Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
Benedict Ciubotaru, Chi?in?u   
Joi, 05 Septembrie 2013 15:07

Garda de Fier īn Basarabia. DocumenteĪnv???mintele pe care le putem trage din istoria Mi?c?rii Legionare ar putea fi, la o prim? aproximare, cele expuse īn continuare.Cea mai important? realizare a Mi?c?rii legionare o constituie experien?a īns??i a acestei Mi?c?ri care reprezint?, la scara democra?ei, un unicat absolut. Aceast? mi?care a demonstrat īn fapt c? principiile ei sīnt eficiente īn combaterea democra?iei ca dictatur? totalitar? a oligarhiei financiare. Tocmai de aceea oligarhia a fost nevoit? s? o nimiceasc? fizic.

I. Eficien?a metodei legionare este demonstrat? prin faptul c? metodele democratice ale oligarhiei de combatere a oponen?ulor ei reali - coruperea, campaniile de denigrare, manipularea electoratului, intimid?rile, presiunile ?i violen?a dozat? din partea puterii de stat - s-au dovedit a fi cu totul ineficiente. Tocmai de aceea oligarhia a fost nevoit? s? recurg? la metodele ei fire?ti - cele proprii totalitarismului: violen?a nedozat? pentru exterminarea fizic? a oponen?ilor imuni la manipulare ?i la corupere.

II. Mi?carea a mai demonstrat c? democra?ia poate fi comb?tut? numai īn cazul īn care mi?carea de rezisten?? īmpotriva democra?iei (adic? a dictaturii oligarhiei) nu este finan?at? de c?tre oligarhie: doar īn democra?ie toate partidele sīnt finan?ate de c?tre oligarhie. Acest gen de finan?are este condi?ia docilit??ii tuturor partidelor democratice fa?? de oligarhie. De aceea decizia lui C. Z. Codreanu de a porni la lupt? f?r? nici un ban, f?r? nici o finan?are, ci numai cu credin?a īn ajutorul lui Dumnezeu, a fost ontologic ?i strategic corect?. Este o condi?ie necesar?, dar nu ?i suficient?. Pentru a fi suficient? condi?ia trebuie s? se bazeze pe o credin?? adev?rat?, īn sens de corect?, deplin ortodox?, īn duhul Sfin?ilor P?rin?i ai Bisericii, f?r? nici un fel de abateri, oricīt de „mici” ar fi acestea. Numai dintr-o asemenea credin?? deriv? evalu?rile corecte ale lumii īn care se ac?ioneaz?.

III. Mi?carea legionar? mai are un merit colosal: ea, prin scoaterea unei p?r?i mari ?i necorupte a poporului romān de sub influen?a oligarhiei, a constrīns oligarhia s? „schimbe macazul” īntr-o singur? noapte de la democra?ie la totalitarism. Prin aceasta oligarhia, fiind constrīns? de succesul electoral al Mi?c?rii, s-a desconspirat: a demonstrat c? nu exist? nici o deosebire de natur?, de esen??, īntre democra?ie ?i totalitarism. Dac? acestea ar fi dou? sisteme politice ontologic diferite, atunci ar fi fost nevoie de timp ?i eforturi, de convulsii sociale pentru a trece de la un sistem de institu?ii care reflect? o esen??, la un alt sistem de institu?ii care reflect? o alt? esen?? social?. Nu a fost nevoie. A fost suficient un decret regal de trecere de la democra?ie la totalitarism. Pe 10 februarie 1938 romānii s-au culcat īn democra?ie ?i pe 11 februarie diminea?a s-au trezit īn totalitarism ?i īnc? f?r? nici o lovitur? de stat.

Aceasta demonstreaz? c? democra?ia ?i totalitarismul sīnt dou? fe?e ale aceleia?i monede – simbolul ?i instrumentul zeului banului (bog??iei) Mamona ?i a oligarhiei financiare ca sacerdo?i ai acestui zeu.

O societate ontologic deosebit? de cea format? din popula?ie (care este materialul unic potrivit pentru a fi administrat prin metode democratice sau totalitare, pe scurt, demototalitare) este cea format? din popor sau din popoare. Cel mai gr?itor exemplu de acest gen īl constituie monarhia ortodox?. Sistemul politic al monarhiei ortodoxe reflect? o stare spiritual? a societ??ii conduse de ea care se nume?te īn tradi?ia ortodox? sobornicie. Aceast? stare este ontologic? ?i definitorie pentru popoarele ortodoxe. Aceast? stare este proprie unui popor ?i este absolut str?in? unei popula?ii. Subliniem c? democra?ia ?i totalitarismul pot administra exclusiv popula?ii ?i sīnt incompatibile cu guvernarea popoarelor.

Tocmai de aceea trecerea īntr-o noapte, printr-un decret sau printr-o perioad? de „guvernare” democratic? de la monarhia ortodox? la democra?ie nu este posibil?: „revolu?ia” „rus?” din februarie 1917 a demonstrat acest lucru. Pentru īnceput este nevoie de distrugere a poporului prin genocid – ceea ce a f?cut totalitarismul bol?evic-stalinist: „revolu?ia” din Octombrie 1917 ?i regimul instaurat prin aceasta. Genocidul este unica metod? prin care se poate distruge sobornicia[1], deoarece societatea soborniceasc?, adic? poporul ei, este ontologic imun la demagogia, manipularea ?i coruperea ca metode fundamentale ale democra?iei. ?i acest genocid d? efecte peste cīteva genera?ii.

Abia dup? ce poporul dispare ?i noile genera?ii descendente biologic din popor formeaz? deja o popula?ie, abia atunci este posibil? introducerea democra?iei. Ceea ce s-a ?i realizat īn Uniunea Sovietic? prin „perestroika” gorbaciovian? care este faza final? fireasc?, necesar? a proiectului de democratizare a Rusiei, adic? de supunere a ei oligarhiei financiare interna?ionale. Īn Romānia s-a trecut la democra?ie prin īnl?turarea violent? a lui Ceau?escu (care nu īn?elegea c? poporul romān nu mai exist?, ci doar o popula?ie ?i, deci, e timpul s? o treac? la democra?ie) ca o urmare fireasc? a schimb?rilor geopolitice „survenite”.

IV. Istoria luptei purtate de c?tre Mi?carea Legionar? pentru eliberarea na?ional? a poporului romān a demonstrat c? oligarhia este mereu gata, īn pofida ideologiei ei democratice confec?ionate exlusiv pentru consumul vulgului (inclusiv a lumpen-intelectualilor), s? curme cu orice mijloace orice pericol pentru dictatura ei.Acest fapt arat? c? (a) sinceritatea absolut? ?i jertfelnicia apoape absolut? a legionarilor, (b) independen?a financiar? a Mi?c?rii Legionare, īn special fa?? de oligarhie, (c) doctrina practic impecabil? a legionarismului privind natura spiritual-cultural-demografic? a fenomenului de popor, (d) miza practic absolut? pe onoare moral? ca temelie a comportamentului legionarilor īmbinat? cu fermitatea ap?r?rii cauzei eliber?rii na?ionale ?i (e) apelul moral (nu ?i duhovnicesc) la Ortodoxie nu sīnt suficiente pentru a doborī dictatura oligarhiei financiare locale, nemaivorbind de cea interna?ional? (global?, cum se spune acum).

Luīnd aminte la aceast? experien?? cu totul inedit? a Mi?c?rii Legionare, se confirm? ?i din perspectiva acestei experien?e explicarea ajungerii la putere īn Germania democratic? a mi?c?rii naziste a lui Hitler. Dac? Hitler cu partidul s?u muncitoresc na?ional-socialist nu ar fi fost o creatur? a oligarhiei interna?ionale, lui nu i s-ar fi permis s? ajung? la putere īn urma alegerilor democratice. Hitlerismul ar fi fost tratat la fel ca ?i Mi?carea Legionar?. De altfel, aceasta este un argument īn plus īmpotriva insinuatelor leg?turi sau influen?e ideologice dintre hitlerism ?i legionarism. Observa?ia este valabil? ?i pentru cazul mi?c?rii fasciste a lui Mussolini care ?i ea a fost o creatur? a aceleia?i oligarhii financiare.

V. Metodele Mi?c?rii izvorīte din natura ei moral? sīnt, din cīte am v?zut, suficiente pentru a z?d?rnici metodele democratice ale oligarhiei (este o tautologie: numai oligarhia are posibilitatea real? de a folosi aceste metode, adic? democra?ia, ca ?i totalitarismul, reprezint? īn esen?a sa monopolul absolut al oligarhiei). Dar aceste metode nu sīnt suficiente (de?i continu? s? fie necesare) pentru a combate metodele totalitare ale oligarhiei. Iar metodele totalitare pot fi comb?tute exclusiv prin mucenicie, adic? prin m?rturisirea deschis?, īn fa?a oamenilor, a lui Hristos ca pe Singurul ?i Adev?ratul Mīntuitor al lumii, Dumnezeu īnomenit, Unul din Sfīnta Treime-Dumnezeu.

Documentele din prezenta colec?ie reprezint?, īn cea mai mare parte, felurite rapoarte ale poli?iei privitoare la ac?iunile legionarilor sau ale poli?iei fa?? de legionari. Pentru ilustrare sīnt reproduse ?i documente referitoare la alte partide care confirm? o atitudine selectiv? a statului fa?? de partide. Bun?oar?, reuniunile publice ale Partidului ??r?nesc (dr. N. Lupu) sīnt tratate cu mult? loialitate, pe cīnd cele ale legionarilor sīnt deseori oprite. Listele de legionari aresta?i cu cele mai neīnsemnate pretexte sau perchezi?iile efectuate asupra lor ca persoane sau asupra sediilor lor arat? c? poli?ia ac?iona nu din proprie ini?iativ?, ci la indica?ia forurilor politice ale statului. Lecturarea acestor documente permite cercet?torului ?i oric?rei persoane interesate de realitatea politic? romāneasc? din perioada interbelic?, cea a Romāniei Mari, s? se cufunde īn atmosfera vremii, s? surprind? nu numai metodele poli?iene?ti, dar ?i activitatea diferitelor grupuri de intelectuali, elevi, studen?i, preo?i, ??rani, comercian?i. N?d?jduim c? aceast? colec?ie reprezint? o contribu?ie la cunoa?terea mai documentat?, de la surs?, fie ?i una du?m?noas?, a fenomenului legionarismului. ?inem s? subliniem c? oricīte documente privind acest fenomen inedit la scara istoriei romānilor, inclusiv a Moldovei de R?s?rit, vor fi scoase la iveal?, caracterul controversat al acestei Mi?c?ri va persista. Aceasta se datoreaz? nu atīt Mi?c?rii Legionare, cīt dezintegr?rii a ceea ce a fost cīndva poporul romān care, īn prezent, la īnceputul mileniului 3 de la Hristos, se afl? pe ultima sut? de metri a existen?ei sale (īn special īn plan spiritual, cultural, politic, demografic). Iar o entitate īn plin? dezintegrare nu poate avea o atitudine organic?, vie, unitar? fa?? de vreun fenomen, mai ales fa?? de un fenomen care a īncercat s? opreasc? dezintegrarea ?i s? redea via?? acestei entit??i. Dezintegratorii ?i produ?ii acestora vor percepe fenomenul legionar ca un co?mar pentru ei c?ci amintirea īns??i despre el īi desfiin?eaz? ca persoane, ca entit??i morale, īn final, umane.

Not?: Prezentul text este un fragment din prefa?a lucr?rii „Garda de Fier īn Basarabia. Documente”. Autori: Alexandru Moraru ?i Benedict Ciubotaru, vol.I, Chi?in?u, Editura Iulian, 2013, 384p.


 [1]  Numai īn primii 10 ani (1918-1927) ai dictaturii „proletariatului” īn Rusia au fost extermina?i (inclusiv prin metode de nimicire īn mas? – gazele toxice – ?i prin schingiuiri de o cruzime inimaginabil?) circa 27 de milioane de ??rani, me?te?ugari, intelectuali, func?ionari de stat, clerici. Au fost extermina?i acei care alc?tuiau prin modul lor de via?? osatura societ??ii sobornice?ti ?i, astfel, īi confereau ei īnsu?irea de a fi soborniceasc?.

footer