Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
Christopher D. Jones   
Miercuri, 30 Iulie 2014 20:51
Larry Watts, vol. 1.2.3Un studiu, o istorie corect?, precis?, echilibrat? ?i conving?toare:
- Larry L. Watts, „Fere?te-m?, Doamne, de prieteni. R?zboiul clandestin al blocului sovietic cu România”, vol. I, Bucure?ti, Editura Militar?, 2010), 733 p.
- Larry L. Watts „Cei dintâi vor fi cei din urm?. România ?i sfâr?itul R?zboiului Rece”, vol. II, Bucure?ti, Editura RAO, 2013), 765 p. 
 
Începând cu 1989 a ap?rut o foarte bogat? literatur? despre R?zboiul Rece, cuprinzând memorii, studii ?i povestiri ale unor personalita?i politice tranformate în istorici, aceast? perioad? istoric? fiind incomparabil? cu alta. Din câte cunosc ?i dup? p?rerea mea, niciun astfel de studiu publicat pân? acum nu a atins nivelul de realizare al cele dou? volume de studii ale lui Larry Watts despre rela?iile României cu principalii protagoni?ti ai R?zboiului Rece. Este o istorie corect?, precis?, echilibrat? ?i conving?toare a politicii blocului sovietic, bazat? pe un studiu meticulos al cre?rii ?i prabu?irii României comuniste, o saga a carei semnifica?ie istoric? complet? este dezv?luit? de Watts. Pentru c? Watts aduce la lumin? documente noi ?i interpret?ri inedite, totul pe aceast? tem? va deveni controversat. Probele pentru aceste volume provin din arhivele recente puse la dispozi?ie de mediile de intelligence ?i birocra?iile diplomatice occidentale ?i ale Pactului de la Var?ovia. Interpret?rile sale atente ale acestor documente se bazeaz? pe familiaritatea sa enciclopedic? cu detaliile subtile ale istoriei României, începând cu sfâr?itul secolului al XIX-lea detalii pe care le-a prezentat în lucr?ri anterioare, publicate în limbile român? ?i englez?. Primul volum acoper? perioada 1878-1978, iar volumul al doilea perioada dintre 1979 pâna în 1989. Watts pregate?te ?i un al treilea volum, care acoper? revenirea României în Europa, dup? 1989.
 
Aceste volume par s?-?i fi dovedit deja utilitatea pentru profesioni?tii din domeniul serviciilor de informa?ii. Într-o conversa?ie pe care am avut-o cu Watts în vara lui 2013, am aflat ca pred? un curs în România despre intelligence ?i R?zboiul Rece, în cadrul unui program coordonat în comun de Serviciul Român de Informa?ii ?i Universitatea Bucure?ti. Ca ?i în cele dou? volume c?rora le fac recenzie aici, p?r?i din cursul lui Watts se axeaz? pe problemele ?i capcanele analiz?rii serviciilor de informa?ii - unde exist? tendin?a de a gre?i, ce anali?tii tind s? nu observe sau s? în?eleag? ?i de ce. În plus, car?ile sale sunt folosite ca documentare la Academia Na?ional? de Informa?ii din România ?i la Universitatea Na?ional? de Ap?rare cât ?i în cele mai importante universita?i civile române?ti. Cazurile studiate în detaliu în ambele volume sunt, de asemenea, folosite ?i în cursurile despre “negare ?i în?el?ciune” de la Universitatea Na?ional? de Informa?ii (N.I.U.) a Statelor Unite. De curând, Watts a sus?inut un seminar cu staff-ul de profesori de la N.I.U. la Agen?ia de Informa?ii a Ap?r?rii (D.I.A.) despre opera?iunile „negare ?i în?el?ciune” ale Uniunii Sovietice împotriva României. Într-un schimb de date ?i verific?ri cu Watts, am aflat, de asemenea, ca N.I.U. ?i D.I.A. sunt implicate în preg?tirea oferit? de centrul de Excelen?? al N.A.T.O., HUMINT, aflat în România.
 
Textele lui Watts urm?resc trei culoare paralele:
- Unul este o provocare analitic? la în?elegerea conven?ional? a politicii externe ?i de securitate a României în timpul R?zboiului Rece. Aceste opinii despre România sunt împarta?ite de majoritatea oficialilor din agen?iile de informa?ii din America ?i Europa, de mini?tri de Externe ?i de mul?i specili?ti occidentali din lumea academic?. Watts sus?ine c? România, membr? a institu?iilor blocului sovietic, a urm?rit, de fapt, politici interna?ionale ?i interne independente, care erau din punctul de vedere al coeziunii blocului sovietic cu mult mai subversive decât cele ale Iugoslaviei ?i Albaniei. Iugoslavia a încetat s? mai participe la activitatea blocului dup? 1948 iar Albania nu a mai f?cut parte din Pactul de la Var?ovia ?i Organiza?ia pentru Cooperare ?i Dezvoltare Economic? (O.E.C.D.) la începutul anilor ’60. Dar România s-a folosit de statutul de membru în aceste institu?ii pentru a pune la încercare politicile sovietice specifice ?i preten?iile sovieticilor de a de?ine ?efia în cadrul blocului. A demonstra independen?a României este mult mai dificil din punct de vedere analitic decât în cazurile Iugoslaviei ?i Albaniei, întrucât oficialii de la Bucure?ti erau dornici s? ia parte la poza de grup a conclavelor diplomatice ale Pactului de la Var?ovia ?i, ca ?i Iugoslavia, p?strau cu grij? leg?turile economice cu O.E.C.D. Dar, dup? 1964, România nu a mai participat sau g?zduit exerci?iile comune ale Pactului de la Var?ovia ?i a încetat s? mai coordoneze programe educa?ionale ?i politice de îndoctrinare al?turi de Moscova. Bucure?tiul a refuzat s? participe ?i chiar a condamnat public Larry Watts, christopher Jonesinvazia Cehoslovaciei, în 1968 ?i, mai mult, a mobilizat rezisten?a româneasc? pentru o posibil? interven?ie a statelor Pactului împotriva regimului Ceau?escu. În timpul r?zboaielor arabo-israeliene din 1967 ?i 1973, România a refuzat s? se subordoneze politicilor anti-israeliene ale blocului sovietic.
 
- Al doilea culoar este argumentul ce se bazeaz? pe probele de arhiv? vaste, dac? nu chiar cople?itoare, ale lui Watts, care dovedesc faptul c? „Departamentul Secret” al Comitetului Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice (care avea leg?turi cu partidele comuniste din afar?), precum ?i serviciile sovietice de informa?ii au reu?it ceea ce ar putea fi cea mai remarcabil? maskirovka (în?el?ciune) a R?zboiului Rece: s? conving? observatorii occidentali c? sovieticii au orchestrat, în scop propriu, întreaga gam? a politicilor române?ti disidente de programele blocului sovietic pentru statele Pactului de la Var?ovia, O.E.C.D. ?i mi?carea comunist? interna?ional?.
- Al treilea palier este un efort de a explica de ce ?i cum diversele birocra?ii occidentale (incluzând serviciile de Informa?ii) ?i exper?ii din lumea academic? au folosit cli?ee analitice eronate în gestionarea provoc?rilor Bucure?tiului. Volumele lui Watts sus?in c? observatorii occidentali, atât din interiorul cât ?i din exteriorul guvernelelor, uneori au respins de asemena dezert?rile ?i provoc?rile pe care partidele conduc?toare din Belgrad ?i Tirana le lansau la adresa hegemoniei sovietice, a?a cum, de altfel, ar?tau reticen?? ?i în fa?a scind?rii dintre C.P.S.U. ?i Partidul Comunist Chinez. Într-un pasaj legat de cel de-al treilea palier, Watts lanseaz? o întrebare etern? în domeniul spionajului: Cât de mult au determinat analizele serviciilor de informa?ii comportamentul Casei Albe? Watts sus?ine c? Lyndon Johnson, Richard Nixon, Gerald Ford ?i Jimmy Carter nu p?reau a împ?rt??i opiniile serviciilor de informa?ii ?i ale exper?ilor, de a se implica în propriile lor discu?ii cu oficialii români pe teme precum China, Pactul de la Var?ovia, Orientul Mijlociu ?i Asia de Sud Vest.
În urm?rirea acestor trei culoare de mai sus, Watts deschide fiecare capitol cu o serie de citate frapante din diferite arhive. Citatele sale preg?tesc cititorii pentru o abordare mai extins? asupra surselor-cheie ?i pentru provoc?rile la în?elepciunea dominant?. Iat? dou? exemple:
- Primul este poate c? cea mai semnificativ? ?i controversat? contribu?ie a lui Watts la istoriografia R?zboiului Rece este o relatare despre lupta româno-sovietic? asupra Statutului Pactului de la Var?ovia, propus în 1978. În final, România a refuzat sa semneze. Cei ?ase membri r?ma?i, condu?i de U.R.S.S., au adoptat statutul în 1980. Cu alte cuvinte, în mod voit, Ceau?escu a retras România din Pactul de la Var?ovia chiar în zorii „Noului R?zboi Rece” de la începutul anilor 1980. Iar Occidentul a observat asta tot atât de mult cât a facut-o când Albania s-a retras formal din Pactul de la Var?ovia, în 1968, adic? deloc. Watts prezint?, de asemenea, un argument bine documentat ?i plauzibil, care arat? c? Ceau?escu a fost ani de zile un avocat al programelor de control al armelor care anticipau tratatele semnate la finele R?zboiului Rece - I.N.C., C.F.E. ?i START I. Cu toate acestea, Watts nu pretinde c? statele occidentale implicate în aceste tratate au acordat o aten?ie deosebit? agendei lui Ceau?escu, chiar dac? s-au mi?cat de-alungul acestei traiectorii. Dar Watts explic? îns? în capitolele 11 ?i 12 ale celui de-al doilea volum c? Moscova a luat în calcul concepte române?ti pentru a dezvolta agenda U.R.S.S. a controlului armelor, în ciuda resentimentelor pe care le-a avut dup? afrontul Bucure?tiului. Argumentul este unul dintre numeroasele cazuri în care Watts arat? un respect fa?? de politica diplomatic? a lui Ceau?escu. Cum vor evalua ?i interpreta cititorii documentele pe care Watts le folose?te va depinde în mare parte de o serie de chestiuni. Perspectivele vor fi diferite intre agen?iile ?i exper?ii de la Washington, Moscova ?i Bucure?ti ?i alte capitale – de ex. Beijing-ul, Phenianul ?i Hanoi  - investite în prezentarea propriilor povestiri ale R?zboiului Rece.
 
În cazul în care, a?a cum sugereaz? Watts, sovieticii, românii, membrii Pactului de la Var?ovia, chinezii ?i protagoni?tii occidentali s-au angajat în strategii complexe de a se în?ela reciproc, de obicei fiind implica?i agen?i, agen?i dubli ?i agen?i voluntari sau involuntari de influen??, toate p?r?ile implicate au f?cut tot ce au putut pentru a da credibilitate pozi?iilor lor publice ?i pentru a stabili negarea plauzibil? pentru ac?iunile lor clandestine. A?adar, s-ar putea s? asist?m la dezbateri interminabile despre cine a în?elat pe cine. Astfel de dezbateri au izbucnit deja în România, unde c?r?ile lui Watts au fost publicate în englez? ?i român?. Va fi interesant de v?zut dac? dezbateri similare î?i vor face loc ?i în Rusia, China, Coreea de Nord ?i Vietnam. Poate c? cele mai interesante r?spunsuri vor veni de la supravie?uitorii ?i succesorii KGB-ului sau altor centre de comand? din epoca sovietic?. Având în vedere implica?iile contemporane ale studiilor lui Watts, poate vor sc?pa de mentalitatea rus? identificat? de David Satter în studiul s?u din 2013 „A fost cu mult timp în urm? ?i oricum, de fapt, nu s-a întâmplat niciodat?: Rusia ?i trecutul comunist”.
 
În cazul în care comunit??ile de anali?ti din Beijing, Hanoi ?i Phenian vor lua cuno?tin?? de argumentele lui Watts, ar putea ap?rea complica?ii în delicatul duet Beijing-Moscova, pe scena Organiza?iei pentru Cooperare de la Shanghai, unde cele dou? mari puteri sunt protagoniste? Ce spune Watts despre faptul c? majoritatea oamenilor care au tr?it sub regimuri comuniste în 1989, continu? s? tr?iasc? sub conducerea unor partide comuniste ast?zi? Poate oferi Watts o percep?ie intuitiv? despre de ce Partidul Comunist Chinez a prosperat în drumul s?u na?ional spre socialism, în timp ce România, Iugoslavia ?i Albania au ajuns într-o fund?tur?? Din punctul meu de vedere, ca profesor în acest domeniu, cele trei volume vor constitui o trilogie care ar trebui s? fac? parte din lectura obligatorie nu doar a istoricilor României moderne, ci a oric?rui istoric, politolog sau analist din domeniul de intelligence, care încearc? s? în?eleag? dinamica intern? a R?zboiului Rece în cadrul Pactului de la Var?ovia ?i a O.E.C.D. Las pe seama cititorilor comunit??ii de informa?ii s? aprecieze valoarea euristic? a operei profesioniste a lui Watts ?i s? se gândeasc? de ce comunit??ile politice ?i de informa?ii ar fi putut face erorile pe care le observ? Watts. În ceea ce m? prive?te, eu accept în întregime concluziile lui Watts.
 
Not?: Dr. Christopher D. Jones este profesor asociat la ?coala de Studii Interna?ionale Jackson a Universit??ii Washington. Specializ?rile sale includ rela?iile NATO/Pactul de la Var?ovia ?i problemele de securitate post R?zboi Rece.[1]
Traducere: Luciana Pop
Grafica - ion M?ld?rescu
------------------------------
footer