Revista Art-emis
Sărbătoare la „Sotheby’s” PDF Imprimare Email
Grid Modorcea, Dr. în arte   
Miercuri, 28 Iunie 2017 11:04

SOTHEBYS-NEW-YORKUn lanţ de trei mari evenimente a avut loc recent la bătrâna Casă de licitaţii Sotheby's, cu sediul central la New York, pe York Avenue, înfiinţată la Londra în 1744, dar răspândită în toată lumea. E mai veche decât sora ei „Christie'e", fondată tot la Londra, în 1766, dar părând mai bătrână, poate şi fiindcă sediul ei central este în Rockefeller Plaza, loc istoric al New York-ului, într-o clădire veche, pe când „Sotheby's" străluceşte într-un adevărat palat modern, de oţel şi sticlă, cu o terasă-restaurant elegantă, unde participanţii la licitaţii urcă să se simtă mai aproape de cer. Licitaţiile au loc, de regulă, la etajul 7, într-o sala uriaşă prevăzută cu multe ecrane. Iar piesele licitate sunt expuse în câteva săli învecinate, dar la alte etaje te aştepta expoziţiile licitaţiilor viitoare, în special la etajul 10.

Prima licitaţie despre care am să va scriu a avut că obiect „Impressionist & amp; Modern Art", cu piese moderne şi contemporane, semănând izbitor cu evenimentele anterioare pe aceeaşi temă, despre care am mai scris. Aşa că nu voi insistă, remarc doar că Picasso a fost din nou vioara întâi, cu patru piese majore licitate, printre care noutăţi ca „Plant de Tomates" (1944), dată cu peste 18 milioane de dolari. A urmat Miró, cu mai multe taboluri, precum minunea „Femme et oiseaux" (1940), Kandinsky, cu piese din faza pre-geometrică, precum tabloul abstract „Bild mit weissen Linien" (1913), dar şi Giacometti, cu „Grande Figure" (1947), estimată la 25 de milioane de dolari. Nu au lipsit piese rare semante de Gustav Klimt, Matisse, Rodin, Modigliani, Léger, Gauguin, Degas, Chagall, Paul Klee, Pissarro, Sisley, Munch, Beckmann, Kokoschka sau Archipenko.

M-a impresionat o acuarelă a lui Paul Cézanne, „Baigneuses, la montagne Sainte-Victoire au fond" (1902-1906), sugerând nişte siluete pe fond albastru, ca un joc de copii, pe un carton mic, ordinar, care s-a dat cu peste 8 milioane dolari! Ca şi un desen de Van Gogh, „Un coin de jardin àArles" (1888), care a trecut de patru milionae de dolari! Splendidă este şi piesă lui Lucian Freud, „Strawberries", natură moartă cu căpşuni, sau sculptură „Capul lui Jean Baptiste pe tipsie" de Rodin. O bijuterie este şi inelul lui Picasso, având pe el chipul pictat în stil cubist al lui Dora Marr. A strălucit şi seria de italieni Lucio Fontana, Alighiero Boetti, Piero Manzoni, Pino Pascali, Alberto Burri. Sigur, au fost şi mulţi americani, că Man Ray, Alexander Calder, Ed Ruscha, John Chamberlain, Tom Wesselmann şi alţii. Un interes a fost şi pentru „Napoleon" al lui Alfred Kubin. Aşadar, numai piese una şi una, veritabile capodopere. Toate aceste lucrări s-au vândut cu milioane de dolari. Nu a fost nici o surpriză, totul a fost previzibil, aşa cum a estimat Casa. Însă acest tip de lictitaţii nu se poate petrece decât în ţară milionarilor.

Am să mă opresc mai mult asupra următoarelor două evenimente, pentru a fi de folos Caselor de licitaţii din România, fiindcă şi ele licitează cam aceleaşi tipuri de loturi. Primul eveniment s-a numit „Collections: European Decorative Arts". M-a interesat să văd ce-i atrage pe americani din artă decorativă europeană, care a fost generos oferită, într-o diversitate extraordinară, cuprinznd secolele al XVII-lea - al XX-lea, dar licitându-se şi piese din Renaştere, barocul italian, rococoul Italian şi suedez, neoclassicismul italian, austriac şi rusesc sau barocul german. Evident, atenţia s-a concentrat spre mobilierele regale, aparţind regilor Franţei şi Angliei, lui Louis XIV-lea, XV-lea şi XVI-lea, respectiv lui George al II-lea, al III-lea şi al IV-lea. De pildă, un interes deosebit l-au stârnit o pereche de fotolii, fără furnituri!, aparţinând lui Louis al XVI-lea, date cu 22 de mii de dolari. Desigur, s-au licitat candelabre, ceasuri decorative, bijuterii victoriene, vase chinezeşti aparţinând artistocraţiei franceze, piese ornamentale din bronz aurit, multe obiecte de birou, fantastice oglinzi! Dar pe mine m-a atras spectaolul licitării loturilor de carpete persane şi indiene, de o mare frumuseţe, poate şi pentru că, printre ele, s-a aflat şi un mic carpet moldovenesc (Basarabia), lotul 115, extem de rafinat, care a stârnit un mare inters, a atins mai multe praguri şi de la 5 mii de dolari a ajuns la 18 mii, depăşind un masiv covor Louis al XVI-lea, stil Savonniere, care s-a dat doar cu 14 mii de dolari.

Licitaţia a avut două sezoane, loturile 1 - 125, şi a două parte, loturile 126 - 241. O atracţie deosebită a generat o măsuţă octogonală renascentistă, ca şi o alta stil Daniel Marot, la fel, scaune şi moblier colonial din Ceylon, chiar şi tablouri, ca un peisaj arcadian atribuit lui Jean Victor Bertin. Nu a lipsit o sculptură masivă din lemn reprezentând figura unui apostol, dar piese religioase au fost rare. Ceea ce a dominat, sculptural, au fost statui din marmură, cu adevărat decorative, precum „La Frileuse" de Jean-Baptiste Carpeaux, ale cărui sculpturi decorative se află şi pe holurile lui Metropolitan Museum. Au mai fost sculpturi alegorice semnate de Hector Lemaire, Jean Gérôme, Albert Carrier-Belleuse, Alexandre Stella, Ferdinando Batelli sau Giuseppe Gambogi. O dispută acerbă a stârnit un birou aparţinând cardinalului Mazarin, din barocul german, dar şi o pereche de birouri placate cu pietre preţioase, achiziţionate cu 105 mii dolari. Un set de scaune din moblilierul lui Louis al XVI-lea nu a trecut de 19 mii de dolari, iar măsuţele din ebonite ale lui George al IV-lea de 9 mii de dolari. Dar două scaune şi o pereche de birouri din timpul lui George al II-lea şi al III-lea, au fost date cu preţuri variind între 15 şi 20 mii de dolari. La fel, o pereche de paturi imperiale, fără furnituri, au atins 19 mii de dolari.

Un interes special a fost pentru reducţia în bronz a celebrei Columne Vendôme din Paris, opera lui Nicholas-Guy Antoine Brenet, dată cu 65 de mii de dolari. Un splendid fotoliu regal al lui George al III-lea s-a dat cu 35 de mii de dolari. Oare cine va mai stă în el? O surprinzătoare dispută s-a dat pe o pereche de console aplicate din camera lui Loius al XV-lea, cu licitaţia de la 4 mii, ajunsă la 17 mii dolari. M-am mirat că americanii, care sunt foarte sensibili la tot ce înseamnă Imperiul roman, nu au disputat două busturi reprezentându-i pe împăraţii români Galba şi Vespasian. În schimb, şi-au disputat macheta celebrei ghilotine din războaiele napoleoniene, care se estimează că a tăiat capetele la 80 de mii de prizonieri! Ghilotina semănă cu o catedrala, cu spaţiul lamei de tăiat drept turlă. Este şi acesta un simbol al istoriei, care se consolează alăturând religia de ghilotină. Aşa cum altă dată a fost asociată de cruce/răstignire, de rug sau de ştreang. Vom vedea că şi în licitaţia următoare, diversitatea şi calitatea sunt cheia unui spectacol de referinţă.

În fine, o licitaţie la care chiar mi-am visat să particip a fost aceea de cărţi rare şi manuscrise: „Fine Books & Manuscripts, Including Americană". O adevărată sărbătoare a cărţilor şi manuscriselor alese! Caligrafii şi semnături celebre, cărţi din toate domeniile, literatură clasică şi modernă, medicină, botanică, astronomie, ştiinţe navale, cartografie, fotografie, artă. Cu adevărat aici m-am simţit acasă, în lumea cărţii, a marilor modele. Uluitor a fost că am văzut multe manuscrise celebre, cum ar fi cele aparţinând unor scriitori că Nathaniel Hawthorne, Walt Whitman, Edgar Allan Poe, Ernest Hemingway, Edward Albee, Fitzgerald F. Scott, Jane Austin, David Henry Thoreau, Charles Dickens, Tennessee Williams, Geoffrey Chauser, Théophile Gautier şi mulţi, mulţi alţii.

Sau ediţii princeps, cA opera completă a lui Walt Whitman, romanul „Emma" lui Jane Austin, primele cărţi ale lui David Henry Thoreau, cărţi şi manuscrise ale lui Charles Dickens, că şi ale lui Tennessee Williams, Enciclopedia lui Denis Diderot şi D'Alambert, considerată piatră unghiulară a ştiinţei, achiziţionată cu 38 mii de dolari, o ediţie princeps, din 1845, a povestirilor lui Poe, o opera a lui Galiliei, cu sistemul lui astronomic, o carte ilustrată a lui Maxim Gorki, „Les Vagabonds", un grupaj de 9 scrisori aparţinând lui J. D. Salinger, scrisori şi autografe de Dylan Thomas sau o carte de vânătoare, ilustrată, a lui Alexander Pope. Nu a lipsit nici o surpriză de alt gen, ca un disc al companiei Warner Brothers, cu melodia lui Al Jolson, reper al cinematografului sonor, născut cu filmul „The Singing Fool" (1928)! Uluitoare au fost şi cărţile conţinând hărţi vechi din Ţara Sfântă. De asemenea, m-a fascinat un manuscris-partitura al lui Beethoven, o carte dedicată lui Einstein, alta lui Picasso, care şi-a pus amprenta cu un desen inconfundabil pe coperta, aşa cum bine s-a dat, cu 26 de mii de dolari, o carte a lui Vassily Kandinsky, „Klänge" (1912), excelent ilustrată cu picturi de-ale sale, dar mai ales m-a impresionat ultimul autograph al lui Hemingway, pe cartea „The Old Man and the Sea" (Bătrânul şi marea), scris cu puţin înainte de a se sinucide la Idaho, pe 2 iulie 1961.

S-au licitatat 128 de loturi şi fiecare a fost un eveniment. Suma totală colectată a fost de 1.725.813 dolari. Intersesul pentru colecţionari a fost în partea a două când s-au licitat documente din istoria Statelor Unite. Cele mai mari disputate au întrunit manuscrise care proveneau de la preşedinţii Abraham Lincoln, George Washington, Thomas Jefferson. O scrisoare a lui Lincoln s-a dat cu cu 250 de mii de dolari, iar o carte a lui Jefferson despre constituţia statului Virginia cu 220 de mii de dolari. Apoi mare interes pentru cărţile de călătorie, precum cea despre un voiaj în Indochina, a lui Marie Joseph Garnier, apărută la Hachette, dată cu 24 mii de dolari, sau cea semnată de Karl Bodmer and Prince Maximilian, cu ultima licitare la 340 de mii de dolari. Tot lotul a fost impresionant, cu rarităţi clasice de Georg, Hogenberg, Ortelius, Ptolemaeus. Disputate au fost şi câteva documente despre statul Texas, achiziţionate cu 60 de mii de dolari.

Un erou al Statelor Unite este Alexander Hamilton, căruia i-a fost dedicat şi un musical celebru pe Broadway. Că şi multe cărţi. Un manuscris de-al sau, conţinând observbatii legate de istoria Statelor Unite a fost cea mai disputată piesă, începând de la 6 mii de dolari, că, după 12 paşi, să se ajungă la 40 de mii! Au fost şi alte documente importante, precum cele privind Războiul Civil sau semnate de alţi oameni de stat, că John Quincy Adams, că şi o scrisoare foarte preţioasă privindu-l pe Franklin D. Roosevelt, de la soţia să, Eleanor.

În esenţă, spectacolul unor astfel de licitaţii, care au o viteză uluitoare, se licitează într-un interval de două ore circa 150 de loturi!, constă în diversitatea extraordinară a ofertei. Evident, nu se pune problema profesionalismului celor angajaţi să facă licitaţiile. Interesant mai este şi faptul că licitatorii se schimbă la o ora o dată. Şi cei mai mulţi sunt în vârstă. Iar un alt lucru important este faptul că ei, fără excepţie, îşi pigmentează prestaţia cu mult umor. Nu scapă nici un prilej să nu adauge, aşa cum ar zice Geo Saizescu, un surâs în plină vara. Sigur, bucuria cea mare este dată de faptul că participi la un act istoric, fiindcă tot ce se licitează înseamnă muzeu, trecut reînviat, posteritate vie, care ne face martori la istoria omenirii, furnizându-ne noi şi minunate repere de cultură.

Corespondenţă de la New York

footer