Revista Art-emis
Masca suprarealismului PDF Imprimare Email
  
Miercuri, 02 Mai 2018 11:39

Moon Dancers 2018Cred c? prin expozi?ia „Moon Dancers: Yup'ik Masks and the Surrealists", Di Donna Gallery, de pe Madison Avenue, s-a instalat de departe în fruntea celor care reprezint? plenar la New York acest curent imbatabil al artei, mereu viu, mereu surprinzator. De data aceasta, Emmanuel Di Donna (n. 1971), care este specializat la Paris, unde s-a n?scut, în locul unde s-a fost z?mislit ?i acest curent, a avut ideea s? mearg? la r?d?cina lucrurilor ?i s? ne prezinte chiar secretul mi?c?rii, care este masca „Yup'ik", masca unui trib din Alaska, din centrul peninsulei. Pentru aceasta idee, Di Donna a colaborat cu Donald Ellis Gallery, specializat? în Arta Indian? nord-american?, dar ?i cu alte funda?ii ?i colec?ionari particulari. El sus?ine c? mi?carea surrealist? se identific? ab origo cu m??tile Yup'ik ?i descrie cum André Breton, fondatorul curentului, a cump?rat o masc? Yup'ik, a ap?rut cu ea la timpul ?i la locul potrivit ?i a f?cut senza?ie. Expozi?ia chiar începe cu poza lui André Breton, realizat? de neobositul Man Ray, apoi cu masca pe care Breton o cump?rase.

Exista pân? acum teoria c? suprarealismul se trage din dadaismul lui Tristan Tzara. Dar acum afl?m ceva nou, c? la baza lui se afl? m??tile Yup'ik. Noi credem îns? c? originea surrealismului o constituie tot curentul Dada, fiindc? masca Yup'ik a ap?rut în Galeria Charles Ratton din Paris abia în anul 1935. De unde Breton ?i Man Ray au achizi?ionat-o pentru propria lor colec?ie. Expozi?ia prezint? 16 m?sti Yup'ik, deloc simple, ci cu mai multe fa?ete, umane, animaliere ?i cosmice, majoritatea fiind datate la sf. sec. 19, începutul sec. 20, dar exist? ?i m??ti mai vechi, din 1840 („Nepcetaq Mask") ?i 1875 („Raven Mask", un titlu amintind de o poezie a lui Edgar Allan Poe). Forma loc ciudat?, enigmatic?, l-a f?cut pe antropologul Lévi-Strauss s? le numeasc? „Ali Baba's cave" (Pe?tera lui Ali Baba). Ele foloseau la ritualurile nocturne, iarna, emanând „energii poetice", precum spun surreali?tii. Exist? ?i masca ini?ial?, ce a apar?inut lui André Breton, ca ?i unele apar?inând lui Enrico Donati, Robert Lebel, Matta, Kay Sage, dar cele mai multe se numesc „Dance Mask", care au dat ?i titlul expozi?iei. Mai exist? ?i m??ti din alte zone din Alaska, numite dup? locul de origine, „Anvik" ?i „Cup'iq". ?i toat? expozi?ia este organizat? dup? aceast? idee, adic? toate lucr?rile expuse reprezint? varii m??ti, cu remarcabile conec?ii între surrealism ?i masca Yup'ik. Se pare c? a existat pentru arti?tii suprareali?ti un... „Alaska Dream", a?a cum î?i intituleaz? Man Ray o fotografie din 1935 reprezentând o masc?. Dar el mai este prezent cu o masc? din carton pictat? (executat? în 1950).

Masca, ideea de masc?, ascunde mereu ceva ce ni se pare a fi misterios. Masca nu dezv?luie, dar transmite o mitologie, care reveleaz? un mod original de a vedea lumea. În cultura Yup'ik, ea reprezent? o uniune între suflet ?i formele umane ?i animaliere ale trupului. Mai toate m??tile sunt lunare. Max Ernst le-a numit „bird man", fiindc? în esen?? ele au forma de om-pas?re. El este artistul, care, împreun? cu prietenul s?u Julius Carlebach, a introdus aceast? masc? în mediul artistic din New York. Evident c? oamenii au creat m??tile pentru a-?i ascunde identitatea ?i pentru a genera un carnaval. Apare ?i aici un univers artistic foarte special, s?-l numim yup'ik-oidal. Pentru prima oar? vedem lucr?ri insolite realizate de titani ai artei, plasa?i în sfera surrrealist?. A?a sunt sculpturile în bronz semnate de Joan Miró, cu surprise ca piesele realizate la b?trane?e „Tête et oiseau" (1981), „Tête de Tériade" (1975), „Tête à tête" (1981), dup? cum la fel de surprinz?toare sunt si operele lui Max Ernst, artistul cu cele mai multe prezen?e în expozi?ie, precum sculpturile în bronz „La Plus Belle" (1967), „The King Playing with the Queen" (1944) sau „Petit Génie de la Bastille" (1961). Regin? este La Sirène, pictura lui Miró, dar ?i asamblajul lui André Breton numit „Madame... Poème-objet" (1937), fiindc? este vorba despre un poem scris de mân? pe o carte po?tal?. ?i tot André Breton are o gua?? numit? „Pour Elisa" (1947). Cu adev?rat piese de senza?ie, prezentate pentru prima oar? ochilor americani, de?i America este ?ara care a oferit g?zduire arti?tilor mi?carii suprarealiste din Fran?a ocupat? de nazi?ti, care au luat în anii '40, de la Marseille, avionul c?tre Statele Unite. Am avut ?ansa s? v?d la Muzeul Cantini din Marseille o retrospectiv? a surreali?tilor, cu prilejul centenarului Jacques Hérold, ?i s? aflu toate aceste am?nunte, publicate pe larg în volumul „Suprarealismul" (2016).

Ceea ce de?ine Di Donna Gallery nu mai de?ine nici o alt? galerie sau chiar muzeu, m??ti Yup'ik, ca ?i lucr?ri pe tema m??tii realizate de arti?ti celebri ca Joan Miró ?i Max Ernst, dar ?i de al?i arti?ti suprareali?ti cunoscu?i ?i mai pu?in cunoscu?i, precum Wolfgang Paalen, Enrico Donati, André Masson, Yves Tanguy, Francis Picabia, cu un formidabil „Monstre", Briget Bate Tichenor, cu „Miracles Salesman", personaj v?zut ca un ?irag de ma?ti diverse, Kay Sage, Leonora Carrington, cu senza?ionalul „Lepidoptero" (To Be an Insect), Toyen, Kurt Seligmann, René Magritte, Kati Horna, Gerome Kamrowski, Alice Rahon, Alexander Calder, cu o surpriz?, un tablou (pictat în 1945) sugerând un personaj surrealist, fond galben, nasul ?i ochii negri, ca ni?te rotocoale geometrizate, ?i un papion ro?u.

Dar bucuria noastr? ne-mascat?, exprimat? entuziast, deschis, a fost s?-l întâlnim, a?a cum am prev?zut (vezi „Invita?ie la banchet"), pe Victor Brauner, care a realizat tablouri pe aceast? tem? a m??tii. ?i expozi?ia cuprinde nu una, ci trei lucr?ri de-ale sale, toate foarte personale, pe care nu le-am mai v?zut: „Extrait du radiant symbolique" (1962), „Germination" (1955), „L'evasion" (1945), care este suprapicassian. Lucr?rile au unitate inconfundabil?, sunt foarte viu colorate ?i configureaz? personaje suprarealiste (jum?tate om, jum?tate animal) pline de umor, foarte potrivite pentru filme de desen animat.

Aceast? arhiv? de opere surrealiste se afl? în America, aici, unde ?i surreali?tii ?i-au g?sit ad?post. Timp de câteva luni americanii pot vedea la Di Donna Gallery, în centrul artistic al New Yok-ului, într-o zon? plin? de palate ?i de galerii de mod? (Haute Couture Fashion House) celebre, precum Alexander McQueen, Givenchy, Ralph & Russo, Giorgio Armani sau Valentino, aceste minuni, coordonate dup? o idee central?. Pe când celelalte galerii prezint?, de regul?, expozi?ii singulare, evenimente la zi, americane sau str?ine, Di Donna Gallery se ocup? de un fenomen, face istoria artei pe un segment al ei foarte important, pe o permanen?? a inspira?iei estetice.

De?i este o expozi?ie cu ?i despre m??ti, „Moon Dancers" d? jos masca suprarealismului ?i pentru prima oar? vedem o art? de-mascat?, surprins? în nuditatea ei revelatoare.

Coresponden?? a de la New York

footer