Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
  
Duminică, 19 Martie 2017 20:52

Hundred DeerSe afl? în plin? desfr??urare evenimentul „Asia Week". Dar s?pt?mâna („week") artei asiatice s-a mai prelungit cu câteva zile, iar manifest?rile au cuprins tot New York-ul artistic, mai toate galeriile. Acum câ?iva ani, „Asia Week" abia prindea via??, iar edi?ia din acest an ne dovede?te c? a devenit un fenomen. Toate marile muzee ?i sute de galerii, inclusiv centre culturale, cluburi sau institu?ii specializate ?in conferin?e, dezbateri sau verniseaz? în aceste zile art? neasemuit? din China, India, Japonia, Himalaya ?i sud-estul Asiei. Mai mult, ca niciodat?, celebrele case de licita?ii „Christie's" ?i „Sotheby's" au dedicat zile speciale în care liciteaz? numai art? asiatic?. M-a atras „Christie's", care a avut sesiuni de licita?ii non-stop, timp de 5 zile. La trei dintre licita?ii am fost prezen?i ?i noi. Dar, ciudat, în holul principal tronau nu piese asiatice, ci faimosul triptic al lui Francis Bacon, Three Studies for a Portrait of George Dyer (1963), care automat mi-a adus aminte de Adrian Ghenie, fiindc? el este cel mai mare imitator al pictorului eneglez. ?i, urcând sc?rile c?tre sala mare de licita?ii, m? întrebam, cum poate un om de talent s?-?i fac? gloria imitând atât de izbitor un meastru?! V?zându-i ucenicului tablourile, mereu te gânde?ti la model. Oare arta chinez? poate fi imitat??

Am asistat la licita?ii de art? chinez?, apoi art? din India, Himalaya ?i sud-estul Asiei. Dar surpriza a fost colec?ia de art? asiatic? a celebrei colec?ionare Marie Theresa Virata (n. 1923, Manila), un membru proeminent al unei familii foarte bogate din Filipine. So?ul ei a terminat Havard, a ajuns mare economist, investitor, banker. A avut rela?ii constante cu oameni de seam? ai Americii, precum pre?edin?ii Harry Truman ?i Richard Nixon. Iar leg?tura cu arta s-a dovedit pentru Marie-Therese adev?rata sa voca?ie, având, prin rela?iile so?ului ei, un câmp larg de manifestare. Impresionantul catalog al licita?iei, pe lâng? prezentarea pieselor licitate, loturile 601-686, con?ine biografia ilustrat? a acestei familii. Contactul cu marile muzee americane a fost permanent. ?i iat? c? acum, tot printr-o cas? american? de licita?ii, cea mai mare din lume, face acest act de desp?r?ire de unele dintre cele mai frumoase piese de art? asiatic? pe care le-a putut concepe mintea uman?. Colec?ia e dominat? de vase, mobilier ?i tapiserii, toate vechi ?i foarte vechi, licitate la sume astronomice, de sute de mii de dolari. De pild?, un fotoliu provenind din Hong Kong, sec. 17, a fost achizilionat cu 1.200.000 dolari! Multe piese proveneau din dinastia Qing. Un dulap de cabinet s-a dat cu 600.000 de dolari. Multe vase imperiale, de o frumuse?e rar?, monocolore, s-au licitat de la sume de 50.000 dolari în sus. La fel ?i un vas sub form? de sticl? ornat?, din marmur? alb?, tot din sec. 17. O lume de vis ap?rea ?i disp?rea sub ochii cump?r?torilor, în marea lor majoritate asiatici. Cu aceste obiecte de pre?, o mare familie î?i prezenta cartea de vizit?, dar în acela?i timp ?i disp?rea cu fiecare obiect din colec?ie înstr?inat. Aceasta este soarta colec?iilor. Prin licita?ia lor suntem martori la felul cum se face ?i se desface istoria.

A?a s-a întâmplat ?i cu lictita?ia colec?iei Harris, care a cuprins loturile 801-888. Erwin Harris s-a n?scut în 1921 la New York. A fost un mare aventurier. Ca ofi?er de contrainforma?ii, a colindat toat? planeta ?i a avut un rol de mare importan?? în rela?iile S.U.A.- Cuba. A fost o figur? enigmatic?, ajungând s? aib? strânse rela?ii cu chinezii ?i s? colec?ioneze art? asiatic?. La re?edin?a sa din Miami ?i-a f?cut o adev?rat? împ?r??ie din valori asiatice. La Christie's s-a licitat doar ceea ce s-a numit Traders and Raiders on China's Northern Frontier (Comercian?i ?i Jefuitori de la Frontiera Chinei de Nord). Majoritatrea pieselor licitate au fost sculpturi din bronz datând din secolele 12 - 10 î.H. De pild?, o pereche de capete de dragoni, estimat? de Christie's la 2.000-3.000 de dolari, s-a licitat intens ?i s-a ajuns la 30.000 dolari. Obiecte casnice de mii de ani, cu?ite, vase, linguri, fel de fel de suporturi ?i ornamnte, cu forme animaliere, au avut aceea?i soart?. Iar cea mai important? pies? a licita?iei a fost o masc? din bronz repezentând un fel de bour, sec. 6 î. H., perioada Zhou. Piesa se afla într-o vitrin? în mijlocul s?lii de licita?ie. Casa a estimat licitarea la sume variind între 150 ?i 200.000 de dolari, dar nu a fost achizi?ionat? decât cu 90 de mii de dolari. Nici cump?r?torii asiatici nu au bani? Fenomenalele forme animaliere constituie ceea ce am putea numi preistoria artei naive. Un lup din secolul al IV-lea BC mi-a adus aminte de Lupa Capitolina, lupoaica dacic?. Multe obiecte reprezentau arme sau figuri de animale fantastice, potrivite pentru filmele S.F., precum un urs care iese dintr-un trunchi, de fapt, face una cu el, având gura deschis? amenin??tor. ?i alte ornamente reprezentau ur?i. Iat? c? ?i în preistoria omenirii, ur?ii nu i-au l?sat indiferen?i pe oameni. Ultimele piese licitate au fost adev?rate bijuterii din pietre pre?ioase de jad, reprezentând bufni?e sau cuci. Îns? ornamente imperiale, de o mare delicate?e, rarfinat cioplite, pe care nu le pot compara cu bufni?ele românului Constantin Antonovici, numit de americani „sculptor of Owls". Este de-a dreptul uluitor cum Edwin Harris a putut s? colec?ioneze cu atâta osârdie numai piese preistorice, având o unitate des?vâr?it?. Iat? o adev?rat? voca?ie de... raider!

Chinezii au spus c? dac? Trump deschide r?zboiul comercial cu China, americanii au pierdut. ?i înclin s? le dau dreptate dac? e s? m? iau dup? a treia licita?ie la care am particiapt, „Fine Chinese Cearmics and Works Art". E adev?rat, s-au licitat piese de ceramic?, desigur, ceramic? artistic?, capitol la care chinezii sunt imbatabili, iar spectacolul licit?rilor ne-a înm?rmurit pur ?i simplu. Fiecare pies? licitat? era aprins disputat?, se ajunge la peste 20 de pa?i, iar sumele din urm? nu se mic?orau, ci cre?teau la fiecare nou? strigare cu circa 20 de mii de dolari. De pild?, la un simplu vas de sp?lat pe mâini, din dinastia Song (960-1234), licita?ia a pornit de la 12 mii de dolari ?i „insignifiantul vas" a fost achizi?ionat cu 750.000 de dolari! Mai toate obiectele de ceramic? din loturile 1131 – 1289 au necesitat astfel de dispute strânse. Desigur, valoarea lucr?rilor este inestimabil?. Ceea ce am v?zut, întrece cu mult imagina?ia european? sau american?, fiindc? numai o cultur? multimilenar?, precum cea chinez?, poate ajunge la rafinamente des?vâr?ite, cum sunt vasele colorate, pictate cu motive florale sau cu scene de vân?toare. A?a este magnigficul vas „Hundred Deer", din perioada Qianlong, care a avut pre?ul de pornire 500.000 de dolari. Foarte disputate au fost statuile lui Buddha, sculpturi animaliere, un cap ?i un bust al lui Bodhisattva din dinastia Tang, numeroase vase de ritual, o statuie a lui Bodhidharma, un fenomenal ciclu de vase pictate numite „Phoenix", statuiete ?i vase de cult din Dinastia Ming, cople?itoare dantel?rii spirituale, dintr-o materie f?cut? s? str?bat? veacurile, o adev?rat? trezorerie artistic?, prin care reînvia istoria abisal? a poporului chinez.

La aceast? licita?ie, organizat? cu aportul substan?ial al partenerilor chinezi, s-a v?zut puterea de cump?rare a Chinei. Pre?urile tot cre?teau, parc? nu mai aveau limite. Cele 289 de piese licitate, dac? le ad?ug?m ?i pe cele din sesiunea I (loturile 1001-1120), au atins sume de peste 100 milioane de dolari! La prima sesiune nu am putut ajunge datorit? marelui event anual al str?zii, Irish Parade, irlandezii fiind considera?i printre întemeietorii principali ai Americii, iar s?rb?toarea lor cuprinde toat? suflarea marelui ora?, cu parada neobi?nuit? de pe Fifth Avenue. În aceast? zi to?i americanii sunt „verzi", culoarea Sfântuluiu Patrick, iar ca s? ajungi la Rockefeller Plaza, unde se afl? Casa de licita?ii „Christie's", trebuie s? traversezi drumul pe care are loc defilarea, plus s? treci de toate blocajele ?i de valurile de oameni, sute de mii, ie?i?i s? priveasc? parada ?i s? fac s?rb?toarea de neuitat. Dac? nu ai ceva verde pe tine, un fular, m?nu?i sau ochelari, prime?ti o bulin? verde, s? ?i-o prinzi în piept, simbolic. În aceast? zi se spune „I am Irish"! Iar catedrala Saint Patrick era centrul manifesta?iei. Totul e o s?r?botare neasemuit?, despre care am scris nu o dat?, ?i cum nout??i radicale nu sunt, ceea ce am scris anii trecu?i, e suficient pentru cei interesa?i. Dar acum, Irish Parade s-a suprapus cu „Asia Week" ?i pot spune c? am tr?it în aceea?i zi un dublu eveniment. A fost ceva cople?itor. Ca s?-mi revin, am mers la Fitness, la o loca?ie de vis, care e vizavi de Saint Patrick, ?i am înotat pân? târziu.

Un alt eveniment rarisim la care am participat a fost expozi?ia „Ceramics" a celebrului artist sud-coreean Lee Ufan, organizat? de Pace Gallery. Este prima expozi?ie de ceramic? a lui Ufan în Statele Unite ?i a cincea în total. În 1911 a avut la „Guggneheim Muzeum" o retrospectiv? memorabil? a acestui artist, despre care am scris în volumul „Fine Arts in Ameruica". Cuno?team mâna lui Ufan, cum se spune, ?i concep?ia sa despre art?, el fiind unul din fondatorii ?colii de avangard? Mono-ha. Simplitatea esen?ial? const? în câteva principii, care vizeaz? absurdul, precum „s? creezi ceva din nimic". Aceasta este ?i una din dogmele lui Lars von Trier, dar nu credem c? cineastul danez a cunoscut lec?iile ?colii Mono-ha, de?i baza a fost pus? în anii '60. La Guggenheim am v?zut cum Ufan sugereaz? infinitul printr-o piatr? a?ezat? lâng? o linie sau o sfoar?. Expozi?ia s-a numit Marking Infinity. De altfel, demonstra?ia sa a avut urm?toarele teme: From Point, From Line, From Wind, reducând arta sculpturii la aceste trei elemente, punctul, linia ?i vântul. De data aceasta, am v?zut cele mai simple încerc?ri de a face din ceramic? o form?. O plac? de ceramic? de 44 x 60 cm, care are în centrul ei o ridic?tur?, ce sugerereaz? un nas, este cea mai simpl? imagine a portretului uman. Chipul uman este perfect sugerat prin urma l?sat? de degetul mare al artistului. Simple al?tur?ri de pl?ci de ceramic? sugereaz? monumente, temple, spa?ii moderne, locuri de agrement sau de joac?. Doar din câteva cioburi, Ufan sugereaz? un întreg univers. Sunt ?i pl?ci pe care aplic? bidineaua cu vopsea ?i traseaz? urme sugerând o colivie, un animal sau un drapel. În acela?i stil cu lucr?rile din teracor?, modeleaz? forme ?i din gresie ro?ie.

Totul pare un spectacol ludic. Dar dincolo de acest aspect, dominat de culoarea ro?ie, într-o alt? sal? a expozi?iei, Ufan atac? por?elanul ?i ne prezint? un evantai de piese nerealizate sau neterminate din por?elan. Totul este alb. Contrastul este perfect imprimat pe vase mari, ca ni?te platouri albe din pove?ti. Lucr?rile nu au titlu ?i sunt forme organizate din cioburi de por?elan. Unele sunt marcate de pete de culoare, urme pictate pe acest suport cu totul pre?ios ?i delicat. Dar suprema lucrare a artistului, o adev?rat? ars poetica, este un monument din cioburi de por?elan, având în vârful s?u un vas întreg, perfect. ?i în jurul monumentului din cioburi sunt mii de alte cioburi. Este semnul muncii, al eforturilor artistului de a crea, de a ajunge în vârf, de a escalada fruntarii, a?adar, imaginea încerc?rilor lui repetate ?i izbânda din pisc. Este ideea c? la împlinire, la arta adev?rat? ajungi pe un drum de cioburi, fapt care exprim? ?i ideea de sacrificiu. Am putea numi aceast? lucrare, în spirit brâncu?ian, Coloana lui Ufan. Ideea aminte?te de lucrarea artistului simbolist francez Gustav Adolf Mossa, „Elle" (1905), de la Muzeul din Nisa, reprezentând un munte de cadavre umane în vârful c?ruia se afl? „Ea", femeia, o femeie nud, volptuoas?, rubensian?, cu inele ?i alte podoabe, având pe cap o coroan? de cranii ?inut? de doi corbi. Femeia ne prive?te victorioas?, c?ci st? coco?at? pe mormanul victimelor sale. Muntele de cadavre aminte?te de gr?mezile de cadavre de la Auschwitz. Numai c? pe vârful lor nu st? Hitler, ci Femeia, c?reia Mossa i-a mai dat un sens, prin bufni?a aflat? între bra?ele ei, în dreptul sexului. Este aceea?i femeie din lucr?rile Satiated Siren (1905) ?i Sphinxes (1906). Dar, categoric, ea reprezint? ideea istoriei ca un t?v?lug de cadavre ?i preveste?te masacrele viitoare. Dimpotriv?, Coloana lui Ufan te duce numai cu gândul la munca omului, la drumul plin de sacrificii pentru ca rodul crea?iei s? fie întreg.

Asia Week ?i-a imprimat deja persoanlitatea în via?a tumultoas?, plin? de evenimente, a New York-ului. Oriunde mergeai, zâmbetul asiatic te întâmplina altfel decât în zilele obi?nuite. Regret?m c? una din marile culturi ale lumii, arta persan?, nu a fost prezent? întrucât Iranul se afl? pe Lista de embargo a lui Trump. Politica nu ascult? de emo?iile estetice. ?i ar trebui s-o fac?, fiindc? arta, prin natura ei, are puterea s? dep??easc? grani?ele politice, scopul ei major fiind tocmai acela de a uni oamenii ?i de a sluji via?a.

Coresponden?? de la New York

footer