Revista Art-emis
Metafizica jafului PDF Imprimare Email
  
Miercuri, 04 Ianuarie 2017 14:59

Point BreakÎnainte de a fi regizoare ?i a intra pe marea poart? a cinematografiei amereicane, evident, dup? c?s?toria cu James Cameron, Kathryn Bigelow a fost o pictori?? atât de talentat? încât a primit admira?ia unor titani ai artei ca Richard Serra, Robert Rauschenberg ?i Susan Sontag. Apoi talentul ei s-a dezvoltat spre litetatur?, pictura ?i literatura fiind congenere artei filmului, cea ce se vede în filmele sale, care, dincolo de latura foarte dur?, tipic american?, au o poezie ce le face s? fie unicat. S? nu uit?m c? ea este singura femeie care a ob?inut un Oscar pentru regia filmului The Hurt Locker” (2008), inspirat de r?zboiul din Irak, urmat de un alt film politic Zero Dark Thirty (2012), o cronic? inspirat? de vân?toarea Al Qaeda condus? de Bin Laden, dup? atacul terorist din 11 septembrie 2001. Dar pe vremea când Kathryn Bigelow (n. 1951, San Carols, California) era c?s?torit? cu James Cameron, a realizat filmul Point Break (1991), produs de Cameron, pentru fantezia lui. Povestea unui grup de sparg?tori de b?nci se desf??oar? ca un basm neobi?nuit, fiindc? cred c? acest lucru l-a atras pe Cameron s? fina?eze acest film, faptul c? sp?rg?torii, în num?r de patru, care purtau m??tile unor fo?ti pre?edin?i ai Statelor Unite, Johnson, Carter, Nixon, Reagan, nu sunt simpli sp?rg?tori profesioni?ti, ahtia?i dup? bani. De?i au f?cut zeci de spargeri, niciodat? nu au intrat în seiful unei b?nci, se mul?umeau doar cu ce puteau lua de la caserii. Orice atac dura câteva secunde. Fiindc? pasiunea lor era surful, oceanul, s? simt? for?a lui spiritual?, cum spune conduc?torul grupului, Bodhi (Patrik Swayze). ?i mai aveau o pasiune, pl?cerea de a se da cu para?uta, de a sim?i zborul de vultur, de a pluti ?i dansa în aer. Toate aceste pasiuni fac din ei ni?te zei, ni?te fiin?e aparte, nep?mântene. Iar spargerea b?ncilor, desf??urat? ca un joc, face parte din partea teluric?, necesar? traiului obi?nuit.

În aceast grup cu totul neobi?nuit, poli?ia nu putea intra fiindc? nu avea nici un poli?ist de asemena calibru. Toate încerc?rile de a-i prinde, e?uaser?. Pân? când apare în rândul poli?iei... Johnny Utah (Keanu Reeves). Cine este Johnny? Un avocat e?uat care devine agent F.B.I. ?i el are ideea de a se infiltra în grup. Cum? Ca surfer. ?i Johnny începe s?-i urm?reasc? pe atle?ii oceanului, s? v?d? ce fac. În grupul lor se afla ?i Tyler (Lori Petty), o frumuse?e acvatic?, pe care Johnny o contacteaz? ?i o pl?te?te s?-l înve?e s? mearg? pe valuri. Ea accept?. Între ei se înfirip? o iubire adev?rat?. Este o alt? parte frumoas? a filmului, rela?ia avanseaz? f?r? ca ea s? ?tie c? el este agent. Când afl?, îl amenin?? cu pistolul ?i îl p?r?se?te. Dar Bodhi are o idee, s?-l implice ?i pe Johnny într-o spargere. Dup? ce b?ie?ii îl iau ?i-i ofer? pl?cerea unei plutiri aeriene, cu un spectacol de acroba?ie unic, îl duc la locul unde au pl?nuit atacul. Dar la aceast? spargere, grupul comite o gre?eal?, intr? ?i în seif, s? ia de acolo bani. Totul se las? cu un schimb de focuri, fiindc? printre clien?ii b?ncii se afla ?i un pistolar. Totul degenereaz? în crim?. Unul din sp?rg?tori este ucis. Camerele b?ncii îl înregistreaz? ?i pe Johnny, deci ?i el este co-p?rta? la jaf. Aceast? destr?mare a grupului arunc? parc? o lumin? proast? asupra poli?iei, care nu e capabil? s? prind? infractori, dar distruge ?i ce e frumos. Poli?ia se dovede?te la fel de corupt?, cum o descrie ?i Clint Eastwood în „Changeling” (2008), film cu Angelina Jolie, în rolul unei mame c?reia i s-a r?pit copilul, iar poli?ia i-l schimb? cu altul, pe care mama nu-l recunoa?te ?i poli?ia o bag? într-un ospiciu.

Subiectul fantezist este un pretext pentru Bigelow s?-?i arate clasa, s? fac? un film de ac?iune neobi?nuit, impregnat cu frumuse?e, dragoste, poezie. Nu te mai intereseaz? partea armat?, jaful propriu-zis ?i prinderea infractorilor, de?i ?i la acest capitol, în ceea ce se nume?te „chase scenes” (scene de urm?rire sau de vânat), ea este as, ci toat? atmosfera din spatele acestui aspect, care a devenit un cli?eu. Ca ?i subiectele cu James Bond sau Lara Croft, personaje ilustre în filme cu chase scenes. Nu mai intereseaz? ac?iunile de contraspionaj, intriga interna?ional? de depistarea unor re?ele mafiote, de trafican?i de aur sau antichit??i, ci spectacolul cinematografic în sine, regizoral ?i actoricesc. Se tinde cu astfel de filme spre o estetic? a gratuit??ii. Important este ce poate un regizor s? exploateze, s? reveleze alte semnifica?ii dintr-un subiect epuizat, dintr-un cli?eu. Nu mai intereseaz? ce este, ci cum este prezentat acel ceva, Bigelow sparge tocmai cli?eul, îi d? o metafizic? aparte ?i o latur? uman?, prin poezie ?i performan?? actoriceasc?.

footer