Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
  
Miercuri, 28 Iunie 2017 11:04

SOTHEBYS-NEW-YORKUn lan? de trei mari evenimente a avut loc recent la b?trâna Cas? de licita?ii Sotheby's, cu sediul central la New York, pe York Avenue, înfiin?at? la Londra în 1744, dar r?spândit? în toat? lumea. E mai veche decât sora ei „Christie'e", fondat? tot la Londra, în 1766, dar p?rând mai b?trân?, poate ?i fiindc? sediul ei central este în Rockefeller Plaza, loc istoric al New York-ului, într-o cl?dire veche, pe când „Sotheby's" str?luce?te într-un adev?rat palat modern, de o?el ?i sticl?, cu o teras?-restaurant elegant?, unde participan?ii la licita?ii urc? s? se simt? mai aproape de cer. Licita?iile au loc, de regul?, la etajul 7, într-o sala uria?? prev?zut? cu multe ecrane. Iar piesele licitate sunt expuse în câteva s?li învecinate, dar la alte etaje te a?tepta expozi?iile licita?iilor viitoare, în special la etajul 10.

Prima licita?ie despre care am s? va scriu a avut c? obiect „Impressionist & amp; Modern Art", cu piese moderne ?i contemporane, sem?nând izbitor cu evenimentele anterioare pe aceea?i tem?, despre care am mai scris. A?a c? nu voi insist?, remarc doar c? Picasso a fost din nou vioara întâi, cu patru piese majore licitate, printre care nout??i ca „Plant de Tomates" (1944), dat? cu peste 18 milioane de dolari. A urmat Miró, cu mai multe taboluri, precum minunea „Femme et oiseaux" (1940), Kandinsky, cu piese din faza pre-geometric?, precum tabloul abstract „Bild mit weissen Linien" (1913), dar ?i Giacometti, cu „Grande Figure" (1947), estimat? la 25 de milioane de dolari. Nu au lipsit piese rare semante de Gustav Klimt, Matisse, Rodin, Modigliani, Léger, Gauguin, Degas, Chagall, Paul Klee, Pissarro, Sisley, Munch, Beckmann, Kokoschka sau Archipenko.

M-a impresionat o acuarel? a lui Paul Cézanne, „Baigneuses, la montagne Sainte-Victoire au fond" (1902-1906), sugerând ni?te siluete pe fond albastru, ca un joc de copii, pe un carton mic, ordinar, care s-a dat cu peste 8 milioane dolari! Ca ?i un desen de Van Gogh, „Un coin de jardin ŕArles" (1888), care a trecut de patru milionae de dolari! Splendid? este ?i pies? lui Lucian Freud, „Strawberries", natur? moart? cu c?p?uni, sau sculptur? „Capul lui Jean Baptiste pe tipsie" de Rodin. O bijuterie este ?i inelul lui Picasso, având pe el chipul pictat în stil cubist al lui Dora Marr. A str?lucit ?i seria de italieni Lucio Fontana, Alighiero Boetti, Piero Manzoni, Pino Pascali, Alberto Burri. Sigur, au fost ?i mul?i americani, c? Man Ray, Alexander Calder, Ed Ruscha, John Chamberlain, Tom Wesselmann ?i al?ii. Un interes a fost ?i pentru „Napoleon" al lui Alfred Kubin. A?adar, numai piese una ?i una, veritabile capodopere. Toate aceste lucr?ri s-au vândut cu milioane de dolari. Nu a fost nici o surpriz?, totul a fost previzibil, a?a cum a estimat Casa. Îns? acest tip de lictita?ii nu se poate petrece decât în ?ar? milionarilor.

Am s? m? opresc mai mult asupra urm?toarelor dou? evenimente, pentru a fi de folos Caselor de licita?ii din România, fiindc? ?i ele liciteaz? cam acelea?i tipuri de loturi. Primul eveniment s-a numit „Collections: European Decorative Arts". M-a interesat s? v?d ce-i atrage pe americani din art? decorativ? european?, care a fost generos oferit?, într-o diversitate extraordinar?, cuprinznd secolele al XVII-lea - al XX-lea, dar licitându-se ?i piese din Rena?tere, barocul italian, rococoul Italian ?i suedez, neoclassicismul italian, austriac ?i rusesc sau barocul german. Evident, aten?ia s-a concentrat spre mobilierele regale, apar?ind regilor Fran?ei ?i Angliei, lui Louis XIV-lea, XV-lea ?i XVI-lea, respectiv lui George al II-lea, al III-lea ?i al IV-lea. De pild?, un interes deosebit l-au stârnit o pereche de fotolii, f?r? furnituri!, apar?inând lui Louis al XVI-lea, date cu 22 de mii de dolari. Desigur, s-au licitat candelabre, ceasuri decorative, bijuterii victoriene, vase chineze?ti apar?inând artistocra?iei franceze, piese ornamentale din bronz aurit, multe obiecte de birou, fantastice oglinzi! Dar pe mine m-a atras spectaolul licit?rii loturilor de carpete persane ?i indiene, de o mare frumuse?e, poate ?i pentru c?, printre ele, s-a aflat ?i un mic carpet moldovenesc (Basarabia), lotul 115, extem de rafinat, care a stârnit un mare inters, a atins mai multe praguri ?i de la 5 mii de dolari a ajuns la 18 mii, dep??ind un masiv covor Louis al XVI-lea, stil Savonniere, care s-a dat doar cu 14 mii de dolari.

Licita?ia a avut dou? sezoane, loturile 1 - 125, ?i a dou? parte, loturile 126 - 241. O atrac?ie deosebit? a generat o m?su?? octogonal? renascentist?, ca ?i o alta stil Daniel Marot, la fel, scaune ?i moblier colonial din Ceylon, chiar ?i tablouri, ca un peisaj arcadian atribuit lui Jean Victor Bertin. Nu a lipsit o sculptur? masiv? din lemn reprezentând figura unui apostol, dar piese religioase au fost rare. Ceea ce a dominat, sculptural, au fost statui din marmur?, cu adev?rat decorative, precum „La Frileuse" de Jean-Baptiste Carpeaux, ale c?rui sculpturi decorative se afl? ?i pe holurile lui Metropolitan Museum. Au mai fost sculpturi alegorice semnate de Hector Lemaire, Jean Gérôme, Albert Carrier-Belleuse, Alexandre Stella, Ferdinando Batelli sau Giuseppe Gambogi. O disput? acerb? a stârnit un birou apar?inând cardinalului Mazarin, din barocul german, dar ?i o pereche de birouri placate cu pietre pre?ioase, achizi?ionate cu 105 mii dolari. Un set de scaune din moblilierul lui Louis al XVI-lea nu a trecut de 19 mii de dolari, iar m?su?ele din ebonite ale lui George al IV-lea de 9 mii de dolari. Dar dou? scaune ?i o pereche de birouri din timpul lui George al II-lea ?i al III-lea, au fost date cu pre?uri variind între 15 ?i 20 mii de dolari. La fel, o pereche de paturi imperiale, f?r? furnituri, au atins 19 mii de dolari.

Un interes special a fost pentru reduc?ia în bronz a celebrei Columne Vendôme din Paris, opera lui Nicholas-Guy Antoine Brenet, dat? cu 65 de mii de dolari. Un splendid fotoliu regal al lui George al III-lea s-a dat cu 35 de mii de dolari. Oare cine va mai st? în el? O surprinz?toare disput? s-a dat pe o pereche de console aplicate din camera lui Loius al XV-lea, cu licita?ia de la 4 mii, ajuns? la 17 mii dolari. M-am mirat c? americanii, care sunt foarte sensibili la tot ce înseamn? Imperiul roman, nu au disputat dou? busturi reprezentându-i pe împ?ra?ii români Galba ?i Vespasian. În schimb, ?i-au disputat macheta celebrei ghilotine din r?zboaiele napoleoniene, care se estimeaz? c? a t?iat capetele la 80 de mii de prizonieri! Ghilotina sem?n? cu o catedrala, cu spa?iul lamei de t?iat drept turl?. Este ?i acesta un simbol al istoriei, care se consoleaz? al?turând religia de ghilotin?. A?a cum alt? dat? a fost asociat? de cruce/r?stignire, de rug sau de ?treang. Vom vedea c? ?i în licita?ia urm?toare, diversitatea ?i calitatea sunt cheia unui spectacol de referin??.

În fine, o licita?ie la care chiar mi-am visat s? particip a fost aceea de c?r?i rare ?i manuscrise: „Fine Books & Manuscripts, Including American?". O adev?rat? s?rb?toare a c?r?ilor ?i manuscriselor alese! Caligrafii ?i semn?turi celebre, c?r?i din toate domeniile, literatur? clasic? ?i modern?, medicin?, botanic?, astronomie, ?tiin?e navale, cartografie, fotografie, art?. Cu adev?rat aici m-am sim?it acas?, în lumea c?r?ii, a marilor modele. Uluitor a fost c? am v?zut multe manuscrise celebre, cum ar fi cele apar?inând unor scriitori c? Nathaniel Hawthorne, Walt Whitman, Edgar Allan Poe, Ernest Hemingway, Edward Albee, Fitzgerald F. Scott, Jane Austin, David Henry Thoreau, Charles Dickens, Tennessee Williams, Geoffrey Chauser, Théophile Gautier ?i mul?i, mul?i al?ii.

Sau edi?ii princeps, cA opera complet? a lui Walt Whitman, romanul „Emma" lui Jane Austin, primele c?r?i ale lui David Henry Thoreau, c?r?i ?i manuscrise ale lui Charles Dickens, c? ?i ale lui Tennessee Williams, Enciclopedia lui Denis Diderot ?i D'Alambert, considerat? piatr? unghiular? a ?tiin?ei, achizi?ionat? cu 38 mii de dolari, o edi?ie princeps, din 1845, a povestirilor lui Poe, o opera a lui Galiliei, cu sistemul lui astronomic, o carte ilustrat? a lui Maxim Gorki, „Les Vagabonds", un grupaj de 9 scrisori apar?inând lui J. D. Salinger, scrisori ?i autografe de Dylan Thomas sau o carte de vân?toare, ilustrat?, a lui Alexander Pope. Nu a lipsit nici o surpriz? de alt gen, ca un disc al companiei Warner Brothers, cu melodia lui Al Jolson, reper al cinematografului sonor, n?scut cu filmul „The Singing Fool" (1928)! Uluitoare au fost ?i c?r?ile con?inând h?r?i vechi din ?ara Sfânt?. De asemenea, m-a fascinat un manuscris-partitura al lui Beethoven, o carte dedicat? lui Einstein, alta lui Picasso, care ?i-a pus amprenta cu un desen inconfundabil pe coperta, a?a cum bine s-a dat, cu 26 de mii de dolari, o carte a lui Vassily Kandinsky, „Klänge" (1912), excelent ilustrat? cu picturi de-ale sale, dar mai ales m-a impresionat ultimul autograph al lui Hemingway, pe cartea „The Old Man and the Sea" (B?trânul ?i marea), scris cu pu?in înainte de a se sinucide la Idaho, pe 2 iulie 1961.

S-au licitatat 128 de loturi ?i fiecare a fost un eveniment. Suma total? colectat? a fost de 1.725.813 dolari. Intersesul pentru colec?ionari a fost în partea a dou? când s-au licitat documente din istoria Statelor Unite. Cele mai mari disputate au întrunit manuscrise care proveneau de la pre?edin?ii Abraham Lincoln, George Washington, Thomas Jefferson. O scrisoare a lui Lincoln s-a dat cu cu 250 de mii de dolari, iar o carte a lui Jefferson despre constitu?ia statului Virginia cu 220 de mii de dolari. Apoi mare interes pentru c?r?ile de c?l?torie, precum cea despre un voiaj în Indochina, a lui Marie Joseph Garnier, ap?rut? la Hachette, dat? cu 24 mii de dolari, sau cea semnat? de Karl Bodmer and Prince Maximilian, cu ultima licitare la 340 de mii de dolari. Tot lotul a fost impresionant, cu rarit??i clasice de Georg, Hogenberg, Ortelius, Ptolemaeus. Disputate au fost ?i câteva documente despre statul Texas, achizi?ionate cu 60 de mii de dolari.

Un erou al Statelor Unite este Alexander Hamilton, c?ruia i-a fost dedicat ?i un musical celebru pe Broadway. C? ?i multe c?r?i. Un manuscris de-al sau, con?inând observbatii legate de istoria Statelor Unite a fost cea mai disputat? pies?, începând de la 6 mii de dolari, c?, dup? 12 pa?i, s? se ajung? la 40 de mii! Au fost ?i alte documente importante, precum cele privind R?zboiul Civil sau semnate de al?i oameni de stat, c? John Quincy Adams, c? ?i o scrisoare foarte pre?ioas? privindu-l pe Franklin D. Roosevelt, de la so?ia s?, Eleanor.

În esen??, spectacolul unor astfel de licita?ii, care au o vitez? uluitoare, se liciteaz? într-un interval de dou? ore circa 150 de loturi!, const? în diversitatea extraordinar? a ofertei. Evident, nu se pune problema profesionalismului celor angaja?i s? fac? licita?iile. Interesant mai este ?i faptul c? licitatorii se schimb? la o ora o dat?. ?i cei mai mul?i sunt în vârst?. Iar un alt lucru important este faptul c? ei, f?r? excep?ie, î?i pigmenteaz? presta?ia cu mult umor. Nu scap? nici un prilej s? nu adauge, a?a cum ar zice Geo Saizescu, un surâs în plin? vara. Sigur, bucuria cea mare este dat? de faptul c? participi la un act istoric, fiindc? tot ce se liciteaz? înseamn? muzeu, trecut reînviat, posteritate vie, care ne face martori la istoria omenirii, furnizându-ne noi ?i minunate repere de cultur?.

Coresponden?? de la New York

footer