Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
Benedict Ciubotaru, Chi?in?u   
Duminică, 28 Iulie 2013 09:43

Garda de Fier, 5Mi?c?rii i se imputeaz? ac?iuni de violen??, de terorizare ?i īn calitate de exemplu sīnt reproduse cīteva cazuri, īn ordine cronologic?: asasinarea prim-ministrului I. G. Duca (1933), a fostului legionar Mihai Stelescu (1936), a prim-ministrului Armand C?linescu (1939) ?i a istoricului Nicolae Iorga (1940), precum ?i tentativa de asasinat a rectorului universit??ii din Cluj ?tef?nescu-Goang?.

Mi?carea Legionar? a fost o mi?care de eliberare na?ional?, angajat? īntr-un r?zboi moral ?i politic cu sistemul etnocidal al statului romān modern. Metodele de lupt? politic? a legionarilor nu presupun violen?a, ci metode de convingere prin discu?ii, cīntece, seminare, tabere de munc? voluntar?. De unde apar violen?ele?

Īn volumul al II-lea al culegerii de documente cazurile numite sīnt prezentate am?nun?it. Aici reproducem numai esen?a lor.

Pīn? la momentul asasin?rii lui Duca, īn decursul lunilor noiembrie ?i decembrie 1933, sistemul politic a asasinat, f?r? judecat?, circa 10 legionari ?i a schilodit alte zeci. A?a īn?elegea democra?ia s? intimideze pe cei care s-au ridicat īn ap?rarea poporului romān. ?i la toate aceste asasinate, schilodiri, b?t?i, īntemni??ri f?r? nici un temei legal Mi?carea, timp de 5 ani - 1928-1933, - nu a r?spuns cu nici o violen??. Īn decembrie 1933, cu 2 s?pt?mīni pīn? la ziua alegerilor, prim-ministrul Duca, la comanda ?efului s?u pe alt? linie decīt cea guvernamental?, ministrul de externe N. Titulescu, exclude partidul „Garda de Fier” din lista partidelor admise la alegeri. F?r? nici o sentin?? de judecat?, f?r? vreun temei, f?r? vreo explica?ie. A?a a zvīcnit mu?chiul sistemului. Īndat? dup? aceast? interzicere a G?rzii de Fier īncep arest?rile ?i maltrat?rile īn mas? a legionarilor, devastarea sediilor lor ?i, deseori, a locuin?elor lor. Circa 12 mii de legionari sīnt īnchi?i īn temni?e ?i lag?re de concentrare. Abia acum, dup? 5 ani de teroare de stat, trei prieteni legionari, din propria ini?iativ?, īl īmpu?c? pe Duca, ca pe un exponent fidel al du?manilor de moarte ai neamului romānesc, ?i īndat? se predau poli?iei.[1]

Īntr-un document de arhiv? mai g?sim o confirmare extrem de gr?itoare: „Corneliu Codreanu a cules informa?iuni verificate, c? īn dizolvarea G?rziiI de Fier īn 1933, īnainte de plecarea sa īn str?in?tate, dl. Titulescu a cerut decedatului Duca, s? dizolve Garda de Fier, obiectīnd c? nu pleac? īn str?in?tate īn misiunea ce avea, pīn? nu se īndepline?te acest act, deoarece cercurile str?ine nu vor sta de vorb? cu el, decīt cu dizolvarea īn buzunar. Duca a trebuit s? cedeze, situa?ia extern? fiind atunci grav?, ?i consecin?ele se cunosc, Titulescu servind exclusiv interesele masoneriei interna?ionale.” Acest citat este prezentat īntr-un document numit „Raport al Corpului Detectivilor din 5 decembrie 1937 privind reticen?a lui Codreanu fa?? de o eventual? conciliere cu Nicolae Titulescu”.

Cazul lui Stelescu este diferit. Acesta a fost adjunctul lui Codreanu ?i, īnrudindu-se cu cineva din camaril?, a fost convins s?-l ucid? pe Codreanu ?i s?-i ia locul de ?ef al Mi?c?rii, astfel Mi?carea fiind luat? sub controlul oligarhiei. Complotul este descoperit din īntīmplare. Se constituie judecata legionar? care, la insisten?ele lui Codreanu, numai īl exclude pe Stelescu din Mi?care cu dreptul de a redeveni membru al Mi?c?rii dup? ce demonstreaz? c? a revenit la valorile morale ale Mi?c?rii. E violen?? aceasta? Dar Stelescu, fiind finan?at de camaril?, porne?te o vast? campanie īn pres?, īnfiin?eaz? o proprie publica?ie „Cruciada romānismului” ?i porne?te organizarea unei mi?c?ri pe acelea?i baze ca ?i Legiunea. Adic?, acest proiect al camarilei urm?rea s? confi?te īn folosul s?u mesajul ?i valorile Legiunii, falsificīndu-le. Iar??i, 10 legionari, din proprie ini?iativ?, īl pīndesc pe Stelescu ?i īl īmpu?c?, apoi se predau īndat? poli?iei. Este o ac?iune īn legitim? ap?rare īnf?ptuit? de osta?ii neamului īn r?zboiul de rezisten?? na?ional? īmpotriva cotropitorilor aduc?tori de moarte pentru popor.

Dup? comutarea sistemului politic romān de la democra?ie la totalitarism, C?pitanul este arestat īmpreun? cu alte mii de legionari. Peste cīteva luni C?pitanul este asasinat, iar??i, f?r? judecat?, f?r? vreun temei legal, īmpreun? cu legionarii aresta?i ?i condamna?i la īnchisoare pentru Duca ?i Stelescu. Peste 10 luni o echip? de legionari īl īmpu?c? pe prim-ministrul regimului totalitar democratul na?ional-??r?nist Armand C?linescu care a ini?iat ?i a organizat asasinarea lui C. Codreanu cu ceilal?i legionari ?i a schilodit prin īnchisori alte sute. Au fost devastate toate sediile legionare ?i perchezi?ionate īn mod brutal circa 30.000 de locuin?e ale legionarilor. ?i ace?ti legionari se predau poli?iei.

Ca pedeaps? pentru īmpu?carea executantului fidel al intereselor oligarhiei, regele Carol al II-lea, marioneta oligarhiei, ordon? executarea īn decurs de cīteva zile dup? asasinarea lui C?linescu a tuturor conduc?torilor legionari din fiecare jude? ?i īntemni?area tuturor legionarilor care vor fi g?si?i. A fi legionar era o crim?. A sim?i durere pentru poporul romān ?i a ac?iona īn consecin?? era o crim?. Clasa politic? s-a dedat la torturi f?r? precedent, fetele fiind violate, cu sīnii t?ia?i, arse de vii īn cuptoare, cum a fost cazul, de exemplu, al Nicoletei Nicolescu, ?efa organiza?iei de fete a Mi?c?rii Legionare. Prin metodele sale, cīnd este vorba de p?strarea puterii sau de pedepsire a celor care nu accept? puterea, democra?ia nu se deosebe?te de totalitarism, fiind, de fapt, acela?i instrument al oligarhiei financiare.

Cazul lui Iorga este atribuit legionarilor. Ceea ce s-a izbutit s? se afle īn decurs de 70 de ani de la asasinarea lui Iorga este faptul c? īn asasinarea lui Iorga a fost implicat N.K.V.D.-ul lui Stalin. Acel Traian Boeriu care cu echipa sa de nelegionari, īn pofida ordinelor primite de a nu asasina pe Iorga, a f?cut-o ?i nu a fost pedepsit de regimul Antonescu. Traian Boeriu a emigrat īn S.U.A. unde a ?i tr?it īn lini?te pīn? la moartea sa. Dac? Boeriu ar fi fost legionar, el ar fi urmat soarta legionarilor: ar fi fost ucis, schilodit sau maltratat īn temni?e sau lag?re de concentrare, īn Romānia sau Germania nazist?, iar dup? terminarea r?zboiului ar fi f?cut parte din vreo grupare de legionari care se constituir? prin Europa ?i cele dou? Americi. Dar cu el nu s-a īntīmplat nimic din acestea.

Tentativa de asasinare a rectorului ?tef?nescu-Goang? nu este una politic?. Acest func?ionar se deda la violuri de studente ?i, fiind activist politic al oligarhiei, era scutit de orice pedeaps? din partea organelor de drept ale statului oligarhic romān. Un student la filozofie, care era legionar, Ioan Pop, din proprie ini?iativ?, fiind mobilizat de indignarea pentru fetele batjocorite, a luat hot?rīrea s?-l īmpu?te pe rector. El a fost somat de c?tre al?i legionari (care, īn acel moment erau īnchi?i īn temni?? - era noiembrie 1938) s? se opreasc?, s? nu implice Legiunea, dar el nu a dat ascultare. De la Bucure?ti, de urgen?? a fost trimis un ?ef legionar care s?-l opreasc?, dar acesta a ajuns prea tīrziu: ?tef?nescu-Goang? a fost r?nit grav. „Ioan Pop, īnainte de a fi executat, a mai spus: „Noi am rezistat 1000 de ani maghiarilor pentru c? sufletul ne era curat, iar tolerarea celei mai triviale imoralit??i, concretizate īn ?tef?nescu-Goang?, ar fi īntinat cei 1000 de ani de cur??enie sufleteasc?“... Cert este c? eliminarea lui ?tef?nescu-Goang? de la conducerea universit??ii clujene era un imperativ, pentru toat? studen?imea clujean?, īn toat? perioada 1930-1938.”[2]   

Mai este ?i cazul din noiembrie 1940 cīnd īn īnchisoarea de la Jilava legionarii au asasinat cīteva zeci de lideri ai clasei politice romāne?ti. Aici situa?ia este ?i mai simpl?. Legionarii, fiind chema?i la guvernare de c?tre Ion Antonescu, au deschis ancheta penal? pentru a identifica vinova?ii pentru uciderea lui C. Codreanu ?i a altor legionari. Ancheta a scos la iveal? abuzuri inimaginabile la care s-au dedat democra?ii. Īnvinui?ii ?i b?nui?ii au fost īnchi?i la Jilava. Īn noiembrie s-a aflat c? C. Codreanu ?i ceilal?i 13 legionari au fost īngropa?i īn curte la Jilava. Legionarii s-au adunat acolo s? deshumeze trupurile ?i au v?zut cu cīt? bestialitate au fost ele tratate: gītui?i de vii, apoi īmpu?ca?i īn spate precum c? īncercau s? evadeze, apoi cadavrele au fost arse cu acid sulfuric, iar peste ele s-a mai pus o imens? plac? de beton.

Īn ziua cīnd cadavrele au fost deshumate, cīnd legionarii s-au convins de metodele reale ale democra?iei, la īnchisoare vine ordinul lui Antonescu de a-i muta pe complicii asasinatului lui Codreanu ?i a celorlal?i īn alte īncisori. Acest ordin a fost īn?eles de c?tre legionari ca tentativ? a lui Antonescu de a-?i salva colegii de sistem, ceea ce īntr-adev?r corespundea inten?iilor dictatorului. Distribuirea acestora pe la mai multe locuri de deten?ie īngreuia ancheta ?i supravegherea lor, plus u?ura evadarea lor. Īn?elegīnd aceast? manevr? a lui Antonescu ?i ?tiind c? sīnt trimise trupe militare de c?tre Antonescu pentru a asigura mutarea de?inu?ilor democra?i īn pofida vreunui protest al legionarilor, ace?tia s-au gr?bit, pīn? la venirea trupelor, s?-i execute pe to?i cei cīteva zeci de frunta?i ai clasei politice, de du?mani de moarte ai poporului romān.

Mi?carea Legionar? īn?elegea sistemul politic al statului romān modern ca un instrument de desfiin?are a poporului romān, ca un instrument de etnocid la limit? cu genocidul. Activitatea lor politic? legal? nu a putut fi contracarat? de c?tre sistemul democratic prin metodele sale obi?nuite - trecerea sub t?cere, intimidarea (prin aplicarea violen?ei pīn? la asasin?ri), coruperea, def?imarea masiv?. Acest fapt demonstra c? metodele aplicate de c?tre C. Codreanu la formarea cadrelor Legiunii erau corecte: ele deveneau imune la aceste metode democratice. Totodat? aceste metode īi convingeau pe legionari c? sistemul politic din Romānia Mare este antiromānesc, este un pericol de moarte pentru poporul romān, pentru toate genera?iile viitoare ale lui. Politica oligarhiei fa?? de Mi?care le-a demonstrat legionarilor c? lupta lor este dreapt?, c? Mi?carea lor este o mi?care de eliberare na?ional?, iar du?manul trebuie tratat ca du?man.

De aceea, ac?iunile legionarilor fa?? de Duca-Stelescu-C?linescu-de?inu?ii de la Jilava, īn percep?ia lor, erau ac?iuni de ap?rare, de legitim? ap?rare a unei organiza?ii legal constituite, de ap?rare a poporului romān, de autoap?rare a neamului īmpotriva ocupa?iei etnocidale str?ine. Sistemul politic nu a izbutit s? elimine prin metode democratice din via?a poporului romān o mi?care anti-sistem, o mi?care de ap?rare a acestui popor.

De aceea sistemul a recurs la comutarea regimului s?u de func?ionare de la democra?ie la totalitarism, sistemul fiind īn ambele regimuri acela?i, ca orice democra?ie-totalitarism. To?i istoricii ?i to?i contemporanii constat? ?i afirm? c? unicul motiv de instituire a regimului totalitar īn noaptea de 10 februarie 1938 a fost nevoia de a elimina Mi?carea Legionar?. Rezultatele alegerilor din decembrie 1937 au demonstrat c? la urm?toarele alegeri Mi?carea Legionar? va prelua parlamentul ?i pīrghiile de conducere īn stat. Adic?, va elimina, prin metode legale democratice, oligarhia financiar? str?in? de la conducerea statului. Oligarhia īn?elegea foarte bine c? ea nu este compatibil? cu existen?a niciunui popor, poporul romān nefiind o excep?ie. De aceea eliminarea mi?c?rilor de eliberare na?ional?, a celor autentice, incoruptibile, este o necesitate pentru ea. Iar metodele pot fi oricare, inclusiv genocidul f??i?.

Aceast? tez? o demonstreaz? unul dintre campionii democra?iei Winston Churchill c?ruia īi apar?ine renumita fraz? ultra-demagogic?: „Democra?ia nu este un model perfect de conducere a societ??ilor, dar omenirea nimic mai bun nu a inventat.” Acest campion se dest?inuia lordului Robert Boothby īntr-o scrisoare: „Trebuie s? īn?elege?i c? acest r?zboi (Al Doilea Mondial - n.n.) nu este īmpotriva na?ional-socialismului (a nazismului, a hitlerismului - n.n.), ci īmpotriva puterii poporului german care trebuie distrus? odat? ?i pentru totdeauna, indiferent īn mīinile cui se afl? aceast? putere - a lui Hitler sau a unui preot-iezuit.[3]    Deci, pentru democra?iile occidentale pe care le reprezint? īn primul rīnd democra?ia britanic? nu nazismul este du?manul, ci poporul german ca popor, ca o colectivitate con?tient? de valorile sale identitare, deci ?i de interesele sale, capabil, prin urmare s? se organizeze.

Īn alt? parte Churchill precizeaz? ?i mai limpede: „Noi lupt?m nu īmpotriva lui Hitler, ci īmpotriva spiritului german, īmpotriva spiritului lui Schiller ca acest spirit s? nu renasc?.”[4]    Spiritul german reprezint? modul de a fi al poporului german, este o reflectare a valorilor identitare ale acestui popor. Īn cazul romānilor ar fi eliminarea spiritului lui Eminescu (de fapt, ceea ce s-a ?i īnf?ptuit, īn final). Aici ar fi cazul s? remarc?m c?, la tratativele dintre alia?ii īnving?tori britanicii au propus desfiin?area Germaniei ?i str?mutarea nem?ilor īn diferite col?uri ale p?mīntului. Stalin a zis, īns?, c? hitlerii vin ?i pleac?, iar poporul german r?mīne, deci, s?-l l?s?m unde este. Prin urmare, democra?ia occidental? avea drept scop nimicirea germanilor ca popor ?i transformarea lor īn popula?ie. Ce i-a f?cut pe democra?i s? se supere pīn? īntr-atīt pe germani (nu pe Hitler, nu pe politica acestuia de segregare rasial?, nu pe crimele acestui regim totalitar) ?

Īn aceea?i scrisoare c?tre R. Boothby, Churchill l?mure?te f?r? ocoli?uri diplomatice: „Crima de neiertat pe care a comis-o Germania īn perioada dinaintea celui de al Doilea R?zboi Mondial const? īn tentativa ei de a-?i elibera puterea sa economic? de sistemul comercial mondial pentru a-?i crea propriul mecanism de schimb de m?rfuri care ar fi lipsit finan?a mondial? de profituri.”[5]    Deci afl?m pe cine ?i cu ce concret a sup?rat Germania: pe oligarhia financiar? interna?ional? prin faptul c? a īncercat s? o lipseasc? de profituri. De aceea oligarhia a pornit cel de-al Doilea R?zboi Mondial (peste 50 de milioane de victime) ca s? elimine pe viitor orice pericol din partea Germaniei pentru mecanismul ei de a c?p?ta profituri pe seama regulilor impuse comer?ului interna?ional (Tocmai pentru securizarea acestor reguli a fost instituit? dup? r?zboi Organiza?ia Mondial? a Comer?ului – ini?ial ea se numise GATT – Acordul General pentru Taxe ?i Tarife. Cu acela?i scop a fost instituir ?i acordul valutar de la Bretton-Woods īn 1944 ca o treapt? spre sistemul cursurilor fluctuante/flotante de schimb valutar, precum ?i īntregul sistem al B?ncii Mondiale, Fondului Monetar Interna?ional, ONU.)

Aceasta nu īnseamn? deloc c? Hitler sau Mussolini ar fi reprezentat mi?c?ri de eliberare na?ional?. Īn schimb aceasta demonstreaz? metodele ?i puterea finan?ei interna?ionale, globale. Dac? ea a avut capacitatea s? declan?eze dou? razboaie mondiale, eliminarea fizic? a unei mi?c?ri de eliberare na?ional? dintr-o ?ar? de m?rime medie din Europa de Est putea fi īncredin?at? filialei ei locale – statul romān modern īn persoana sistemului lui politic.

Faptul c? legionarii īn?elegeau activitatea lor ca o lupt? de eliberare na?ional? ne-o demonstreaz? felul īn care ei vedeau situa?ia īn care se pomenise poporul romān ?i sarcinile elitei cu adev?rat na?ionale: „Una dintre sarcinile elitei cu adev?rat na?ionale era s? aduc? justi?ie poporului romān” – nu omului īn parte, nu romānului īn parte (cum a f?g?duit Hitler nem?ilor), ci poporului a?a cum īl īn?elegea Codreanu - o comunitate pan-genera?ional? generat? de acela?i set de valori care alc?tuiesc patrimoniul na?ional. Aceast? sarcin? C.Z. Codreanu o formuleaz? astfel: „Eu sīnt pentru Justi?ie, f?r? toleran??. Pentru c? am tolerat a?a de multe, īncīt sīntem pe patul de moarte [- s.n.]. Mi?carea Legionar? va aduce justi?ie pentru Romāni. Vorbesc de acea justi?ie de secole īnfrīnt? īn defavoarea Neamului Romānesc, vorbesc de acele drepturi milenare ale Romānilor, pe care ei trebuie s? ?i le recucereasc?, ?i pe care, dup? cea mai sever? aplicare a justi?iei, nu au a le īmp?r?i cu nimeni. ?i mai cu seam? nu exist? nici o justi?ie care s? ne oblige a īmp?r?i drepturile noastre de st?pīnire ?i conducere a ??rii, cu str?inii.”[6]   

Aceast? atitudine tran?ant? ?i pe deplin jusitifcat? fa?? de camarila de la putere este īnt?rit? ?i prin urm?toarea argumentare: „Cu noi se s?vīr?e?te exact acela?i lucru care s-a s?vīr?it cu Pieile Ro?ii din America de Nord. Ne g?sim īn fa?a unei invazii str?ine ?i avem tot dreptul ?i avem ?i datoria s? ne ap?r?m Patria [ - s.n.]. Pe mine nu m? intereseaz? cine vine ?i este – mi se pare lucru curios, c? atunci cīnd veneau du?manii cu arma s? ne fure p?mīntul nostru, noi īncremeneam cu to?ii īn tran?ee, cu arma īn mīn?, iar ast?zi, cīnd arma s-a schimbat īn bani, ?i cīnd ace?tia sīnt īn stare cu banii lor s? ne cumpere ?ara, atunci nu mai este nimeni la noi care s? protesteze?”[7]   

O constatare atīt de actual? pentru Republica Moldova de la īnceputul celui de-al doilea deceniu al mileniului trei ! Aceea?i situa?ie īncepuse īn Romānia post-comunist? cu aproape un deceniu mai devreme.

Deci, pentru eliberarea poporului de primejdia de moarte pe care o comport? democra?ia (ca instrument de dictatur? totalitar? a oligarhiei financiare) este nevoie nu numai de īnl?turarea elitei impostoare de la putere, dar ?i de ap?rarea ??rii de invazia str?in? pe care o sluje?te elita tr?d?toare. Corneliu Z. Codreanu explic? de ce anume ?ara ar trebui s? fie ap?rat? de aceast? invazie ?i cine alc?tuie?te invazia: „Pentru mine, alt? popula?ie, pe p?mīntul ??rii mele – ?i rog s? m? cread? toat? lumea – atunci cīnd eu am con?tiin?a ferm? c? o atac? ?i c? ī?i caut? loc pe propriul nostru teritoriu, pentru mine, v? rog s? m? crede?i, s-a deschis o lupt? pe via?? ?i pe moarte ?i nu-mi arde s? fac glume sau s? insult pe cineva. Pentru mine este clar ?i precis: inteligent? sau neinteligent?, parazitar? sau neparazitar?, moral? sau imoral?, aceast? popula?ie este o popula?ie du?man? aici, pe p?mīntul ??rii. ?i eu īn?eleg s? lupt īmpotriva ei [ - s.n.] cu toate mijloacele pe care mi le va pune la dispozi?ie mintea, legea ?i dreptul meu romānesc.”[8]   

C?pitanul īn?elege starea aproape de com? īn care se afla ?ara ?i poporul s?u, poporul Sfin?ilor voievozi ?tefan cel Mare, Neagoe Basarab, Constantin Brīncoveanu, al Sfintului ierarh mucenic Antim Ivireanul, al Sfīntului ierarh Varlaam, al lui Eminescu, Iancu Jianu, al lui Petru Rare? ?i Vasile Lupu. ... El o īn?elege, īndrept??it, ca o stare de r?zboi de exterminare la care este supus poporul lui: „Romānii, īnconjura?i de pretutindeni de vr?jma?i cu pofte mari, ?i invada?i īn?untru de du?mani care le sl?besc ?i le macin? sistematic puterile de rezisten?? ?i de via??, nu vor putea rezista īn viitor decīt dac? vor īn?elege c? pe p?mīntul lor trebuie s? creasc? solda?ii [- s.n.] ca brazii īn p?dure.”[9] 

- Va urma -

 
Not?: Prezentul text este un fragment din prefa?a lucr?rii „Garda de Fier īn Basarabia. Documente”. Autori: Alexandru Moraru ?i Benedict Ciubotaru, vol.I, Chi?in?u, Editura Iulian, 2013, 384p.
 

[2] Liviu V?lena?. Convorbiri cu Mircea Dimitriu: Mi?carea Legionar? - intre adev?r ?i mistificare. Timi?oara, editura Marineasa, 2000, pag. 41.
[3]  Citat la A. Fursov. Taina Rudol’fa Gessa.: http://worldcrisis.ru/crisis/1020880
[4]  Ibidem.
[5] Ibidem.
[6] Corneliu Zelea Codreanu. Doctrina Mi?c?rii Legionare. Prezentare concis?. Restituiri istorice. Ed. Lucman, Bucure?ti, 2003, pag. 154.
[7] Ibidem, pag. 169.
[8]  Ibidem, pag. 168.
[9]   Ibidem, pag. 168.
footer