Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
Emilian Georgescu   
Joi, 24 Iulie 2014 20:14

Garda de Fier in-Basarabia, Alexandru MoraruÎnc? o dat?, fra?ii no?tri de peste Prut ne fac o surpriz? pl?cut?: au expus recent în vitrinele celor mai mari libr?rii din Chi?in?u ?i din celelalte ora?e o carte unicat prin ineditul ei. Este vorba de „Garda de Fier în Basarabia, documente vol. I".?tiam c? în regiunile pierdute din vara anului 1940, Basarabia, Bucovina ?i Cadrilaterul, Mi?carea a avut zeci de mii de simpatizan?i dar, din p?cate, nu au ap?rut lucr?ri care s? reflecte activitatea celor de aici care au aderat la ideile na?ionaliste ale lui Corneliu Zelea-Codreanu. ?tim, la modul general îns?, c? în nordul Bucovinei Garda de Fier a fost o grupare politic? puternic? în cadrul c?ruia se num?rau, printre al?ii, mari somit??i culturale, academicieni ?i chiar un ministru, în spe?? Traian Br?ileanu. În Dobrogea întregit? coloana vertebral? o constituiau aici macedonenii (aromânii) prezen?i aproape în toate localit??ile. Mai pu?in se ?tie despre activitatea legionar? din Basarabia, singurul nume cunoscut ?i re?inut fiind al lui Sergiu Florescu, ziarist ?i comandant legionar, ?eful Basarabiei legionare, asasinat de autorit??i pentru apartenen?a sa la doctrina C?pitanului, în masacrul din noaptea de 21/22 sept. 1939. În urm? cu 6-7 ani am vrut s? eviden?iez activitatea jurnalistic? a acestuia din ziarul legionar pe care îl edita, „România Cre?tin?”, care figura în fi?ierul Academiei Române, dar care nu se putea cerceta deoarece lipsea din depozite. Cartea pe care o prezint are ca autori pe Alexandru Moraru ?i Benedict Ciubotaru ?i este un volum masiv, de 400 de pagini, alc?tuit numai din documente care se refer? la Mi?care, în intervalul oct. 1920 - iulie 1936, în total în num?r de 289. Ele alc?tuiesc volumul I, l?sând lesne s? se în?eleag? c? va urma cel de al doilea volum care s? reflecteze intervalul aug. 1936 - iunie 1940.

Prezentarea documentelor „la rece” f?r? comentarii pro sau contra pe marginea lor, se dovede?te a fi salutar?, lipsind tendin?a de influen?are a cititorului. Exact ce spunea filosoful Nae Ionescu: s? ne ad?p?m direct de la izvoare, nu s? facem loc specula?iilor de orice fel; fiecare este liber s? gândeasc? apoi cum va voi. În prefa?? cei doi autori închin? lucrarea „memoriei legionarilor care ?i-au iubit patria, au muncit, au luptat pentru ea ?i au fost r?spl?ti?i în schimb, cu moartea.” Ei specific? faptul c? volumul a fost conceput ca o lucrare istorico-arhivistic?, pentru restabilirea adev?rului istoric astfel încât acesta s? devin? un instrument indispensabil de lucru pentru istorici, cercet?torii ?tiin?ifici, savan?i, politologi, juri?ti, sociologi, oameni politici etc. Documentele au fost depistate în dosarele Arhivei Na?ionale a Republicii Moldova (Basarabia noastr?), preponderente fiind fondurile arhivistice ale Poli?iei, Jandarmeriei ?i Siguran?ei Române, prim?riilor ?i prefecturilor. Autorii consider? c? Mi?carea Legionar? nu a fost fascist? sau nazist?; se ?tie c? legionarii refugia?i dup? „rebeliune” în Germania au fost interna?i în lag?rul de concentrare de la Buchenwald.

Mi?carea Legionar? a fost o Mi?care de eliberare na?ional? a poporului român de sub ocupa?ia puterilor str?ine. Dat fiind c? era o Mi?care autentic? de eliberare na?ional?, în virtutea acestei esen?e a ei, era o Mi?care anti-sistem. Adic? nu se înscria în nici un fel de clasific?ri, sistematiz?ri, fiind principialmente neintegrabil? în sistemul politic ?i moral al statului român de atunci. Tocmai de aceea, statul, dup? ce s-a convins de acest lucru în urma mai multor încerc?ri de a capta Mi?carea, a f?cut totul ca s? o nimiceasc?. ?i înc? ceva: Mi?carea Legionar? era format? în majoritatea ei covâr?itoare din oameni absolut sinceri care ?i-au asumat jertfa vie?ii pentru a ob?ine eliberarea Neamului lor. Ideologia comunisto-sionist? a f?cut un efort major, începând cu anii ”30 ai secolului trecut ?i pân? în prezent, pentru a ascunde adev?rul despre legionari ?i a le falsifica istoria. Documentele de fa?? m?rturisesc c? legionarii au fost mereu ?inu?i în vizorul poli?iei, fiind considera?i „criminali, bandi?i ?i infractori.”

Tot la începutul volumului este reprodus un interviu luat de ziarista Olga Pâr?u istoricului arhivist Alexandru Moraru în decembrie 2012, care s-a dovedit a fi un interlocutor extrem de interesant ?i simpatic. Cel intervievat d? „culoare” dialogului, specificând de la început c? „din arhive po?i afla ?i ce culoare avea p?l?ria bunicului…” El continu?: „În toate perioadele istorice, în caz de r?zboi sau alte perioade excep?ionale, conducerea statelor mai întâi evacueaz? arhivele, copiii ?i femeile, apoi celelalte bunuri ?i persoane. Arhivele sunt nu numai trecutul nostru, dar ?i prezentul ?i viitorul: cel mai tare argument este Documentul!” Alexandru Moraru, în acest context, pe bun? dreptate, este „?ocat” c? s-a înc?lcat grav modul de p?strare a arhivelor din Republica Moldova (Basarabia), întrucât majoritatea dosarelor au fost copiate ?i vândute unor particulari din Germania ?i Statele Unite!! S-a adus un prejudiciu serios patrimoniului arhivistic na?ional. ?i un mic detaliu personal, care l-a f?cut pe Alexandru Moraru s? ”l?crimeze”: a descoperit c? unchiul s?u care l-a botezat, tot Alexandru, profesor, poet ?i fost ofi?er al Armatei Române, nu a murit în Siberia, unde a fost deportat în 1941. A fugit de acolo, fiind prins de o patrul? N.K.V.D., împu?cat ?i b?gat în gropile cu var din Chi?in?u. S? r?sfoim împreun? volumul, oprindu-ne la doar câteva documente.

Începem cu cel care poart? nr. 3, din anul 1933, un tablou cu denumirea comunelor din jude?ul Cahul ?i numele conduc?torilor cu membrii lor care compuneau organiza?ia „Garda de Fier”. În total sunt 2780 de membrii în cele 34 de localit??i. Cei mai mul?i înscri?i, 403 ca num?r, sunt din comuna Coliba?i, conduc?tor fiind Constantin Ro?eanu. Pe locul secund se afl? comuna V?leni Brânza cu 317 înscri?i, conduc?tor fiind Teodor Lungu. Mul?i adep?i ai Mi?c?rii g?sim ?i în comunele Vulc?ne?ti (259 înscri?i), Români (236), Pelinei (145), Manta Crihana (162), Alexandre?ti (101). Cei mai pu?ini apar?in de ?iganca (12) ?i Congaz (16).

Urm?torul document, NR. 5, este similar cu cel descris mai sus, un tablou cu membrii din organiza?ia „Garda de Fier” din raza jude?ului Orhei din comuneleGarda de Fier învecinate Izbe?tea, Pisc?re?ti, Criuleni, Oni?cani, Cob?lca, Isocova. În total sunt 57 de nume, cu profesiunile lor (notar, agricultor, plugar, student, elev, func?ionar). Un alt tablou cuprinde numele a 53 de propagandi?ti din jude?ul Soroca.

Documentul NR. 16, din 9 iunie 1933, se refer? la un mar? al legionarilor, de 80 de km, care a durat dou? zile, pe itinerariul Chi?in?u – Tighina, condus de Iulian Sârbu, care au f?cut propagand? prin satele prin care au trecut: Mereni, Cobu?ca Nou?, Todire?ti etc.

Un alt mar? legionar este consemnat în documentul nr. 17 din 12 iunie 1933, în sens invers de data aceasta, Tighina-Chi?in?u, format din 10 studen?i ?i studente care au cântat cântece legionare ?i au dansat dansuri na?ionale.

Documentul NR. 23 din 22 iunie 1933 arat? c? în ultimele dou?-trei luni se m?rise considerabil num?rul organiza?iilor din jude?e: 23 în jude?ul Orhei, 7 în jude?ul Hotin, 22 în Soroca, 13 în B?l?i, 15 în L?pu?na ?i 14 în Cetatea Alb?.

Documentul nr. 24 din 28 iunie 1933, adresat inspectorului regional de Poli?ie Chi?in?u consemneaz? re?inerea legionarului Vlad?u Ion în gara Basarabeasca. La perchezi?ia corporal? se g?siser? ?i se confiscaser? trei procese verbale care cuprindeau numele cuiburilor nou înfiin?ate ?i ale ?efilor acestora. Procesele verbale urmau s? fie predate lui Corneliu Zelea-Codreanu de îndat? ce ajungea la Bucure?ti.

În documentul nr. 34 din 5 iulie 1933 apare pentru prima oar? ?i numele lui Sergiu Florescu, cel mai cunoscut frunta? legionar, care luase parte la o întrunire în comuna Cimi?lia.

Documentul nr 43 din 20 iulie 1933 se refer? la adun?rile care au avut loc la 10 iulie în comunele Tatar Copceac ?i Ceadar Lunga din jude?ul Tighina, la care au participat printre al?ii, prof. Ion Zelea-Codreanu (tat?l C?pitanului), membru al Senatului Legionar, deputat în Parlamentul ??rii ?i avocatul comandant legionar al Bunei Vestiri Mille Lefter.

12 pagini din volum se refer? la arest?rile legionarilor dup? împu?carea lui I. Gh. Duca la finele lunii decembrie 1933. G?sim numele a cca. 600 de persoane din toate jude?ele basarabene, arestate în noaptea de 28 decembrie ?i în zilele urm?toare. To?i au fost perchezi?iona?i, în casele lor g?sindu-se manifeste, fotografii cu portretul C?pitanului, ?tampile, ziare, insigne. Profesiile celor aresta?i erau foarte diferite: protoereu, preot, pictor, ziarist, cizmar, mecanic, tipograf ?i chiar… servitor!

O telegram? din Bucure?ti adresat? Inspectoratului de Poli?ie Chi?in?u insista s? se intensifice m?surile pentru prinderea preotului comandant legionar al Bunei Vestiri Ion Dumitrescu-Bor?a!! Se presupunea c? ar fi fost în Basarabia pentru c? disp?ruse de la sediul Mi?c?rii unde preotul locuia, în noaptea de 29 decembrie 1933 (când fusese împu?cat I. Gh. Duca la Sinaia)

Documentul nr. 142 din 12 ianuarie 1934 este mai amplu, cuprinzând numele altor noi aresta?i, mul?i dintre ace?tia fiind acuza?i c? se bucuraser? de asasinarea lui I. Gh. Duca (?!). Printre ace?tia a fost ?i preotul Emilian Cucuie?u din comuna Mih?ileni din jude?ul B?l?i care, dup? ce oficiase slujba în biseric?, ?inuse o predic? în care spusese c? studen?ii G?rzii de Fier îl împu?caser? pe I. Gh. Duca deoarece desfiin?ase ilegal ?i abuziv organiza?ia.

Tot din timpul prigoanei dateaz? documentul nr. 166 din ianuarie 1934 adresat de organele centrale din Bucure?ti Inspectoratului de Poli?ie din Chi?in?u. Este o list? cu cei urm?ri?i, printre ace?tia aflându-se, fire?te, ?i Corneliu Zelea-Codreanu care, cic?, ar fi fost „îmbr?cat într-un costum uzat, maro deschis, de var? (!) cu pardesiu gri (?) ?i p?l?rie gri închis. Hainele îi sunt largi, ceea ce înseamn? c? nu sunt ale sale” (!). Cât? „inteligen??” pe capul poli?i?tilor!

Spa?iul rezervat prezent?rii c?r?ii fiind limitat, nu ne permitem s? mai d?m tiparului, succint, alte documente. Vom încheia cu câteva documente scrise în rus? ?i traduse de c?tre autori în român?, întocmite de c?tre Judec?toria Suprem? a Republicii Socialiste Sovietice Moldovene?ti, între 1953-1954, despre locuitori r?u v?zu?i pentru na?ionalismul de care d?duser? dovad?. Dintre ace?tia mul?i tr?iau într-o s?r?cie lucie - care, îns?, în viziunea politrucilor ro?ii era sinonim? cu statutul de „culac” (chiabur). Iat? numele câtorva din satul Chi?cani raion Telene?ti ?i func?iile avute în România: Zaporojeni Fiodorovici, preot în sat; B?lan Gheorghe, ??ran „mijloca?” (adic? nu s?rac lipit p?mântului, dar nici bogat), staroste bisericesc; Racu Ivan, fost membru al Partidului Liberal, membru în sfatul bisericesc; C?lcâi Petre, fost membru al Partidului Cuzist ?i func?ionar la Prim?rie, care patrula prin sat… Cic? to?i ace?tia cleveteau condi?iile de trai (”minunate” în comunism, cum bine ?tim), r?spândeau idei defetiste (?!) ?i, ca atare, ar fi fost condamna?i „corect”! Sentin?a judec?toreasc? a fost aceea?i pentru to?i: 10 ani de închisoare!

Un alt document este datat 5 februarie 1953 ?i atest? arestarea Profirei Bursuc din satul Budei. Aceasta era so?ia lui Bursuc Andrei care între 1941-1942 se ocupase de aprovizionarea armatei ?i urma s? fie deportat. Pentru a nu fi arestat fugise de aca?. În locul lui a fost arestat? sus-numita!! Ca so?ie a unui… colabora?ionist!! A fost deportat? în Republica Autonom? Sovietic? Socialist? Bureat? (!), aflat? în inima Asiei. La fel s-a întâmplat ?i cu Sofroni Irina din Bursuceni, raionul Chi?c?reni. So?ul ei, Sofroni Ion, r?mânând s? tr?iasc? pe teritoriul temporar ocupat de RSS Moldoveneasc? între 1941-1944, cic? ar fi între?inut ”leg?turi suspecte” cu Jandarmeria Român?. Neputând fi g?sit pentru deportare, în locul lui au „trimis-o” pe so?ia lui! În regiunea Tiumen, sub supravegherea organelor de securitate. B?trân? (aproape 60 de ani), bolnav? (lucrase ca fierar!) ?i singur?, Irina Sofroni a f?cut cerere s? se reîntoarc? în satul natal la fiicele ei, pentru ca acestea s? o îngrijeasc?. Cererea i-a fost aprobat? dar averea confiscat? nu i s-a restituit.

Într-o alt? not? întocmit? de organele de anchet? se precizeaz? c? Durnea Ioan ar fi furat cartofi de pe deal (!) ?i deci, fusese „justificat condamnat”. Tat?l s?u se ocupa de nego?, vindea vin „pentru ca apoi s? fac? agita?ie împotriva colhozurilor”! Era ??ran mijloca?, în gospod?rie avea 7,5 ha de p?mânt din care 2,5 ha le cump?rase ca zestre fiicei sale, avea doi cai, o vac?, pe care ulterior o schimbase pe 5-8 oi ?i folosea (contra plat?, bineîn?eles) munca cons?tenilor pentru lucr?ri sezoniere… „Curat exploatator, nene!” ?i-au zis tovar??ii… „?i, dup? toate, mai are ?i o vac? ?i doi cai! Nemaipomenit! La închisoare cu el!”

Un alt document se refer? la Daria Moscoviciuc, n?scut? în 1932, cu studii medii, având p?rin?ii „chiaburi”. În 1948 tat?l ei avea 3 ha de p?mânt, 0,5 ha vie, 3 cai, o vac?, doi porci ?i 40 de stupi. Deci era ?i ea „un pericol social”! A fost deportat? împreun? cu ace?tia în regiunea Kurgan din Siberia, de unde a evadat. Fiind prins?, a fost condamnat? la 20 de ani de munc? silnic?.

Un alt document datat 15 iulie 1954 relev? c? numitul Pisogan Leonte fusese deportat pentru c? f?cuse parte din organiza?ia na?ionalist? „Garda de Fier”. Dup? câteva luni a murit în lag?r.

Tot pentru faptul c? fusese membru al Mi?c?rii Legionare a fost deportat ?i Mânzatu Ivan, n?scut în 1893. So?ia sa, Anastasia, care l-a înso?it, dup? moartea acestuia a f?cut cerere s? i se permit? reîntoarcerea din lag?r la Chi?in?u, motivând prin faptul c? nu era apt? de munc? din cauza s?n?t??ii precare. Cererea i-a fost admis? dar se recomanda supravegherea ei ?i re?inerea numelor persoanelor care intrau în vorb? cu ea.

Închei exemplele cu documentul din 30 nov. 1954 în care apare numele lui Constantinovici Ivan ?i al so?iei sale, Ana Constantinovici, ambii n?scu?i în 1888, în vârst? de 66 ani. De?i deportarea ambilor era cic? „întemeiat?”, având în vedere vârsta înaintat? ?i c? nu erau ap?i de munc?, comisia de anchet? urma s? le analizeze cererea ca s? fie elibera?i din lag?rul din Tiumeni, de?i acuza?iile care îi privaser? de libertate erau ”grave”: el fusese membru al „G?rzii de Fier” ?i în timpul „ocupa?iei” române a Basarabiei fusese translator. S? men?ionez îns? ceva s?ritor în ochi: toate documentele prezentate sunt semnate de anchetatori de origine rus?, nu g?se?ti pe nici un act nume române?ti.

Cartea „Garda de Fier în Basarabia” este bogat ilustrat? cu fotografii ale documentelor, afi?e, buletine de vot, anun?uri, toate având antetul Direc?iunii Generale a Poli?iei sau a organelor de securitate sovietice - bun?oar?, o fotografie cu portretul C?pitanului înso?it de câteva cuvinte: „Cred în învierea patriei mele ?i nimicirea puterilor r?ului”, un afi? care se adreseaz? legionarilor ?i cre?tinilor din Cahul, semnat de ?eful organiza?iei „Garda de Fier”, Mille Lefter, un afi? electoral din jude?ul Ismail care îndeamn? aleg?torii s?-l voteze pe mare?alul Averescu, originar din acest loc, pagina întâi al ziarului „Garda Basarabiei” care ap?rea în ora?ul B?l?i, un alt afi? care îl reprezint? pe Mille Lefter cu îndemnul de a vota Mi?carea, o alt? not? din februarie 1934 care este adresat? Poli?iei din Chi?in?u cu întrebarea dac? reu?ise s?-l prind? pe Corneliu Zelea-Codreanu! P?cat c? volumul are un tiraj foarte mic ceea ce îi confer? statutul de raritate bibliografic?! Dar, s? recunoa?tem, cauza este de natur? obiectiv?: costurile tipografice ridicate nu au permis celor doi autori s? o editeze într-un tiraj corespunz?tor, din lipsa fondurilor. P?cat! Oricum, bine c? exist? ca document!

footer