Revista Art-emis
Zborul lui Calatrava PDF Imprimare Email
  
Duminică, 28 Mai 2017 18:11

Calatrava-PlumeNu ?tiu dac? pentru mul?i arti?ti plastici sau dealeri de art? înseamn? ceva s? cuno?ti un artist ca Santiago Calatrava, dar pentru mine echivaleaz? cu a-l cunoa?te pe Brâncu?i. Sau pe emulul lui Brâncu?i, poate cel mai important sculptor contemporan. L-am cunoscut recent la „Marlborough Gallery", una dintre cele mai renumite galerii de art? din New York, care, la eleganta sa loca?ie din 57 St., a organizat expozi?ia „Recent Works", expunând 19 lucr?ri noi ale lui Santiago Calatrava (n. 1951, Valencia), realizate, cele mai multe, în acest an, 2017. Aici am avut surpriza s? cunosc un b?rbat puternic, cu p?rul negru ca t?ciunele, cu o fa?? luminoas?, c?ruia nu-i d?deam mai mult de 50 de ani, de?i, de când tot scriu despre el ?i-l pomenesc în c?r?ile mele, mai ales în cele despre Brâncu?i, îl credeam mai b?trân. Sigur, are 66 de ani. Suficient ca s? m?soare o oper?. Evident, Calatrava este supercunoscut, mai ales ca architect, iar ca sculptor e o prezen?a vie pe Park Avenue, unde îi sunt instalate câteva lucr?ri de mari dimensiuni, din aluminiu ?i o?el inoxidabil. Dar aici, la „Marlborough Gallery", au fost expuse lucr?ri de mici dimensiuni, cu excep?ia a dou? dintre ele, care mi-au prilejuit comentariul de mai jos.

În primul rând, trebuie s? spun c? este primul artist pe care îl cunosc la New York, care a pronun?at numele lui Brâncu?i c? la noi acas?, adic? a pronun?at diacriticele ?i a accentuat pe litera „?". Francezii ?i americanii, occidentalii în general, l-au impus cu o pronun?ie f?r? diactictice, neromânesc?, pe care o transcriu a?a: „Brancuzi". E o înmuiere a verticalei acestui nume de taraboste dac. Dar Calatrava l-a pronun?at corect, o clar? dovad? c? e familiarizat cu el, iar respectul pentru opera lui Brâncu?i, prezent în aceast? perioada, cum am ar?tat, în retrospectiv? de la „Guggenheim Museum, iar zilele trecute, la „Christie's", „La muse endormie" (1910) s-a vândut cu cea mai mare suma, 57, 4 milioane de dolari, peste Picasso, s-a dovedit imediat, atunci când mi-a ar?tat lucr?rile pe care le consider? de filia?ie brâncu?ian?, cum vom vedea.

Era total de acord c? ideea Zborului este fundamental? pentru crea?ia lui Brâncu?i. ?i, c? o observa?ie general?, trebuie spun c? toate lucr?rile expuse de Calatrava la galeria „Marlborough" stau sub semnul zborului. Dar dac? Brâncu?i doar îl sugereaz?, ne face pe noi s?-l vedem, la Calatrava este evident, chiar epatant, c?ci domin? aripile, sferele, vertijurile, penele, uria?ele bra?e înaripate, parc? ar concura personajul idilic din „Maleficient", filmul S.F., cu sugestia unor vârtejuri aeriene, a tot ce se înalta, ce zboar?. Rezult? ni?te jocuri spa?iale, ni?te metafore abstracte. Un spectacol ludic din bronz, o?el ?i lemn de stejar.

Am fost cople?it de opera lui Calatrava. E ceva unic, greu de comparat cu ceva american. Ca ?i Brâncu?i, el exploreaz? originile creativit??ii ?i evolu?ia lor în structurile naturale ale umanit??ii. Calatrava este spaniol ?i vertijul vine din tauromahia na?ional?. O dovedesc ?i gravurile care se afl? într-o sala special?, unde domin? capetele de tauri ?i de copii. Dar, dup? cum observa?i, nu pot s? numesc nici o lucrare, fiindc? toate nu au titlu, ci doar cifre sau litere, a?a cum procedase Kandisnky acum o sut? ?i ceva de ani. ?i i-am spus lui Calatrava, dup? ce am studiat atent toate lucr?rile sale, c? eu le-am pus un titlu fiec?reia. Iat? titlul pus de el lucr?rilor inspirate de Brâncu?i ?i al?turi titlul meu: S 106 A, „Melcul zbur?tor", S 104 A, „Pe?tele taurine", S 105 A, „Bufni?? m?iastr?". Ultimul titlu ar putea fi legat ?i de crea?ia lui Constantin Antonovici, „sculptor of owls", cum l-au numit americanii.

Calatrava zâmbea, era de o amabilitate cople?itoare. Accepta observa?iile mele. I-am reamintit c? practica folosirii titlului „Untitled" a fost lansat? de Kandinsky, dar atunci ea însemna o frond?, era un gest de avangard?, o atitudine nonconformist?, îns? dup? el sute, mii de arti?ti plastici au invadat galeriile cu lucr?ri f?r? titlu. Iar art? american? nu se mai obosea s?-?i numeasc? nici m?car expozi?iile. ?i toat? planet? plastic? f?cea la fel. Dar de la Brâncu?i citire, o opera f?r? titlu este o opera neterminat?. I-am spus acest lucru lui Calatreava. Care e cuvântul care define?te opera lui? Înc? nu exist?. Poate zborul. Ce important e la Brâncu?i zborul! De el se leag? vitez? ?i naturalitatea. Iar în esen?? lor se afl? sacralitatea.

Brâncu?i era un profet al cuvintelor. ?tia s? foloseasc? limba c? pe sabia lui Dumnezeu. Ce s-ar fi întâmplat cu opera lui Leonardo, Michelangelo, Rembrandt sau Van Gogh, cu operele tuturor marilor arti?ti, dac? ei nu-?i numeau lucr?rile sau le numeau a?a, ABC 1, ISIS 2 BCA 3, ?i a?a mai departe? Disp?rea orice urm? de istorie a artei, lipsea comunicarea. Fiindc? numai numele, numai titlul, este cel care instituie un adev?r, da via?? unui lucru. În „Cratylos", Platon ne arat? c? atunci când pronun??m cuvântul „p?dure", trecem printr-o p?dure. Numirea da via?? lucrurilor, are for?? de întemeiere. Dumnezeu, la Geneza, când a f?cut lumea, a avut grij? s? dea nume tuturor vie?uitoarelor ?i plantelor, tuturor fiin?elor ?i nefiin?elor.

Sculpturile lui Calatrava nu sunt rupte de organic. Cele indicate ca fiind de inspira?ie brâncu?ian?, realizate toate în 2017, au asocieri zoomorfe, dar ?i o lucrare c? S 253 B ne sugereaz? Coco?ul brâncu?ian. Iar cea mai mare dintre ele, de 5 metri, S 178 A (2011), c? o aripa cu zeci de pene în trepte, Calatrava spunea c? poate fi asociat? cu „Stâlpul nesfâr?itului". De altfel, el este obsedat de magia originilor ?i a spa?iului, cum a dovedit anterior în ciclul arhitectural ?i sculptural „Infinite Spirit", pe baza unui tablou mistic, reprezentând un fluture angelic, prelungit cu un arbore al vie?ii, ce a devenit semnul infinit pe vertical?, iar pe el un atom. ?i ideea a devenit faimoasa construc?ie numit? „Oculus", simbol al New York-ului, plasat? la World Trade Center, în vecin?tatea Memorialului. Arat? c? o pas?re gigantic?, a?a cum l-am descris în art. „Memorial World Trade Center". Rara avis. Modelul futurismului vizionar.

Cele mai multe din recentele piese sunt din bronz pe soclu de stejar. ?i se specific? faptul c? sunt unice, nu au copii. Toate sunt zboruri, precum S 239 A, S 244 B (2014), S 232 C (2017), S 245 B (2017), S 252 A (2017), S 242 A (2017), S 269 A ?i B, S 249 B (2014) sau P 253 06, fenomental?, ca o regin? în rochie de bal magic, singur? realizat? din „Alaskan Yellow Cedar", cedru galben de Alaska. Se mai poate spune c? aceste forme sunt plante exotice speciale, care creeaz? un univers geometric, de ikebana.

Mi-e greu s? cred îns? c? f?r? asocieri cu art? lui Brâncu?i, se poate în?elege c? animalele pot s? zboare, chiar ?i târâtoarele, precum „?estoas? zbur?toare", observa?ie pe care a f?cut-o ?i sculptorul Michael A. Esbin, aflat în preajma, care spunea c? atunci când a v?zut „?estoas?" lui Brâncu?i, a încremenit. Nu a mai avut cuvinte. El este un mare fan al lui Brâncu?i, ba chiar un epigon, câteva din lucr?rile sale sunt imita?ii brâncu?iene, poate ?i pentru c? are r?d?cini române?ti, prin p?rin?ii lui. O s?rb?toare Calatrava, în care duhul tutelar al lui Brâncu?i a stat în preajma, nu ne poate decât bucur?, ne face s? ne sim?im una cu zborul f?r? de limite al artei.

Corespondenta de la New York
Aranjament grafic - I.M.

footer