Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
Maria Diana Popescu   
Vineri, 10 Mai 2013 17:19
IPS Calinic, Mersul printre stele 1O carte cu izvoare spre universalitate, o carte de īnv???tur? ?i de medita?ie, care ac?ioneaz? īn mod conving?tor asupra cititorului, īl determin? s? īndr?geasc? adev?rul surprins īn sensul organic, atunci cīnd el se afl? īn divergen?? cu realitatea, īn dezacord sau īn lupt? cu sinele. „Mersul printre stele", īn paginile c?reia Īnalt Preasfin?itul Calinic, Arhiepiscopul Arge?ului ?i Muscelului neteze?te calea c?tre armonia divin?, este o carte de citit īn zile de s?rb?tori, īn tot ceasul, īn toat? vremea, o carte pentru reg?sirea echilibrului de sine, o carte de īn?elepciune, filosofie, credin??, conciziune, simplitate ?i profunzime, īnnoire ?i tradi?ie, metafor? ?i idee, o carte care continu? tradi?ia sufleteasc? a credin?ei hristice romāne?ti. Īns?, īnainte de toate, r?spunde neīntīrziat dragostei lui Dumnezeu pentru om, una din marile taine ale vie?ii, cu o for?? tulbur?tor de frumoas?, care odat? instalat? īn l?untrul nostru devine inepuizabil?. I se adaug? personalitatea uman? īn complexitatea determin?rilor ei naturale ?i antropologice, sociale ?i individuale, i se adaug? experien?a omului religios aflat īn mijlocul contradic?iilor mistuitoare moderne, ca focare prin care trec, unindu-se, ideile filosofice, īn alc?tuirea unui mozaic esen?ial, axiologic.

Dante ī?i īncheia „Paradisul", cel din urm? volum din „Divina comedie", cu un vers uimitor: „Iubirea care mi?c? sori ?i stele". Iubirea de Dumnezeu ?i de aproapele, iubirea de ve?nicia care ne d? roat?, „dorul lui Dumnezeu, care se pr?v?le?te asupra noastr? prin Īntruparea lui Iisus", citatele celebre pe care se sprijin? m?rturisirile de credin??, sīnt germenul, starea de crea?ie, drumul ?i constanta, īn jurul c?rora se desf??oar? „Mersul printre stele". Īnrudite cu sporirea dragostei pentru Dumnezeu, dar ?i pentru aproapele nostru, reflec?iile autorului vorbesc despre īnsemn?tatea vie?ii ?i a slujirii adev?rului prin cunoa?tere ?i prin descoperire, despre (re)zidirea īn tipar cre?tin, despre (re)g?sirea c?ii care ne īnnobileaz? ca persoan? uman? īn dialog cu Persoana divin?. Demersul literar este unul de īmp?rt??ire din apa cu sfin?ite reflexe a uria?ului fluviu īn curgerea ve?nic? spre gura de v?rsare īn Domnul. Solomon scrie īn cartea Pildelor sale (XVIII, 4): „Vorbele (ie?ite) din gura omului sunt ape f?r? fund; izvorul īn?elepciunii este un ?uvoi care d? peste maluri". S? sorbim din apa cuvintelor īn?elept rostite, care cur??? ?i satur? sufletul. P.S. Calinic Argatu scoate din adīncuri adev?ruri care vor d?inui ca ni?te lumini peste veacuri, valabile pretutindeni, īn toate timpurile, aduce la suprafa?? comori ?i tr?iri, īngrijor?ri ?i atitudini cre?tine, dar ?i bucuria de a fi sincer cu Dumnezeu ?i cu sinele. Īn sensuri noi, cartea dep??e?te imunologic silogisme ?i semnifica?ii verbale postmoderne, care au p?lit deja, au īncetat s? mai descopere lumea. Ea nu are numai scop de slujire lui Dumnezeu, ci ?i de vestire īntru credin??! Īn ea se īnf??i?eaz? īns??i fiin?a Domnului, mult mai pre?ioas? decīt toate cele ce pot fi v?zute ?i atinse. Este ca o s?geat? luminoas? care str?bate prin lucrurile ?i prin con?tiin?ele umane, neomorīndu-le, ci īnviindu-le īntru „cinstire biruitoare, adev?r ?i bucurie". „Inima noastr? este ceasul de la māna lui Dumnezeu."

S? ar?t?m ora exact? īn iubirea lui Dumnezeu, pentru a nu ne pr?p?di „mersul printre stele", scrie condeiul inegalabil al I.P.S. Calinic, Arhiepiscopul Arge?ului ?i Muscelului. De fapt, īntreaga sa oper?, plin? de īn?elepciune ?i de īndreptare, aminte?te de marii gīnditori ai lumii, la care, de altfel, face deseori trimitere. Ideea de prestigiu pe care o īntrupeaz? cartea este importan?a fiin??rii īn lumin? dumnezeiasc?. Acea fiin?are deschis? omului atunci cīnd r?t?ce?te departe de adev?r, cīnd lumea devine pentru el o povar?. Īn epoca aceasta de lupt?, īndoieli, dezam?giri ?i idealuri false, aceste īn?elepte cuget?ri, aceast? armonie īntruchipat? īn „Mersul printre stele" poate ac?iona categoric asupra sufletului r?t?cit. Spiritul nostru este foarte receptiv, iar for?a adev?rurilor enun?ate poate influen?a binef?c?tor ?i util, poate insufla energie ?i sus?inere puterilor noastre, precum aceast? pilduitoare īnsemnare de la pagina 106: „S? medit?m cu mai mult? cuprindere la oamenii inteligen?i care ī?i petrec timpul cu poezia ?i cu ?tiin?a. Doar cei neīn?elep?i se ocup? cu viciile īnrobitoare, somn ?i certuri interminabile. Romānii ?tiu mai multe lucruri s? fac?. Romānul este cel mai priceput european!". Sau, īncheind apoteotic: „Cel inteligent ?i cu fric? de Dumnezeu ī?i va sfin?i mintea īntru rodnic? lucrare ob?teasc? ?i nu īn gīlcevi nesfār?ite." footer