Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
Valeriu Ra??, Chi?in?u   
Luni, 16 Decembrie 2013 18:57

Cotul Donului - 1942.Pentru cine înc? nu cunoa?te amintim c? pe 19 noiembrie 1942, în cadrul celui de-Al Doilea R?zboi Mondial, a fost declan?at? contraofensiva Armatei Ro?ii a fostei U.R.S.S. în Cotul Donului, iar în ziua urm?toare, pe 20 noiembrie, ?i în Stepa Calmuc?. În scurt timp, trupele armatelor germane, în care erau incluse ?i for?e militare române?ti, italiene, maghiare etc. ?i care ajunseser? pân? aproape de Stalingrad, au fost încercuite ?i distruse f?r? cru?are. For?ele sovietice au fost superioare atât ca num?r, cât ?i ca dotare, dar catastrofa în care au nimerit solda?ii români în iarna anilor 1942-1943 se datore?te ?i tr?d?rilor ce au venit atât din partea comandamentului german, cât ?i a celui de la Bucure?ti, care nu a insistat ca sectorul frontului românesc s? fie sprijinit cu tancuri ?i tunuri, a lipsit complet ?i echipamentul de iarn?. Nem?ii au subestimat puterea trupelor sovietice ?i asta a condus la o înfrângere nemaiv?zut? pentru ei în?i?i, dar ?i pentru to?i alia?ii lor.

S? ne amintim de aceast? mare tragedie din istoria militar? a poporului român, exact pe 19 noiembrie 2012, ne-a f?cut nu cineva dintre guverna?ii actuali de pe malul Dâmbovi?ei sau de la Chi?in?u, ci un entuziast basarabean - pe nume Vasile ?oimaru, doctor în economie, fost parlamentar în dou? legislaturi -, care anume în ziua amintit? mai sus a lansat o carte cu un titlu sugestiv: Cotul Donului 1942: eroism, jertf?, tr?dare. A fost un omagiu adus celor circa 250 de mii (dup? calculele mai multor speciali?ti în domeniu: circa 150 de mii din Armata Român? ?i circa 100 de mii din armata maghiar?) de solda?i români, care ?i-au g?sit sfâr?itul tragic la 2.000 de kilometri de la grani?a Patriei lor. În vara anului 2012 V. ?oimaru a c?l?torit spre locurile luptelor fierbin?i cîndva ?i nu a v?zut niciun însemn, care s? indice c? acolo odihnesc în somnul lor de veci solda?ii români care ?i-au îndeplinit cu cinste datoria de ap?r?tori ai Patriei în groaznicul r?zboi. Din revolt? ?i durere, i-a venit ideea s? înfig? pe un dâmb de acolo o cruce improvizat? din dou? crengi uscate, prinzând de ele imaginea Tricolorului nostru, rupt? din cartea sa Poeme în imagini. A fotografiat-o ?i imaginea ceea a f?cut înconjurul lumii...

Istoria ei are o continuare. La o nou? c?l?torie spre malurile râului Don, din toamna curent? (2013), pe care a f?cut-o Vasile ?oimaru împreun? cu preotul Viorel Cojocaru de la Catedrala „Sfin?ii Apostoli Petru ?i Pavel” din Chi?in?u, mare le-a fost mirarea c? acea cruce improvizat? a supravie?uit vântoaielor din stepele Câmpiei Ruse?ti... De data aceasta pe locul ei a fost în?l?at? o cruce confec?ionat? special... La întoarcere s-a aprins ideea de a tip?ri a doua edi?ie a volumului despre dureroasele evenimente ce s-au desf??urat cu 71 de ani în urm?, cu atât mai mult cu cât s-a adunat material documentar ?i ilustrativ suplimentar.

Lansarea edi?iei a doua (rev?zut? ?i completat?) a volumului Cotul Donului 1942: eroism, jertf?, tr?dare a avut loc la Biblioteca Central? a BM „B.P. Hasdeu” pe 11 decembrie 2013. În sala spa?ioas? a acestui important for cultural din capitala noastr? au venit la o nou? întâlnire cu Vasile ?oimaru – inimosul român, cercet?tor, publicist, dar ?i maestru fotograf - scriitori, jurnali?ti, istorici, clerici, arti?ti, medici, oameni politici, profesori universitari ?i de ?coal?, studen?i. Moderatori au fost conf. univ. dr. Lidia Kulikovski, ?eful Departamentului studii ?i cercet?ri ?i Vlad Pohil?, scriitor, jurnalist, redactorul-?ef al revistei de biblioteconomie ?i ?tiin?e ale inform?rii „BiblioPolis”.

„Edi?ia a doua a volumului despre tragedia osta?ilor români la Cotul Donului în 1942 era a?teptat? de mult, dar Vasile ?oimaru a reu?it abia acum s?-?i realizeze visul, ce nu îl l?sa în pace înc? de ast? var?, a spus dr. Lidia Kulikovski. Aceast? edi?ie este îmbun?t??it?, ea întrege?te tabloul evenimentelor prin ad?ugarea unor documente g?site între timp; au incluse ?i cîteva texte literare noi. Contribu?ia deosebit? a lui Vasile ?oimaru const? în faptul c? îi aduce acas? pe cei circa 250 mii de osta?i români, pr?p?di?i în iarna geroas? a lui 1942. Noi suntem foarte ocupa?i, am uitat de r?d?cinile noastre, de trecutul nostru, dar e foarte important s? nu-i uit?m pe cei c?zu?i în r?zboi. Noi - care suntem diferi?i, contradictorii - înc? nu am înv??at s? deosebim binele de r?u, nu vedem cât? lumin?, cât? mândrie au chipurile veteranilor din acel r?zboi, totodat?, ei, nu au nici umbr? de mânie... Cartea entuziastului Vasile ?oimaru - c?ut?tor de vestigii ale românilor în lumea întreag? - ne întrege?te istoria. Când am luat-o prima dat? în mân?, m-am emo?ionat foarte tare... Poate o fi fost cineva prin acele locuri, dar ce se întâmpl? acolo a v?zut numai ochiul ager al compatriotului nostru, care, iat?, ne adun? în jurul unei idei nobile. Printre altele, fiecare dintre noi poate contribui la dezvoltarea acestei idei, pân? vom vedea c? pe acele locuri osta?ii, care nu au avut nicio vin? c? ?i-au g?sit sfâr?itul tragic departe de patria lor, sânt comemora?i dup? cum se cuvine s? fie cre?tine?te.”

Protoiereul Petru Buburuz, parohul Bisericii „Sfin?ii Apostoli Petru ?i Pavel” din Chi?in?u, un om de seam? al spiritualit??ii române?ti, înso?it de al?i clerici de pe ambele maluri ale Prutului, a f?cut o slujb? de pomenire - cu lumîn?ri aprinse - pentru sufletele osta?ilor care au c?zut pe cîmpurile de lupt? în cel de-Al Doilea R?zboi Mondial.

Vlad Pohil?, redactorul ?i prefa?atorul volumului lansat, a adus mul?umiri celor din sal? pentru c? au venit s? participe la un omagiu adus memoriei bunicilor ?i str?bunicilor no?tri care au c?zut în lupte grele la Cotul Donului ?i în Stepa Calmuc?. Dup? aceasta, dânsul a continuat: „Ei au mers acolo cu speran?a de a ne izb?vi de comunism ?i a întregi teritoriile române?ti. Nu a vrut nimeni s? fure p?mânt rusesc, dup? cum mint unii neprieteni de-ai no?tri. Noi vrem s?-i omagiem, s? cinstim memoria celor care au dorit s? ne fereasc? de rele. Nu facem publicitate eroismului din trecut, real sau imaginar, la care se dedau unii; nici nu ne comercializ?m durerile, cum procedeaz? al?ii. Dar noi nu trebuie s? uit?m faptele lor de glorie, nici tragismul acelor evenimente. Edi?ia întâi a c?r?ii, pe drept cuvânt, a r?scolit memoria multor români pe ambele maluri ale Prutului. Faptul acesta a condus la un imbold de a tip?ri edi?ia a doua, care cî?tig? mult sub cîteva aspecte: s-au inclus texte noi documentare ?i beletristice, s-au f?cut preciz?ri, a fost completat? iconografia (dovad? c? autorii au vrut s? spun? mai mult!). Volumul Cotul Donului 1942: eroism, jertf?, tr?dare, însu?i titlul c?r?ii, marcheaz? istoria românilor dintotdeauna. Prin aceast? lucrare autorii ne îndeamn? la neuitare, s? nu uit?m osta?ii, s? înve?nicim locurile unde s-a v?rsat sângele lor, unde zac în p?mânt str?in f?r? m?car un însemn. Trebuie pic cu pic s? reconstruim ceea ce au ruinat comuni?tii, cei de ieri, dar ?i cei de azi. Avem nevoie de o societate f?r? comunism, f?r? kominternism, f?r? ateism...”

?i preotul-profesor Constantin Necula din Sibiu a vorbit despre osta?ii români c?zu?i la Cotul Donului, în Stepa Calmuc?, la Stalingrad, în Crimeea: „A fost un atac asupra genezei noastre, ale c?rei consecin?e le sim?im ?i ast?zi. Noi ne ru?in?m de mor?ii no?tri, care s-au jertfit în numele credin?ei noastre ortodoxe, ca noi s? tr?im ast?zi în pace. Repet: noi nu con?tientiz?m m?rimea sacrificiului din 1942 ?i trecem cu nep?sare peste oasele celor mor?i. Ni se induce o grij? excesiv? de a comemora holocausturi, alte nenorociri str?ine; concomitent l?sând s? se a?tearn? indiferen?a ?i uitarea peste co?marurile prin care au trecut cona?ionalii no?tri. Cotul Donului 1942 e o carte grea, nu fiecare dintre contemporani o poate în?elege ?i aprecia la justa ei valoare - ea este o lec?ie despre o dram? din istoria românilor. Nu m? tem c? nu va fi ridicat un memorial acolo unde zac osemintele, dar m? tem c? nu-i vom iubi ?i nu-i vom cunoa?te îndeajuns pe eroii no?tri. Totu?i, sper c? lucrurile se vor a?eza în albia lor fireasc?, c?ci avem un spate tare.” Spusele p?rintelui prof. C. Necula - un excelent discurs întemeiat pe t?ria moralei cre?tine, a cumsec?deniei pur omene?ti ?i a resorturilor românismului - au frapat audien?a, au ?inut publicul într-o emo?ionant? amor?ire. Îns?, dup? ce vor con?tientiza cele auzite ?i vor ie?i din aceast? stare, la sigur, oamenii no?tri vor vedea mai altfel lucrurile, din trecut ?i din prezent.

E de men?ionat c?, în aceea?i zi, prof. C. Necula a ?inut o formidabil? prelegere pentru câteva sute de preo?i basarabeni (de la ambele mitropolii). Trei ore de înv???tur? ?i delectare sufleteasc? - astfel au calificat clericii basarabeni prelegerea teologului din Sibiu, d?ruit de Dumnezeu ?i cu har oratoric, ?i cu adânci cuno?tin?e, dar mai ales cu o puternic?, nestr?mutat? dragoste de Dumnezeu, de oameni, de Neamul românesc. T?ria cuvântului rostit de preotul profesor C. Necula are, uneori, efecte de-a dreptul incredibile. Astfel, în urma unui discurs ?inut de Domnia Sa în fa?a unei adun?ri a penticostalilor, care l-au invitat pentru „polemici”, circa 150 de sectan?i (din vreo 400!), au declarat c? revin la credin?a str?mo?easc?, ortodox?...

Au ajuns înaintea Statului Român la Cotul Donului

Poetul ?i publicistul acad. Nicolae Dabija, autorul romanului „Tema pentru acas?”, care are în tangen?? momente similare cu tema volumului discutat, a relatat c? V. ?oimaru ne aduce istoria acas?. Acestui patriot înfl?c?rat, dar ?i preotului Viorel Cojocaru, trebuie s? li se confere un titlu simbolic, onorific de Erou al României, deoarece ei au ajuns înaintea Statului Român la Cotul Donului, unde sub ??rîne zac cei pierdu?i într-un r?zboi cumplit. „Cerem scuze pentru cei mor?i, a continuat N. Dabija. Dup? vizita lui Vasile ?oimaru ?i a p?rintelui Viorel Cojocaru, dup? sfin?irea crucii instalate acolo ?i s?vâr?irea unei slujbe religioase, pentru prima dat? ei au un somn lini?tit. Statul Român are datorii fa?? de ace?ti Eroi ai Neamului. Noi trebuie s? vorbim mai des despre dramele noastre, inclusiv cum a fost decimat poporul. În cazul dat e necesar s?-?i spun? cuvântul ?tiin?a istoric?, ?tiin?a despre dragostea de ?ar?. Sunt întru totul de acord cu spusa extraordinarului actor, regizor de teatru ?i patriot Dan Puric, c? România de azi are nevoie de o injec?ie de românism. Am observat nu o dat? c? la Oradea, la Boto?ani, dar ?i la noi la Chi?in?u, e mai mult românism decât la Bucure?ti. Mul?umim vrednicului Vasile ?oimaru pentru o carte unic? (în ?ar? nu exist? a?a ceva!). E un pios omagiu adus mor?ilor no?tri.”

Distinc?ie de vrednicie

„Nimic nu e întîmpl?tor în via?a noastr?, a relatat stare?ul M?n?stirii «Sfântul Apostol Andrei», Arhimandritul Mitrofor Andrei Caramal?u, din Durle?ti, municipiul Chi?in?u. Suntem în ajunul s?rb?torii Sfântului Apostol Andrei, care ne-a l?sat drept testament s? fim straj? la hotare... Vasile ?oimaru este un apostol al culturii române?ti, al românismului. Se deosebe?te de ceilal?i prin sinceritate, cumsec?denie, onestitate. Biserica binecuvânteaz? ac?iunile dumneavoastr? ?i eu personal sunt aproape de sufletul dumneavoastr?, îmi exprim tot respectul fa?? de dumneavoastr?. Dumnezeu s?-i ierte pe vrednicii eroi c?zu?i pe toate fronturile de r?zboi.” Pentru activitate cu totul deosebit?, Arhimandritul Mitrofor Andrei Caramal?u a înmânat lui Vasile ?oimaru o Distinc?ie de vrednicie „ca semn al pre?uirii ?i binecuvânt?rii noastre, pentru râvna ?i d?rnicia ar?tate fa?? de Biseric?”.

Ninela Caranfil, Artist? a Poporului, actri?? la Teatrul Na?ional „Mihai Eminescu”, odat? cu felicit?rile pentru aceast? nou? realizare editorial?, a propus s? se acorde lui Vasile ?oimaru un titlu onorific special pentru zbuciumul ?i neastâmp?rul dumnealui de a fi român - Ambasador al românilor de pretutindeni.Cotul Donului - 1942. Lansare-2013

Un d?ng?t de clopot

Profesorul de istorie Ion Curchi, din s. Coropceni, raionul Telene?ti, aflat la cursuri de perfec?ionare la Institutul de ?tiin?e ale Educa?iei, a exprimat mul?umiri din partea istoricilor pentru apari?ia c?r?ii „Cotul Donului - 1942”, care este „un d?ng?t de clopot” la noi, în Basarabia. Dumnealui a men?ionat c? la sate profesorii duc lips? de material istoric, e o ru?ine a noastr? c? nu valorific?m istoria na?ional?, nu punem în aplicare rezolu?ia Consiliului Europei în problema dat?, care ne permite s? valorific?m ?i s? folosim elementele locale la orele de istorie. Îndemnul c?tre to?i cona?ionalii: s? fim mai îndr?zne?i, s? lu?m exemplu de la Vasile ?oimaru.

O carte necesar? pentru luminarea poporului nostru

Aurel D?nil?, prof. univ. dr. hab., de la Universitatea de Stat de Medicin? ?i Farmacie „N. Testemi?anu”, Catedra boli interne de la spitalul „Sfânta Treime”, a evocat figura medicului Iosif Niculescu, care a fost primul dintre martorii oculari spunând public adev?rul despre evenimentele înfior?toare din dep?rtatul an 1942. Curajul ?i patriotismul acestui medic militar i-a încurajat pe Vasile ?oimaru cu întreaga echip? ce a scos la lumina tiparului o carte necesar? pentru luminarea poporului nostru.

Dorin?a cea mare a lui Vasile ?oimaru

În luarea sa de cuvânt, Vasile ?oimaru a men?ionat c? prin prezenta manifestare comemor?m circa 250 de mii de români, din Armata Român? ?i cea maghiar?, c? a f?cut un lucru simplu, c? nu este un erou na?ional ?i c? a f?cut ceea ce trebuia s? fac?. Doar fiecare lucru bun are un început. A c?l?torit spre malurile râului Don deja de trei ori. Crede c? va mai ajunge pe acolo - nu se va l?sa pân? nu va vedea la stani?a Kletskaia (care la anul viitor împline?te 400 de ani de la înfiin?are) mormintele amenajate a?a cum sunt amenajate cele ale mor?ilor altor popoare din ??rile participante la r?zboiul antisovietic: Germania, Italia, Ungaria... Dorin?a cea mare a dumnealui e s? fim mereu împreun? - numai în felul acesta vom ob?ine victoria râvnit?. Lumea se schimb?. Crucea cea din crengi va fi predat? la muzeu, iar în locul ei vor ap?rea mormintele binemeritate (to?i solda?ii merit? s? fie comemora?i - din toate armatele ce s-au confruntat!). L-a bucurat mult faptul c? la Liceul Teoretic român-italian „Dante Alighieri” din Chi?in?u elevii au ini?iat o Mi?care de colectare a semn?turilor pentru un memoriu c?tre conducerea de la Bucure?ti în vederea oportunit??ii ridic?rii unui memorial osta?ilor c?zu?i în cel de-Al Doilea R?zboi Mondial. Numeroase familii din România doresc s? mearg? acolo pentru a-?i comemora rudele. Desigur e un risc, unii concet??eni pe pun be?e în roate, dar noi vom cî?tiga... ?i ru?ii vor avea de câ?tigat din aceasta...

Dup? circa dou? ore de dezbateri au evoluat trei arti?ti dragi sufletului nostru: Tudor Ungureanu (cobz? ?i voce), Maria Stoianov (vioar? ?i voce) ?i Vasile Iovu (nai). În memoria celor c?zu?i pe front - pentru cei vii cu inim? român?! – au r?sunat cîntece din folclor despre istoria noastr?: Vai de crucea ta, m?i rus; Toba bate; Prutule, b?trînule... ?.a. Emo?ionat, Vasile ?oimaru a exclamat c?tre arti?ti: „Nu am s? v? uit niciodat?!...”

La intrarea în sala de lectur? a Bibliotecii Centrale a fost expus? o expozi?ie de fotografii intitulat? „La Cotul Donului, ?apte decenii mai târziu” - autor Vasile ?oimaru. Cititorii bibliotecii noastre, dar ?i to?i doritorii, au avut ocazia de a face cuno?tin?? ?i cu o expozi?ie de c?r?i pe aceea?i tem?.

O Mic? Unire a celor cu sim?ire româneasc?

Manifestarea a continuat cu prezentarea a înc? dou? c?r?i la care o contribu?ie nemijlocit? a avut neobositul Vasile ?oimaru: „Se duce vara vie?ii... ”, poezii ?i proz? de Leonida Lari, ?i „O punte peste Prut”, cronici, gânduri omagiale, alocu?iuni, crea?ii literare contextualizate (în parte) celor dou? maluri de Prut de Gheorghe Pârlea, înv???tor din comuna Mirosl?ve?ti, jude?ul Ia?i. Despre ambele volume au vorbit Vlad Pohil?, Lidia Kulikovski, Ninela Caranfil (a recitat ?i dou? poezii din crea?ia protagonistului de pe malul drept al Prutului), Nicolae Dabija ?.a. Profund mi?cat de aten?ia ?i c?ldura chi?in?uienilor, înv???torul supranumit de noi „academicianul de la Mirosl?ve?ti”, Gheorghe Pârlea (cel care a înmagazinat o dragoste atât de mare pentru basarabeni în suflet ?i în cartea amintit?) a spus c? eforturile sale sunt modeste fa?? de cele ale intelectualilor din Chi?in?u, care fac lucruri mari, demne de toat? lauda.

Men?ion?m c? la aceast? manifestare ie?it? din comun au venit ?i primarul de Mirosl?ve?ti, domnul Ionu? Gospodaru, viceprimarul domnul Liviu Aioanei, ex-primarul Constantin Pitorac cu so?ia din ora?ul Fl?mânzi, jude?ul Boto?ani. Nu risc?m s? în?ir?m numele personalit??ilor basarabene care au asistat la tripla lansare de carte din 11 decembrie a.c. - prea mul?i ?i prea valoro?i au fost!; o parte au fost amintite în textul reportajului, dar to?i, cu certitudine, vor p?stra mult timp, adînc, în suflete amintirea acestui eveniment comemorativ.

În încheiere, dna L. Kulikovski a men?ionat c? sala a fost neînc?p?toare pentru c? s-a produs o deosebit? împlinire sufleteasc?. Pentru aceasta, autorul proiectului ?i to?i cei implica?i în realizarea lui merit? numai cuvinte de pre?uire. Iar Vlad Pohil? a ?inut s? afirme c? în ziua de 11 decembrie 2013 la Biblioteca Municipal? „B.P. Ha?deu” s-a realizat, de fapt, o Mic? Unire a celor cu sim?ire româneasc?.

footer