Revista Art-emis
„133 de ani de relaţii România-Japonia” PDF Imprimare Email
Ion Scumpieru   
Duminică, 03 August 2014 18:04

Ion Scumpieru, art-emisLa sediul Fundaţiei Europene Titulescu, Casa Titulescu, Şos. Kiseleff nr. 47, a avut loc lansarea volumului „133 de ani de relaţii România-Japonia”, semnaz de Ion Scumpieru. Eveniment a fost moderat de prof. univ. dr. George G. Potra, directorul executiv al fundaţiei. Lucrarea este prima monografie de acest gen publicată până în prezent în România şi Japonia. În cele 848 de pagini, însoţite de numeroase ilustraţii şi anexe edificatoare, este prezentată cititorului evoluţia raporturilor româno-japoneze, începând din 10/22 mai 1880 până în zilele noastre. Alături de autor, au luat cuvântul: E.S. Keiji Yamamoto, ambasadorul Japoniei la București, Ion M. Anghel, Constantin Vlad, Nicolae Ecobescu, Angela Hondru, Constantin Bușe, Grigore Aldescu-Aldea. Cronica relaţiilor dintre cele două ţări este redată, pe domenii specifice, respectiv politic, economic, militar, consular, cultural şi altele. Cartea descrie, totodată, separat acţiunile de relaţii bilaterale mai importante, care au avut loc în decursul istoriei, subliniind valoarea şi contribuţia acestora la dezvoltarea raporturilor româno-japoneze, în ansamblu - vizita în România a mareşalului Nogi, 1911; vizita în Japonia a principelui Carol, 1920; vizita la Tokyo a preşedintelui N. Ceauşescu, 1975; vizita la Bucureşti a prinţului moştenitor Akihito, 1979 şi multe altele. Este subliniată gândirea corectă a ţării noastre, de a promova relaţiile sale cu Japonia, aceasta dovedindu-se a fi un partener serios şi puternic, care n-a pus condiţii politice pentru dezvoltarea acestora, contribuind într-o măsură importantă, în special începând din anii ’60 ai secolului trecut, la industrializarea şi consolidarea economică a României, de care avea nevoie pentru a fi mai puţin dependenta de alte state. Domeniile abordate furnizează, în acelaşi timp, informaţii utile despre politica internă şi externă a României şi Japoniei, liderii care au condus destinele celor două ţări, implicaţi în promovarea, în timp, a relaţiilor româno-japoneze şi alte aspecte care completează tabloul istoric al celor două naţiuni.

Înfăţişarea activităţii şi vieţii diplomaţilor români la Tokyo, a misionarilor creştini români din Basarabia în Carol al II-lea, N. Ceausescuarhipelagul nipon, a schimbului de decoraţii între cele două ţări, inclusiv a listei acestora, aduc elemente documentare suplimentare de interes pentru specialişti şi cititorii obişnuiţi. Cartea consacră capitole speciale pentru a reda poziţia celor două ţări în „problema Basarabiei”, „războiul ruso-japonez, 1904-1905 şi japono-chinez, 1931-1945”, „evenimentele din decembrie 1989”, „relaţiile dintre România şi Japonia după 1990, până astăzi”. Prin cercetarea combinată a surselor arhivistice din România şi Japonia, lucrarea aduce precizările necesare în legătură cu principalele date şi momente din istoria relaţiilor bilaterale, un volum bogat de informaţii şi documente valoroase, unele necunoscute până acum în ţara noastră: schimbul de scrisori între regele Carol I şi împăratul Meiji, harta de la Kyoto din 1671 în care este menţionat pentru prima dată numele ţării noastre şi altele. Ea devine, astfel, şi o bază documentară utilă pentru persoanele angajate, în prezent, la Bucureşti şi Tokyo în promovarea relaţiilor bilaterale româno-japoneze. Lista de lucrări de referinţă despre Japonia publicate, de-a lungul timpului, la Bucureşti cât şi a celor privind România tipărite la Tokyo, în număr de cca. 800 de titluri, de la finele cărţii, reprezintă încă unul dintre atu-urile acesteia.[1]

Notă: Ion Scumpieru este diplomat de carieră şi specializat în promovarea relaţiilor României cu Japonia şi R.P. Chineză. Cartea a fost realizată în condiţii grafice de înaltă ţinută, documentarea şi redactarea lucrării, cuprinzând pe o perioadă de circa şase ani. Autorul a folosit experienţa acumulată timp de peste două decenii, în derularea raporturilor româno-japoneze, atât în Centrala Ministerului Afacerilor Externe, cât şi la Ambasada României la Tokyo. Adresându-se, în mod egal, specialiştilor şi cititorilor obişnuiţi din România precum şi celor din Japonia, în etapa următoare este avută în vedere traducerea volumului în limba japoneză, înaintea împlinirii unui secol, la 19 noiembrie 2017, de la deschiderea oficială a primei Legaţii a României, la Tokyo.

----------------------------------------------
footer