Revista Art-emis
Armura sculptorului Traian Du?? PDF Imprimare Email
Maria Diana Popescu   
Miercuri, 13 Octombrie 2010 18:47

Traian DutaLa Muzeul Municipal din Curtea de Arge? s-a t?iat panglica inaugural? a unei īnc?peri special amenajate, īn care sīnt expuse arme de lupt? din secolele XIV-XVI, cum ar fi: arcuri, pistoale, flinte, s?bii, uniforme militare. Li se adaug? īn mod cavaleresc o excelent? lucrare a sculptorului arge?ean Traian Du??, o armur? de doi metri īn?l?ime, care poart? pe piept herbul statului feudal romānesc. Fundalul care sus?ine arsenalul muzeisitic, realizat dintr-o serie de tablouri, reprezentīnd scene de lupt? din R?zboiul de Independen??, poart? semn?tura pictori?ei Ioana Teodora Du??, fiica maestrului, student? la Facultatea de Arte Frumoase din Bucure?ti. Armura a fost creat? īn cadrul curentului istoric al secolului XVI ?i se īnscrie īn nevoia de patrimoniu a muzeului, fiind realizat? la cererea directorului institu?iei, arhitect Florin Sc?rl?tescu. Doresc s? adaug ?i cīteva din am?nuntele de culise din perioada lucrului la armur?, care sporesc farmecul exponatului, completīnd firesc ?i discret bagajul ei de valoare. De pild?, maestrul a trudit o lun? ?i jum?tate īn garajul nepoatei sale Evelin Catan?. Cu grij? ?i cu implicare īn demersul artistic, ea l-a sprijinit īn alegerea materialului, iar cele dou? fiice ale Evelinei, Ruxandra ?i Cristina au v?zut zi de zi cum cre?te armura, de la topirea materialului, de la primele lovituri de ciocan la execu?ia primei falange ?i pīn? la ultimile zale. Lucrarea a fost realizat? dup? o schi?? a pictori?ei Ioana Teodora Du??, fiica mestrului.

Armura este aderent?, permite articularea trupului, astfel īncīt aceasta ?i cavalerul-artsist sīnt organic uni?i īntr-o structur? omogen? pe soclu, iar linia importan?ei istorice le va men?ine verticalitatea. Traian Duta 2Ea este rezultatul unei munci greu de dest?inuit, responsabilitatea ?i marea disponibilitate a maestrului au trebuit s? se adapteze īn?elegerii organice, propor?iilor ?i fidelit??ii īn redarea anatomiei unui model de armur? al secolului XVI. Īntre celelalte exponate, armura de doi metri se distinge printr-un impact estetic special ?i o form? de tactilitate īn care profesionalismul, talentul, inspira?ia, dar ?i profunzimea prelucr?rii aliajului pot fi citite de c?tre privitor exact cum se cite?te amprenta digital?, pentru c? maestrul a realizat o armonie perfect? īntre īn?l?ime ?i soclu, īntre tehnic? ?i model, īntre controlul riguros ?i sensibilitatea artistic?, de a?a manier? īncīt armura r?spunde interesului pentru arta īnalt?, se afl? īn datele materiale ?i spirituale pe care ?i le-a propus, scopul fiind acela al apropierii de ideea de ap?rare ?i de conservare a frumosului din istorie. Cīnd spun Traian Du??, m? gīndesc la opere care ies din planul totemului obi?nuit ?i am īn vedere ultimile lucr?ri de factur? monumental?: statuia din bronz a fotbalistului Dobrin, de 2,5 metri īn?l?ime ?i altorelieful confec?ionat din 74 de kg de bronz, care personalizeaz? Institu?ia Hidroelectrica din Curtea de Arge?. Acestea ?i multe alte lucr?ri ale maestrului, amplasate īn diverse localit??i ale ??rii sīnt o intruziune cu impact estetic deosebit īn ambientul postmodern al ora?elor. Stil, expresivitate, dinamism, severitate ?i responsabilitate, arta maestrului Traian Du?? poart? īn spirit particular o deschidere spre monumental, prin implicarea sinelui, prin capacitatea de a folosi energia modulat? de intelect. „S? creezi ca un demiurg, s? porunce?ti ca un rege, s? munce?ti ca un sclav”, acest superb aforism brāncu?ian este o deviz? a maestrului ?i nimic nu poate fi mai frumos pentru decīt porunca dat? bronzului de a i se supune, decīt īncordarea arcului min?ii sau acel elan nest?vilit al bra?elor de a st?pīni formele. Capabil de eforturi mari, maestrul creeaz?, pe līng? lucr?rile monumentale ?i alte bijuterii sculpturale, reu?ind īntotdeauna s? se impun? exigen?elor.

Armura Traian Duta Aflat īn rodnice contacte cu peisajul artei contemporane, i-a īnnobilat īnf??i?area cu realiz?ri de īnalt? valoare artistic?. Marile centre culturale ale Romāniei ?i multe dintre cele interna?ionale au constituit un teren propice pentru faima ?i popularitatea de care se bucur? ast?zi, influen?a binef?c?toare a sculpturilor fascinīnd lumea artei de pretutindeni.Cu dorin?a de a imprima materiei un suflu nou, cu grij? fa?? de spiritul na?ional ?i moral, sculptorul Traian Du?? a ap?rut īn lumea generoas? a artei, īntr-un ora? al culturii ?i religiei, Curtea de Arge?, iar personalitatea sa a adus tot mai aproape un public sensibil ?i receptiv la actele de cultur?. „A īncepe de la noi īn?ine, iat? singurul lucru care conteaz?” īn arta pe care o practic? Traian Du??, sculptorul mereu īndr?gostit de bronzul care i-a adus faim? ?i notorietate, fascinīnd iubitorii de frumos.

footer