Revista Art-emis
The Armory Show - 2017 PDF Imprimare Email
  
Joi, 16 Martie 2017 20:07

The Armory Show 2017Cele mai mari eveneimente ale anului în domeniul artei plastice sunt târgurile Armory Show ?i ADAA. Pe acest din urm? târg al dealers-ilor artei americane l-am prezentat deja într-un articol anterior. Acum am s? prezint faimosul târg de art? american ?i mondial Armory Show, care a debutat în anul 1913, edi?ie inaugural? la care a participat pentru prima oar? ?i Brâncu?i, uimind lumea artei cu Domni?oara Pogany, la care atunci era rând cum este azi la Mona Lisa, la Luvru. Debutul fulminant i-a deschis lui Brâncu?i drumul pe pia?a american?, unde timp de 44 de ani a avut sute de expozi?ii, americanii considerându-l fondatorul artei moderne. De atunci târgul a avut loc în fiecare an ?i a ajuns acum s? se desf??oare în docurile de pe malul lui Hudson River, Pier 92 ?i Pier 94, spa?ii gigantice, unde expun mii de arti?ti din peste 200 de ??ri. Este o mare s?r?b?toare a artei mondiale, aici vezi care este pulsul geniului omenesc, toate direc?iile ?i tendin?ele în desf??urare, fiindc? natura târgului este experiemental?, novatoare, concuren?ial?. Fiecare galerie, din cele peste 200, merit? o cronic? special?, fiindc? a venit cu ceva nou, fiecare vrea s? se prezinte cu lucr?ri insolite, nemav?zute poate vreodat?. Chiar ?i cele mai a?ezate galerii, vin cu suprize. Cum se întâmpl? cu Sean Kelly, care ne ?ocheaz? fie cu Holding the Skeleton de Marina Abramovici, fie cu pictur? în mi?care, o instala?ie numit? Disruption as Rapture (2016) de Shahzia Sikander, o video-animation, cu fond muzical. Nici Pace Gallery nu se las? mai prejos, ?ocheaz? înc? de la intrarea în Pier 94 cu lucrarea Drifter (2017), realizat? de Studio Drift, un gigant bloc de beton care atârn? de plafon ?i are o u?oar? rotire. Majoritatea galeriilor a?ezate, pe care le cunoa?tem, cu mare tradi?ie în art?, aici expun lucr?ri neobi?nuite, în spiritul târgului, care are o natur? comerical?, foarte epatant?, promovând pe toate c?ile senza?iile tari ?i exchibi?ionismul. Acest lucru se observ? mai clar în Pier 94, unde sunt grupate galeriile cu art? contemporan?. Arta modern?, cu valorile ei clasice, poate fi g?sit? la etaj, în Pier 92. Cum este galeria etalon Mayoral din Barcelona, care expune uluitoare opere create de Picasso, Dora Maar, Dali, Chagall, Miró, al c?rui Studio ni l-a prezentat anul trecut, într-o reconstituire memorabil?.

Fa?? de ultimile 7-8 edi?ii la care am fost martor direct, la edi?ia din acest an, Armory Show s-a întrecut pe sine la capitolul show, onorându-?i numele. Ba tendin?a spectacular? a fost a?a de mare încât nu este gre?it s? spunem c? multe galerii, prin art? second hand, au c?zut în kitsch. Dar, în general, târgul a avut o alt? fa?? expozi?ional?, ?i-a schimbat vitrina, adic? toate spa?iile galeriilor au fost marcate cu panouri albe, a?a c? lucr?rile expuse, opere color, majoritatea instala?ii, au ie?it mai pregnant în eviden??. ?i o alt? schimbare a fost plasarea la Pier 92, la etaj, a celor dou? mari sec?iuni Insights ?i Focus. În acest an, Focus l-a avut curator pe faimosul muzeograf Jarrett Gregory, care ?i-a gândit sec?iunea pornind de la ideea din titlul c?r?ii ?to delati? (Ce-i de f?cut?), a rusului Nikolai Cernî?evski, ap?rut? în 1863 ?i care a revolu?ionat literatura ?i gândirea rus?. Acest What is to be done?, a fost pus ca frontispiciu ?i a cuprins o larg? arie geografic?, incluzînd 12 arti?ti din 10 ??ri ?i cinci continente. Fiecare artist demonstreaz? cu mijloace originale ceea ce este caracteristic în zona sa de existen?? ?i face s? ne d?m seama ce e de f?cut ca s? fie mai bine. S-a pus problema explor?rii elastice dintre art? ?i realitate. Ideea este generoas? ?i general?, atunci când vorbim despre via??. S? folosim arta ca scop, pentru a semnala ceea ce este uman ?i inuman.

Mi-a pl?cut în acest sens, enorm, filmul „Blue Orchids", al belgianului Johan Grimonprez, cu dovezi ale traficului clandestin de arme pe tot globul. Tema era corup?ia statelor puternice, consecin?ele umanitare ale corup?iei ?i abuzului puterii, la cel mai înalt nivel. Un alt film, o video instala?ie, Loose Aphabet, de Mathilde Rosier, Fran?a, filmat într-un cartier din Nairobi, Kenya, prezint? obiceiurile, muzica ?i dansurile din aceast? regiune. Aici se insist? pe savage mind / mintea s?lbatic?, un cunoscut concept al lui Claude Lévi-Strauss, cu o interesant? analiz? comportamental?. Analiza se bazeaz? pe diverse surse culturale, pornind de la pictura medieval?, de la tablouri de Lucas Cranach ?i pân? la formele lui Chagall ?i Matisse. Amna Asghar din Detroit prezint? o instala?ie în care exploreaz? mo?tenirea artei din Pakistan, realizând un dialog inedit între Est ?i Vest. Japonezul Koki Tanaka e prezent cu proiectiul Între om ?i materie, cu exemplific?ri istorice bine conservate în muzeul ora?uli Kyoto. ?i ceilal?i arti?ti, Deana Lawson (New York), Roman Opalka (Italia), Teresa Margolles (Mexic), Senga Nengudi (Chicago), Anya Titova (Rusia), Tuan Andrew Nguyen (Vietnam), Ibrahim Mahama (Ghana), au contribuit la imaginea general? a planetei cu imagni particulare, specifice. Am mai re?inut în mod deosebit Cercul de art? al muncitorilor de pe planta?iile din Congo, prezent cu un film comic (Upside Down World) ?i sculpturi (din ciocolat?) în stil preistoric. Fiecare participant a adus ceva nou, luat din istoria proprie, pentru mintea s?lbatic? a prezentului.

Valen?ele plastice aveau ca suport varii instala?ii, prin care se realizau insolite interferen?e între limbaje. Jarrett Gregory m?rturise?te c? ideea i-a venit dup? o c?l?torie în Rusia ?i Republica Democrat? Congo. De altfel, numai în acest? zon?, unde era Focus, se puteau vedea ?i auzi realit??i sociale ?i politice, restul spa?iilor fiind axate puternic pe expunerea unor experien?e plastice ?ocante, revolu?ionare, precum Ecoplasma de la galeria Francesca Minini din Milano, având un mare viitor pentru show-urile de pe Broadway. Cople?itoare a fost concuren?a expozi?ional? între galerii din Fran?a, Italia, Anglia ?i Germania, ??rile cele mai reprezentative pentru istoria artei. Îns? ?i aceste ??ri, galeriile care le-au reprezentat, au adus lucruri cât mai ?ocante, cât mai extravagante, ca s? folosim un termen din mod?, fiindc? galeriile ar?tau ca ni?te vitrine fashion. A?a era Galerie Daniel Templon, din Paris, Brussels. Multe expozi?ii au avut o alur? holywoodian?, ca s? spun a?a, de parc? defilau pe covorul ro?u. Precum am v?zut la Galerie Forsblom, Helsinki, Stockholm. Ca ?i la celebra Cardy Gallery, reprezentînd Milan ?i London.

O caracteristic? a târgului a fost ?i aceast? îngem?nare dintre galerii apar?inând unor ora?e diverse, precum Pace Gallery, care reprezenta ora?ele New York, London, Beijing, Hong Kong, Paris, Palo Alto. Sau iat? alte exemple: Arario Gallery - Seoul, Cheonan ?i Shanghai; Galerie Bernard Ceysson - Paris, Luxemburg, Saint Etienne; Galeria Nara Roesler - Sao Paulo, Rio de Janeiro, New York; Lisson Gallery - London, Milan, New York; Praz Delavallde - Paris, Los Angeles; circa 30 la sut? din galeriile prezente erau mixte, înfr??ite. E o cale de urmat obligatoriu ?i pentru români! Sigur, ca s? ?ocheze, galeriile f?ceau ?i politic?. Astfel Galerie Georges-Philippe din Fran?a prezenta lucrarea lui Lazaro Saavedra Carlos Marx (2013), în care chipul din marmur? alb? al cunoscutului ideolog comunist avea un ochi scos, era acoperit cu o pat? ro?ie. Am remarcat c? fiecare galerie avea proiec?ii sau efecte cinematografice. De altfel, elementul dominant era spectaculosul, multe spa?ii prezentau animale fantastice, gen SF, sau prezentau efecte vizuale neobi?nuite, ca ?i imagini monumentale, precum Mizuma Art Gallery din Tokio, care a expus lucrarea lui Aida Makoto Jumble of 100 Flowers (2012), în care cele 100 de flori sunt fete tinere, o sut? de nuduri. Lucrarea, pictat? cu acrylic, are dimensiunile 200 x 1 750 cm!

Toate galeriile erau prezente cu tendin?a kitsch a produc?iei lor, pe care nu o expun în mod obi?buit. Aici se c?utau senza?iile tari, tot ce este tr?snit, elemente de circ, de scamatorii, cabine cu hocus-pocus, în unele locuri parc? eram la circ. Exchibi?ionismul cu orice pre?, s? ?cocheze, s? lase pe cei care p??esc prima oar? înr-o astfel de aventur? cu gura c?scat?. Totul s? fie ca în Times Square, când p??e?te turistul ?i r?mâne blocat! Aceea?i mentalitate spectacular? ?i aici. ?i am discutat cu unii tineri care au venit acum, întâia oar?, la Armory Show ?i erau ului?i, într-adev?r, f?ceau mereu Wow, m? puneam în pielea lor, când ziceau c? î?i trebuie zile întregi s? parcurgi toate galeriile, s? str?ba?i tot spa?iul expozi?ional. De aceea, pentru neini?ia?i, se bag? în fa?? aceast? tendin?? kitsch a artei americane, spectaculosul, ceea ce este neobi?nuit, art? la limita circului, fel de fel de ingeniozot??i tehnice, virtuozitate, scamatorii. Impresionism magic. Ceva la propor?ii cosmice fa?? de ceea ce este un eveniment ca Outsider Art Fair. Fiindc? aici ai de-a face cu profesioni?ti. ?i când un profesionst se manifest? la nivel de kitschman, iese ceva tr?snit! Genul installation permite astfel de exhibi?ionisme vizuale, fiindc? îmbin? toate artele, pictura, grafica, sculptura, filmul, muzica, dansul, literatura (texte pictografiate), video, TV, tehnici digitale, nu exist? nimic inventat de om în materie de spectacol plastic, s? nu vezi la Armory Show.Pân? ?i prezen?? românesc?, a?a cum vom ar?ta într-un articol viitor.

Prezen?a româneasc? la Armory Show

Ca de fiecare dat?, ?i la aceast? edi?ie a marelui târg Armory Show, am urm?rit cu lupa, cum se spune, urmele române?ti. Am f?cut turul galeriilor de câteva ori. ?i efortul nu mi-a fost în zadar, fiindc? am descoperit la Pier 92, la boxa 202, standul galeriei Plan B, pe care scria „Cluj, Berlin". ?tiam c? o grupare important? a plasticienilor din Cluj, printre care se afl? ?i Adrian Ghenie, are vad în Germania, la Berlin. ?i iat? aici descoperit? înfr??irea celor dou? ora?e. Am regretat doar c? ora?ul nostru nu era scris Cluj Napoca. Fiindc? ceea ce am v?zut îmi d? de gândit. Pe arti?tii germani îi cheam? Achraf Touloulo ?i Navid Nuur, probabil c? dac? mergem în Asia, vom descoperi arti?ti cu nume german, ca Hans ?i Gretel. Dar aceasta este realitatea, Germania defileaz? cu turci sau arabi, oricum numele celor doi expozan?i au aceast? rezonan??. Trist este c? ceea ce prezentau ei nu are nici o valoare. Ca ?i lucr?rile românilor, Iulia Nistor, cu ni?te crochiuri de ?ocal? numite Evidence, ceva total neserios, ca ?i ?erban Savu, Garden Sakes (2017), o copil?rie de ultim? or?, cum un tân?r, Savu, desigur, st? pe iarb? în „gr?dina drag?". Se spune c? acest artist are talent. O fi având, dar din ceea ce i-am v?zut eu pân? acum, rezult? c? se cam afl? în treab?. Mai demn? de aten?ie, cu valen?e criptice, mi s-a p?rut lucrarea lui Ciprian Mure?an, Palimpsest (2016), probabil o variant? actualizat? a ceea ce i-a ap?rut pe Artforum în 2008. Dar nu are importan??. Fa?? de context, fa?? de ceea ce am v?zut c? au adus s? ne arate celelalte galerii, începând cu galeriile vecine lui Plan B, cum ar fi Mayoral din Barcelona, românii no?tri s-au prezentat cu ceva ?ters, f?r? relief, s? nu spun insignifiant. În programul târgului participarea galeiei Plan B era anun?at? cu o lucrare de Victor Man, Early Paradise, reprezentând un prunc la sânul matern, înconjurat de un peisaj edenic (cozi de p?un), tr?dând într-un fel sursa inspira?iei, dat fiind c? acest artist a trecut prin gr?dina Edenului artei plastice, adic? Ierusalim, unde a studiat, dar, din p?cate, a?a ceva am v?zut numai pe hârtie, nu ?i în galerie!

Înfr??irea Clujului cu Berlinul este de bun augur, s? sper?m c? vom mai auzi de aceast? echip?, dar îi dorim s? fie mai bine preg?tit?. Poate c? acum a luat pulsul experein?elor artei mondiale, a v?zut ce înseamn? Armory Show ?i, cum românii au talent, ne a?tept?m la replicile lor. Replicile române?ti se las? aici înc? a?teptate. De regul?, ?ara noastr?, România, nu este prezent? la târgurile de art? americane prin nici un fel de participare. ?i doar avem rela?ii strânse cu Statele Unite. M? uit la Cuba, ce participare de când rela?iile cu America s-au destins! ?i cubanezii au ce ar?ta, au venit acum cu galeria de elit? Habana ?i au expus teribile lucr?ri de grafic?, pictur? ?i sculptur?. E timpul s? auzim ?i de România plastic? la New York!

La celelalte edi?ii ale târgului Armory Show, am remarcat dou? galerii cu nume române?ti, care au fost prezente ?i la aceast? edi?ie: Alan Cristea din Londra ?i Mihai Nicodim din Los Angeles. Alan Cristea nu ?tie nimic de România, nici m?car dac? p?rin?ii s?i sunt n?scu?i acolo, cic? nu ?tie o boab? române?te, iar Mihai Nicodim ne spunea mai an c? nu vrea s? ?tie de România, c? nu l-a ajutat cu nimic, de?i el promoveaz? asiduu arti?ti români, iar pe site i-am descoperit ?i o filial? la Bucure?ti. Nicodim este cel care l-a descoperit pe Adrian Ghenie, oricum, la galeria sa am v?zut prima oar? un tablou al acestui artist român, a?a cum în alt an am v?zut lucr?ri de R?zvan Boar, ?erban Savu, Ciprian Mure?an, iar acum a dedicat galeria sa artistei Ecaterina Vrana (n. 1969, Lugoj), c?reia i-a expus trei mari lucr?ri: Double SelfPortrait with Black Snowman (2016), Blue Sheep (2016), un tablou sugerând tema din balada Miori?a, reprezentând o mioar?, pus? pe o mas? neagr?, spre care se îndreapt? un cu?it, iar al treilea tablou, f?r? nume, reprezent? dou? babe stând de vorb?, un fel de „talk about" neao?, ca la por?ile din satele române?ti, poate fac vr?ji, poate dau în bobi, iar printre picioarele lor trece o pas?re alb?. Pare un porumbel. A?a cum p?s?ri umbl? s?lt?re?e ?i în primul tablou, seam?n? cu ni?te g?ini bete, nep?s?toare la Omul de z?pad? negru!

Toate tablourile au fundalul închis, amestec de negru cu bleumarin, în vârtejuri ca la Van Gogh, pentru a sublinia coloritul crud al persoanjelor. Scenele au o epic?, persoanjele sunt naive, scoase din filme de anima?ie, par ni?te caricaturi pictate. Art? naiv?, care î?i cere explicat? epica, dat fiind c? s?mân?a ei este plin? de un umor popular specific românesc. Ceea ce este de apreciat la Ecaterina Vrana. S? continue s? fac? s?p?turi pe aceast? linie, a mitosului românesc, s? aduc? în lume ceea ce au românii mai deosebit ?i uneori inimitabil, fiindc? mul?i tineri arti?ti plastici din ?ar? refuz? s? se arate ca români ?i defileaz? cu imita?ii. Imit? ceea ce v?d la al?ii. Dar succesul altora, nu poate fi ?i al lor. Arta autentic? trebuie s? aib? r?d?cini autentice, adic? române?ti. Arti?tii români trebuie s? fie mai îndr?zne?i, au o matrice unic?, reprezint? un popor cu o tradi?ie bimilenar?, trebuie s? aib? încredere în ei ?i în r?d?cinile lor. Cu ce sunt ei mai prejos decât al?ii? Nu se poate s? vezi în sec?iunea Focus, de pild?, pe care am prezentat-o anterior, arti?ti din Congo, Vietnam, Rusia sau Ghana, care sunt mândri de provenien?a lor, iar românii, care au ce ar?ta lumii, s? stea pe din afar?! Curaj, arti?ti români, urca?i-v? în avionul artei ?i ve?i cuceri lumea!
Coresponden?? de la New York

Grafica - I.M.

footer