Revista Art-emis
Subtila invazie chinez? PDF Imprimare Email
  
Duminică, 30 Aprilie 2017 17:08

Chuang CheChinezii au spus c? dac? Donald Trump declan?eaz? un r?zboi economic cu China, îl va pierde. Nu sunt sigur, fiindc? istoria Statelor Unite este construit? numai pe r?zboaie economice cu Europa ?i alte state ale lumii, iar America mereu a supravie?uit ?i a ie?it victorioas?, dar ceea ce e posibil s? piard?, este r?zboiul artei. Americanii s-au oprit la experien?ele curentului pop-art. Nu o dat? am scris c? Andy Warhol este piatr? de moar? la gâtul artei americane. Pop-art, cu coad? art-installation, pare s? fie sfâr?itul unei perioade înfloritoare, dar care nu a mai generat nimic nou. Pe acest fond de stagnare, invadat de kitsch, s-a lansat puternic art? asiatic?, în primul rând art? chinez?. Dac? acum 7 ani, în Chelsea, chinezii nu aveau nici o galerie, acum au zece! Iar evenimentul „Asia Week" a devenit un fenomen, a?a cum am ar?tat pe larg când am analizat edi?ia s? actual?. Înse?i casele de licita?ii „Christie's" ?i „Sotheby's" au dedicate zile de licita?ii artei asiatice, în special artei chineze, cu un succes enorm.

Zilele trecute aveam s? particip la una din cele mai selecte galerii ale New York-ului, „Findlay Galleries", de pe Fifth Avenue, la vernisajul expozi?iei unui star al artei chineze, Chuang Che, considerat un pionier al artei moderne taiwaneze. A fost un vernisaj rarisim, organizat impecabil, plin de fast ?i de lume bun?, cum se poate vedea la cel mai înalt nivel, în care chinezii au fost vioara întâi. Cucerirea Mahattan-ului prin art? este o politic? subtil?, insidioas?. Am disctuat cu Che, ?i ceeea ce nu ?tiu americanii, ?tie el, adic? ?tiu el ?i chinezii care îl înso?eau, ?i anume c? art? American? a sucombat, c? pop-art ?i art-installation au pus cap?t unei evolu?ii. Chinezii se bucurau. Dovad? c? Che a venit s? ne arate ceva occidental, deloc chinezesc. Lucr?rile sale sunt, c? s? spun a?a, europene, le-a? numi peisaje abstracte. Înc? nu am v?zut c? un chinez s? se lepede de toate influen?ele artei chiezesti milenare ?i s? picteze ceva modern, s? fie la mod?, cum zicea el. Avea ?i o translatoare dup? el, ceea ce nu putea exprim? în englez?, complet? translatoarea, care era americanc?. Spunea c? noua realitate, invazia chinez?, a determinat-o s? înve?e chineza, dar supralaudabil este efortul chinezilor de a vorbi engleza. Am discutat cu circa 20 de chinezi ?i to?i ?tiau englez?. Iar Chuang Che mi-a f?cut o demonstra?ie colosal?, pe una din invita?iile la recep?ie, mi-a scris adresa Studioului sau din Manhattan, s?-i fac o vizit?. Cic? nu are adres? de e-mail. Nu utitlizeaz? acest mijloc de comunicare. Vrea s?-i scriu o scrisoare înainte de a-l vizita.

Che nu mai e tân?r. Are 83 de ani. Dar a înv??at engleza, a înv??at s? scrie cu litere latine. M? întreb?m dac? eu a? putea s? înv?? s? scriu cu litere chineze?ti!? Numai cine e înzestrat cu pic?tur? chinezeasc? poate reu?i. Dar s? revin la pictur? lui Che. Este un fantastic colorist abstract. Pictura sa pare un dicteu bine elaborat din substraturi indefinite. Felul de a combina petele de culoare, din care transpar linii ?i puncte, este de un mare rafinament, de o bog??ie multicolor?. Nu domin? nici o culoare, dar paleta este spre maro, din care nu lipse?te ro?ul. Îns? unele sunt o îmbinare surprinz?toare de galben ?i negru. Tablourile sale par pictate în acuarel?, de?i sunt lucr?ri în ulei pe pânz?, dar par ca o infuzie de cerneal?, de pete multicolore, a?a cum pictau abstrac?ioni?tii americani de dup? Kandisky. Marile intersec?ii de pete colorate genereaz? un fel de cruci întrerupte, de stabilopozi marini. Exist? un anume vertij, culori amestecate, care se sparg, degenereaz?, precum tablourile pe fond galben. Se poate vorbi despre o fluiditate a culorii, a trecerii de la o nuan?? la alta, ca un joc de modula?ii caligrafice ?i ritmice totodat?, totul spre a ob?ine, cum îmi spunea Che, o stare extatic? („ectstatic state"). Amalgamul de culori sugereaz?, în fond, substan?a naturii, mi?carea adâncurilor, tablourile exprim? în mic ceea ce ne spun geologii c? ar fi eroziunea ?i coliziunea pl?cilor tectonice. Che crede c? exprim? atmosfera unei perspective filosofice („the atmosphere of philosophical perspective"). Artistul chinez m?rturise?te c? arta sa este o fuziune între picur? chinez? ?i pictur? vestului („a fusion of Chinese and Western painting"). Este greu s? ne d?m seama unde este influen?a chinez?, de?i o are în sânge, prin via?a sa.

Chuang Che s-a n?scut la Beijing în 1934, iar tat?l sau a fost caligraf la Muzeul Na?ional. Fiul a preluat arta tat?lui s?u ?i a dus-o mai departe. La 20 de ani urmeaz? Universitatea din Taiwan, iar un premiu Rockefeller îl aduce în Statele Unite, unde ajunge s? lucreze la muzeele din Cleveland ?i Detroit. El a combinat tehnicile tradi?ionale ale artei chineze cu abstract expresionismul, cel mai puternic curent de art? care s-a impus în Statele Unite, pe linia artei europene, via Kandinsky. Che apar?ine de celebra grupare Fifth Moon, al?turi de Liu Kuo-Sung, Han Hsiang-Ning, Fong Chung-Ray ?i Hu Chi Chung, arti?ti despre care am mai scris, fiindc? le-am v?zut lucr?rile expuse la diferite galerii din New York. De peste dou? decenii, Che tr?ie?te ?i lucreaz? în studioul s?u din New York, dar este cunoscut din 1973, de când a r?mas în Statele Unite.

Arta, prin ea îns??i, spune Che, nu se poate maturiza, e nevoie s? absorbi nutri?ie din toat? art? lumii. ?i el a urm?rit un asemenea ideal. În acest sens, multe din lucr?rile sale nu au titlu, dar sunt numerotate, în manier? lui Kandinsky. Ele sunt parc? expresii ale unor gânduri, fiindc? ?i creierul uman picteaz?, nu este cenu?iu, cum credem, este un permanent spectacol de culori. Nu au titlu decât dou? cicluri, „Autumn" ?i „Dream". ?i totu?i, abstrac?iunile sale ascund parc? ni?te pove?ti din copil?rie sau înv?luie obiecte tradi?ionale. Caracterul de peisaje abstracte naive mi se pare numele cel mai potrivit pentru aceast? pictur? ciudat?, instabil?, a unor culori crude care curg ?i sunt imposibil de st?pânit, de prins într-o form?. Sunt pete informale, un fel de amprente ale gândului, care nu se define?te pe sine, care e ca un joc de nori albi ce treptat se agit?, perecum lini?tea care anun?? furtuna. ?i furtuna chinez? se afl? în realitatea newyorkez?. Deja Chinatown a invadat Soho, iar în alte p?r?i ale marelui ora? s-au constituit alte opt comunit??i chineze?ti. Cine merge cu trenul Q sau N spre Coney Island, va c?l?tori numai cu chinezi, în general ??rani, mici comericanti, care nu ?tiu o boab? engleza.

Dac? America a fost întemeiat? de spanioli, englezi, francezi, olandezi sau suedezi, care au fost primii coloni?ti, acum spaniolii fondatori (mexicanii în special) sunt trimi?i acas?, iar profitorii puternicei civiliza?ii americane au devenit asiaticii, dar ?i musulmanii, oricum, pe prima linie sunt chinezii. La nivelul la care s-a ajuns, nu v?d cum cineva mai poate stopa aceast? mi?care. T?v?lugul e de neoprit, exact c? norii de culoare ai lui Chuang Che, care se formeaz? din nimic, la început sunt albi, inofensivi, ca s? devin? tot mai întuneco?i, ca ni?te balauri amenin??tori.
 

Coresponden?? de la New York
Grafica - I.M.

footer