Revista Art-emis
Embargoul ?i Istoria PDF Imprimare Email
Nicolae Rusu, Chi?in?u   
Miercuri, 18 Ianuarie 2017 20:15

RTR MoldovaFic?iune, fic?iune, dar s? ?tie ?i al?ii

Patru seri la rând, începând cu 5 decembrie 2016, canalul rus de televiziune R.T.R., accesibil întregii popula?ii a Republicii Moldova, a prezentat serialul „Sofia", protagonista fiind so?ia lui Ivan al III-lea, cel care a cârmuit pân? în 1505 knezatul Moscovei, el fiind ?i cuscrul lui ?tefan cel Mare. Lucrând la dou? piese montate la Radioul Na?ional - una despre ?tefan Vod? ?i alta despre fiica lui, Elena - am studiat destul de minu?ios acea perioad? de timp ?i, fire?te, eram curios s?-mi reîntâlnesc personajele în versiune televizat?, dar conceput? de ni?te creatori din Rusia. Pentru documentare analizasem nu doar surse române?ti, ci ?i lucr?rile unor ilu?tri istorici ru?i, precum V. O. Kliucevskii, N. M. Karamzin ?i al?ii. Nu cred c? realizatorii filmului (regia - Alexei Andrianov, scenariul - Ecaterina Jukova) n-o fi r?sfoit lucr?rile acestor corifei ai istoriografiei ruse, dar felul în care ace?tia au tratat propria lor istorie denot? o tenden?iozitate ?ocant?, mai ales în raport cu personajele istorice de alte etnii. Unele aspecte ale adev?rului istoric sunt respectate, iar anumite momente au o realizare artistic? de o profund? semnifica?ie. M? refer, în special, la scena din ajunul luptei decisive din 1480 cu t?tarii Hoardei de Aur, moment în care Ivan al III-lea ?i cei doi fra?i ai s?i, Andrei ?i Boris, se împac? între ei ?i merg împreun? împotriva celor c?rora timp de trei secole knezatele ruse?ti le pl?teau bir. Abia dup? victoria de pe râul Ugra, ru?ii înceteaz? a mai fi supu?ii Hoardei de Aur, iar peste câ?iva ani Ivan al III-lea reu?e?te s?-?i supun? mai multe knezate ruse?ti, adunându-le într-un singur stat, de unde a ?i r?mas în istorie cu numele de „Adun?torul" (?????????? ??????? ??????). Astfel c?, începând cu ultimul deceniu al secolului XV, el deja semneaz? tratatele ?i actele oficiale cu titlul de „?ar al tuturor Rusiilor" („???? ???? ????"), titlul provenind de la latinescul „caesar", adic? „??????". E adev?rat, c? pentru a fi pe în?elesul tuturor el mai preciza, ad?ugând „?i mare kneaz de Vladimir, de Moscova, de Novgorod, de Pskov, de Tver, de Perm, de Ugra, al Bulgarilor (neam turcic prip??it între Volga ?i Don, de unde o parte migreaz? între anii 634-678 în sudul Dun?rii (actuala Bulgarie), iar primul lor principe Boris, de origine slav, îi cre?tineaz? (852-889) în ritul bizantin ortodox, n.a.) ?i al altor ?inuturi" (? ??????? ????? ????????????, ? ??????????, ? ????????????, ? ?????????, ? ????????, ? ????????, ? ????????, ? ??????????, ? ???? ??????). Astfel, Rusia ca stat unitar apare abia la sfâr?itul secolului XV, pân? atunci existând în aceast? parte a Europei doar ni?te knezate autonome care se luptau crâncen între ele. Autorii filmului evit? acest am?nunt, prezentându-l pe cârmaciul knezatului Moscovei ca pe unul care deja st?pânea ?i celelalte knezate, din când în când h?r?uindu-se cu câte un kneaz (sau cu mai mul?i), care cuteza(u) s?-i crâcneasc? sau s?-i ias? de sub ascultare. Mai sunt ?i alte reu?ite ale autorilor filmului, îns? rostul acestor consemn?ri e altul. Vorba e, c? istoricul rus Karamzin descrie cum a fost pe?it? fiica lui ?tefan cel Mare, ca viitoare so?ie pentru Ivan cel Tân?r („???????"), primul fiu al marelui kneaz moscovit Ivan al III-lea. El men?ioneaz? c? aceast? inten?ie este supravegheat? de bunica mirelui (?i mama lui Ivan al III-lea), marea kneaghin? Marta, care îl trimite în acest scop la Suceava pe kneazul Mihailo Ple?ceev. Acesta sose?te la curtea domnitorului în septembrie 1482, iar acest eveniment este pomenit ?i de cronicarii moldoveni, ace?tia precizând c? trimisul Moscovei ?inuse, prin procur?, locul mirelui la ceremonia logodnei oficiat? de mitropolitul Teoctist. Întoarcerea alaiului de nunt? la Moscova dureaz? mai mult de o lun?, iar la noul ei loc de trai Elena g?se?te o iarn? în toat? legea. I se ofer? g?zduire la m?n?stirea Voznesenie, ctitorit? de marea kneaghin? Marta, unde face cuno?tin?? ?i cu viitorul ei so?.

În studiul s?u „Elena Moldovei" Gheorghe Asachi men?ioneaz?: „Cununia ?i nunta are loc pe 6 ianuarie 1483, unde Elena este admirat? de to?i nu doar pentru frumuse?ea ?i blânde?ea ei, ci ?i pentru u?urin?a cu care vorbea limba rus?, cunoscând foarte bine ?i pe cea sârb?". Acest lucru, fire?te, a declan?at gelozia ?i ura c?tr?nit? a Sofiei Paleolog, mama vitreg? a mirelui ?i personajul principal al filmului. Autorii serialului reflect? acest am?nunt, îns? distorsionând adev?rul istoric într-un hal f?r? de hal. În primul rând, pentru a-?i etala m?re?ia ?i grandoarea na?iunii ruse, ace?tia evit? a spune c? în acea perioad?, la ?apte ani de la str?lucita victorie a lui ?tefan cel Mare de la Vaslui din 1475 asupra uria?ei armate de 120 de mii de o?teni, ?ara Moldovei ?i domnitorul ei erau celebri în toat? Europa, iar înrudirea cu ?tefan al III-lea era o onoare pentru orice rege, crai sau împ?rat. Knezatul Moscovei, îns?, era atunci unul ca atâtea altele din ?irul knezatelor ruse?ti, lumea european? ?tiind c? acestea erau supuse Hoardei de Aur, c? Ivan al III-lea se h?r?uia cu regatul Poloniei pentru p?mânturile knezatului de Kiev. Iar istoria relev?, c? în acea perioad? Rusia Kievean? apar?inea ducatului Lituaniei, supus craiului le?esc Kazimir.

Autorii filmului fac abstrac?ie de ceea ce a scris Karamzin, în special c? ?tefan Vod? nu a fost niciodat? la curtea marelui kneaz moscovit. Pentru ei primeaz? fic?iunea artistic?, în care ?tefan cel Mare sose?te la curtea marelui kneaz pentru a-?i înf??i?a fiica. Aici, Ivan al III-lea urmeaz? s? decid? cu cine s?-l însoare pe fiul s?u: cu moldoveanca Elena (de fapt, ru?ii îi spuneau Elena Volo?anca) sau cu una dintre cele ?ase fiice ale craiului polon Kazimir, care îl solicitase pe Ivan Molodoi s?-i fie ginere. Iar dup? succederea scenelor cu domnitorul ??rii Moldovei, se creeaz? impresia c? acest personaj pare a fi mai degrab? un omulean care vine la pia?? s?-?i vând? o gâsc? sau o capr?. În plus, actorul care-l joac? pe ?tefan Vod? este cu mult mai în vârst? ca Ivan al III-lea, în realitate ei fiind aproape de-un leat. De?i, deocamdat?, n-au fost descoperite acte care s? confirme ziua ?i anul na?terii lui ?tefan cel Mare, exist? diverse ipoteze în aceast? problem?. Dac? teoria numerologiei ar fi recunoscut? de ?tiin?a modern?, ar putea fi luat? în calcul ?i ipoteza întemeiat? pe ni?te misterioase coinciden?e dintre vie?ile „atletului cre?tin?t??ii" ?i cea a „adun?torului într-un stat unitar al knezatelor ruse?ti". În acea perioad? ?i voievodul ??rii Moldovei (sau al Valahiei Mici) era cunoscut ca ?tefan al III-lea, apoi ambii r?mân v?duvi în acela?i an 1467, când moare atât prima so?ie a lui Ivan al III-lea, mama lui Ivan Molodoi, cât ?i prima so?ie a lui ?tefan Vod?, Evdochia de Kiev, mama Elenei. În acela?i an, 1472, Ivan al III-lea se c?s?tore?te cu Sofia Paleolog, iar ?tefan Vod? cu Maria de Mangop (?i ea odrasl? de neam bizantin. La doar 32 de ani, (la 7 martie 1490), moare Ivan Molodoi, primul fiu al marelui kneaz, ?i tot la 32 de ani moare la Constantinopol Alexandru (la 26 iulie 1496), primul fiu al domnitorului moldovean. În 1505 (la 27 octombrie), la vârsta de 65 de ani ?i nou? luni, moare Ivan al III-lea, în acest an, doar c? la 18 ianuarie, stingându-se ?i Elena într-o carcer? de sub zidurile Kremlinului. Pornind de la aceste inexplicabile coinciden?e, mai ?tiind c? ?tefan cel Mare a trecut la cele ve?nice la 2 iulie 1504, s-ar putea presupune c?, în cazul în care a decedat ?i el la vârsta lui Ivan al III-lea, domnitorul moldovean e posibil s? se fi n?scut în toamna anului 1438).

Alt istoric celebru al Rusiei, care este V. O. Kliucevskii, o descrie pe Sofia Paleolog ca pe „o intrigant? cu minte ascu?it? ?i o femeie neobi?nuit de ?ireat?, având o influen?? foarte mare asupra marelui kneaz [...], boierilor le era antipatic?, fiind poreclit? „femeia rea" ?i „vr?jitoarea" („??????? ??????????????, ??????, ????? ?????? ?? ? ???????????, ??????? ??????? ??????? ?? ???????? ????? [...], ????? ?? ?????? ? ??? ????? ?? „???? ????-?????????"). O cu totul alt? atitudine aveau boierii de la curtea marelui kneaz fa?? de Elena Volo?anca ?i fiul ei Dimitrie. În film îns? e totul pe dos, Elena fiind întruchiparea trufiei, a seme?iei ?i a desfrâului, pus? pe intrigi ?i pe sfidarea canoanelor ortodoxe, în final fiind învinuit? (împreun? cu un grup de curteni) de eretism ?i condamnat? la moarte. Dar cea mai tenden?ioas? reflectare a subiectului, printr-o grosolan? denaturare a istoriei se vede în felul în care sunt prezentate motivele mor?ii lui Ivan Molodoi, acesta fiind, chipurile, otr?vit chiar de... propria so?ie. În realitate, Gheorghe Asachi scrie în aceea?i lucrare a sa c? so?ul Elenei era un model de bravur? ?i curaj, dar pe nea?teptate, în iarna anului 1490, ologe?te. Medicul personal al Sofiei Paleolog, adus de ea din Vene?ia, promite autoritar c?-l va pune pe picioare. Dup? un „tratament" cu fel de fel de mixturi ?i procedee sofisticate, so?ul Elenei moare în floarea vârstei. Înfuriat ?i dezn?d?jduit de marea pierdere, Ivan al III-lea porunce?te s? i se ia capul medicului. De?i cade în dizgra?ia so?ului ?i Sofia, fiind b?nuit? c? ?i ea poart? vina mor?ii lui Ivan Molodoi, grecoaica jubileaz?, deoarece calea fiului ei Vasile spre tronul Rusiei moscovite devenise liber. Presupunând c? în aceast? moarte a lui Ivan Molodoi sunt implica?i ?i cei doi fra?i ai s?i, marele kneaz îi încarcereaz?. Peste trei ani, în 1493, Andrei moare în închisoare, iar la câ?iva ani trece la cele ve?nice ?i Boris. În 1497 lui Ivan al III-lea i se aduc dovezi despre ni?te intrigi de ale Sofiei ?i el, pentru a-i demonstra cine decide la curtea sa, porunce?te ca nepotul s?u Dimitrie s? fie încoronat ca mo?tenitor al tronului. Evenimentul are loc cu mult fast la 4 februarie 1498, când Dimitrie, la doar cei 15 ani ai s?i, este încoronat cu „c?ciula" marelui kneaz de Kiev Vladimir Monomah („????? ????????"), care înc? din anul 1125 era simbolul unit??ii tuturor knezatelor ruse?ti, proces realizat de Ivan al III-lea „Adun?torul".

În film toate aceste am?nunte lipsesc, el încheindu-se cu o scen? în care grupul de boieri care pledau pentru iluminism, în frunte cu Elena Volo?anca, sunt adu?i într-o pia?? din centrul Moscovei, unde urmeaz?, în calitatea lor de „eretici", s? fie decapita?i. În final, coroana lui Monomah i se pune pe cap lui... Ivan Groznâi, primul fiu al lui Vasile, adic? nepotul Sofiei ?i al marelui kneaz. Acesta are 17 ani, cu doi ani mai mult ca Dimitrie, doar c? evenimentul are loc în 1547, cu jumate de secol mai târziu. E un obi?nuit procedeu de cinema ?i de fic?iune artistic?, adolescentul încoronat traversând un fel de tunel temporal ?i fiind urm?rit de privirile tuturor personajelor din subiectul despre Sofia Paleolog. Exege?ii din domeniu men?ioneaz? c? papa de la Roma i-o pe?ise pe Sofia Paleolog lui Ivan al III-lea doar cu scopul de a r?spândi în knezatele ruse?ti catolicismul. Dominat? îns? de sentimentul grandoman al apartenen?ei la familia imperial? bizantin?, grecoaica î?i alege propria cale ?i strategie, inoculându-le so?ului ?i curtenilor acestuia ideea c? prin promovarea credin?ei ortodoxe Moscova are ?ansa s? ajung? urm?torul, dup? Constantinopol, centru al cre?tin?t??ii. Dac? primul centru era considerat? Roma, capitala imperiului roman c?zut? în catolicism, iar al doilea era Constantinopolul, capitala imperiului bizantin cotropit? ?i desfiin?at? de Poarta otoman? în 1453, a treia Rom? urma s? fie Moscova ?i aceast? idee domin? de-a lungul a cinci secole pân?-n prezent min?ile elitelor de tot soiul ale statului rus.

Autorii filmului trec cu vederea episodul c? timp de un an tronul ?i coroana „tuturor Rusiilor" a apar?inut lui Dimitrie, vl?star valah ?i nepot al lui ?tefan cel Mare. Nu Ivan Grozn?i a fost primul ?ar al Rusiei, încoronat cu celebra „c?ciul?" a lui Monomah, ci Dimitrie, fiul Elenei Volo?anca, chiar dac? dup? ceremonia din 1498 el r?m?sese oficial cu titlul de doar „mare kneaz". Cu un an înainte de a muri, Sofia reu?e?te ca fiul el ,Vasile, s? ob?in? titlul de mo?tenitor al tronului nu prin încoronare, ci doar prin testamentul semnat de tat?l s?u în 1502. Iar cu câ?iva ani mai devreme, în aprilie 1499, intriganta Sofia f?cuse tot posibilul ca Elena ?i fiul ei Dimitrie s? ajung? în dizgra?ia lui Ivan al III-lea. Ea izbuti s? declan?eze furia oarb? a marelui kneaz împotriva unor boieri din suita Elenei, sugerându-i c? ace?tia, cic?, îl promoveaz? ?i-l sus?in pe Dimitrie, vi?? de valah, în ideea de a supune în viitor knezatele ruse?ti ??rii Moldovei. În consecin??, kneazului Simeon Reapolovskii i se taie capul, kneazul Petrikeev ?i fiul s?u Vasile (cu r?d?cini valahe) sunt c?lug?ri?i, iar ceilal?i boieri din suita Volo?anc?i sunt întemni?a?i, Elena ?i Dimitrie ajungând a fi închi?i în beciurile Kremlinului. Dup? ce Vasile se izb?ve?te la începutul anului 1505 de pericolul cel mai mare pentru viitorul s?u, care era Elena Volo?anca, acesta prefer? s? aib? o domnie relativ mai sigur? ?i-l suport? pe Dimitrie doar pân? în 1509, când nepotul lui ?tefan cel Mare se stinge în închisoare la vârsta de doar 26 de ani.

Astfel, actuala Rusie nu doar impun (prin oamenii ei de aici ?i de la Moscova) diverse embargouri economice, presiuni politice ?i ideologice, manipul?ri ale mentalului colectiv prin mijloacele de (dez)informare în mas?, ci ne trateaz? ?i ca pe ni?te vasali, precum timp de trei secole fuseser? ei pentru t?taro-mongoli. Ace?tia mai ?i denatureaz? în modul cel mai tenden?ios, ipocrit ?i grosolan un trecut românesc, despre care contele literaturii ruse L. N. Tolstoi recuno?tea în 1854 c? „destinul acestui popor e împletit din farmec ?i triste?e". ?i, într-adev?r, e trist c? dup? ce se face abstrac?ie de aspectul ?tiin?ific al istoriei, ea fiind interpretat? într-un mod tenden?ios, doar ca o fic?iune artistic?, nu mai r?mâne nici urm? din farmecul unui trecut pe care se întemeiaz? prezentul ?i viitorul unui popor.

footer