, îl obsedeaz? ?i azi, la atâ?ia ani distan??. Dup? cum îl va obseda ideea a?ternerii pe hârtie, spre neuitare, a istoriei acelui r?zboi, a?a cum a sim?it-o el, astfel c?, în ultimii ani, ?i-a f?cut note ?i a continuat s? citeasc? lucr?ri despre istoria recent? a Moldovei, astfel c? atunci când i s-a conturat, limpede, f?r? echivoc, volumul s?u nu a luat forma altminteri comun? a unui eveniment tragic, legat de moartea unor tineri surprin?i în ni?te înc?ier?ri limitate din Transnistria, ci, într-o remarcabil? unitate de ton, de gândire ?i de sim?ire româneasc?, înglobeaz? ?i sinteza câtorva reflec?ii despre e?ecul realit??ii politice ?i sociale de azi, cartea colonelului Munteanu fiind prin ea îns??i o veritabil? instan??, un act de acuzare, o arm?... De unde ?i reversul medaliei îns?, al riscului asumat ca scriitor, nu doar ca soldat propriu-zis. Fiindc? dezv?luind, devii periculos pentru putere, or, Anatol Munteanu cu acela?i curaj cu care a comb?tut în 1992, în fa?a mitralierelor separatiste, nu ezit? s? repun? pe tapet adev?rul, demasc? aici multe ?i m?runte, de la sabotarea intereselor ??rii de adop?ie de c?tre cadrele militare de origine rus? ?i ucrainean? primite în tân?ra armat? ?i în poli?ia Moldovei din dreapta Prutului cu bra?ele deschise de c?tre liderii a?a-zis politici ai ??rii ?i pân? la efectiva tr?dare a acestora din urm? în favoarea Rusiei, care-i dirijase la comand? ?i-i controla strâns, de la Moscova, în strict? conformitate cu interesele ei strategice în aceast? zon? a lumii.

În concluzie, cu orice risc, cel mai mic, de?i nici pe departe de ignorat, acela de a deveni tot mai incomod, colonelul Munteanu nu se dezice. Se întoarce în istorie, ?terge praful uit?rii ?i al ignoran?ei, îi prive?te în ochi pe impostori ?i pe tr?d?tori, pe la?i ?i nevolnici, arat? cu degetul ?i acuz?. Prin m?rturiile sale cu nerv, care surprind ?i, nu o dat?, suscit? ridic?ri din sprâncean?, dar ?i numeroase întreb?ri, unele dificile, autorul acestei c?r?i ne propune - ?i chiar ne oblig? - s? cunoa?tem adev?rul. Nu al dumnealui, cum se vor gr?bi s? declame ironi?tii ?i globali?tii de ocazie ai tuturor anotimpurilor, cât adev?rul nostru, al românilor-moldoveni ?i al românilor-români deopotriv?.

„Eroii de la Nistru”, Bucure?ti, Editura Favorit, 2014, 256 p. 


footer