Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
  
Miercuri, 11 Mai 2016 19:13

Context 2016Dac? „Armory Show" a fost un târg de art? elitist, „ArtExpo" comercial, dominat de arta kitsch, „ADAA", un târg al dealer-ilor de art?, iat? c? acum avem un târg al artei viitorului, un târg neasemuit de spectaculos, foarte îndr?ze? chiar ?i pentru America. Un târg dezl?n?uit, a? spune, parc? o replic? la celelelte târguri enun?ate mai sus. El se nume?te „Context" ?i se afl? la prima edi?ie! S?-i ur?m din start via?? cât mai lung?. Fiindc? merit?. Este organizat de „Art Miami", un focar al artei americane, la un nivel neatins de celelalte târguri, dovad? ?i marea afluen?? de vizitatori, care au asediat culoarele celebrului „Pier 94", unde ?i-au prezentat minunile cele peste 150 de galerii participante. Este un târg al colec?ionarilor, galeri?tilor ?i arti?tilor care au r?mas pe dinafar? la celelalte târguri. De aici î?i dai seama de poten?ialul enrom al artei, de resursele creatoare ale omului, de cantitatea enorm? de valori pe care nu le putem vedea ?i cânt?ri frecvent. E imposibil s? acoperi o asemenea arie a produc?iei mondiale, dar astfel de târguri de art? ne prilejuiesc posibilitatea s? acoperim lipsurile. Am discutat cu artista de la „Greenwich Gallery", care spunea c? e greu s? ajungi la „Armory Show", trebuie s? faci parte dintr-o echip? („mafie"), s? ai rela?ii ?i bani, s? fii favorit al marilor galerii, dup? cum la fel de greu este s? p?trunzi ?i la târgul dealer-ilor, iar la „ArtExpo" nu m? intereseaz?, spunea, fiindc? e prea jos, nu are ?inut? estetic?. Dar mai e ceva, faptul c? „Armory Show" st? cu fa?a spre trecut, spre marile valori care au fost, spre clasici, spre capodoperele istoriei. „ArtExpo" ?i „ADAA" privesc în special prezentul, dar

„Context" este un târg care prive?te spre viitor, spre arta de mâine. ?i e fascinant. Totul e la superlativ, în primul rând prin calitatea materialelor ?i a tehnicilor folosite, ar fi un târg care îmbin? elitismul cu populismul, arta de mare valoare cu arta kitsch, inevitabil?. Dar nota dominant? este noutatea. Toate galeriile aduc ceva nou. Oriunde prive?ti, vezi ceva ce nu ai mai v?zut. Iat? câteva exemple. Vedet? este video-sculptura. Pretutindeni, tablouri cu imagini în mi?care, în care personajele, de regul? balerine sau nuduri, se mi?c? în func?ie de distan?a privitorului fa?? de tablou. La o distan?? mai mare, persoanjele apar în basorelief. Exceleaz? în acest? tehnic? galeriile „Shine Artists" ?i „Pantone" din Londra. Ciclul de tablouri se nume?te „Nightfall" ?i este creat de artistul Jeff Robb. El este absolvent al „Royal College of Art" ?i al „Fine Art Holography" din Londra ?i s-a specializat în experimente tridimensionale, realizând un imaginar seduc?tor, de mare efect, precum Alexander McQueen în mod?. Hologramele sale se afl? în toate muzeele mari ale lumii, fiindc? sunt atractive, sunt opere sincretice, îmbin? frumuse?ea feminin? cu dansul, cu moda, cu mi?c?ri abstracte ce rezult? din trecerea interspa?ial?, o pendulare între bidimensional ?i tridimensional.

Spectacolul video-sculptural este cople?itor. Foarte multe galerii prezint? astfel de lucr?ri, care au devenit un fel de peisaj mobil cu rol decorativ, aflat ?i în spa?iile de trecere, de conferin?e ?i simpozioane sau în cele de relaxare. Dar absolut nou este ceea ce ne prezint? o galerie din Basel, „Licht Feld". Femeia din imagine st? pe un podium suspendat ?i prive?te spre un pendul uria?, care vine din cer. E foarte atent?, fiindc?, altfel, pendulul o poate lovi ?i omorî. Când pendulul se mi?c?, ea se a?eaz? la p?mânt, pe podium, iar pendulul trece razant deasupra capului s?u. Nu asta e via?a, în func?ie de cum ne raport?m la timp? Femeia trece din dreapta în stânga podiumului, ?i invers, în contrasens cu balansul pendulului. ?i mi?carea aceasta se repet? la infinit. Impresionant? este imaginea vie a femeii, care pare ca un pitic fa?? de m?re?ia pendulului implacabil, ca o for?? a destinului.

Într-un alt tablou, o femeie se str?duie s? mearg? ca un ?arpe printre ni?te butoane, f?r? s? le ating?. Dac? le atinge, este proiectat? în afara tabloului. ?i ea trebuie s? reia urcu?ul. E mereu speriat? ?i n?du?it?. ?i acesta este un model al încerc?rilor vie?ii. ?i aceast? femeie este vie. Ceea ce d? acest sentiment naturalist de via?? este spa?ialitatea. Femeile sunt tridimensionale, de aceea par reale. Îns? ele sunt iluzii, iluzii cinematografice, create de un aparart de proiec?ie special. Artistul, cel care realizeaz? astfel de sculpturi în mi?care, se nume?te Marck ?i e n?scut la Zürich în 1964. Cu lucr?ri de-ale lui, cu subiect acvatic, de data aceasta, a defilat ?i Galerie von Braunbehrens din Stuttgart. Evident, video-sculpturi specific nem?e?ti, de pild?, o cutie de conserve transformat? în piscin?, în care o femeie face exerci?ii subacvatice!

Impresionante au fost galeriile din Miami, gazda acestui târg, numeroase, am num?rat peste 10, care au venit cu piese eclatante. A?a vedem la „Ascaso Gallery", lucr?ri una ?i una, surprize de propor?ii, precum al?turarea unor sculpturi de Botero ?i Deredia, doi colo?i ai sculpturii moderne, ceva fantastic! Sau la „Bernice Steinbaum Gallery", care al?tur? în chip senza?ional video-sculptura lui Troy Albot cu insolita galerie de animale împ?iate, oper? a lui Enrique Gomez de Molina (n. 1963, Havana), care a îmbr?cat leul, de pild?, în colorate pene de p?un, cu o spinare de crocodil. Sau combin? un iepure cu un cangur, un elefant cu o mors?, un tigru cu o pas?re exotic?. De altfel, el este considerat cel mai mare taxidermist exotic. Artistul cubanez, care tr?ie?te ?i lucreaz? la Miami, este înzestrat cu o fantezie debordant?, de natur? fantastic?, plin? de umor, prin amestecul dintre regnuri, creând noi f?pturi ad?ugate naturii, precum stru?oc?mila lui Dimitrie Cantemir. Dar fantezia lui merge ?i mai departe, ca în specia n?scut? dintr-o felin?, o c?prioar? ?i un vultur. Sau o broasc? ?estoas? cu o ra?? mo?at?? Ne putem imagina un rinocer cu aripi? Dar ce spune?i de combina?ia dintre o caracati?? ?i un popând?u? Iar dintr-un trup de capr? cu dou? gâturi ?i capete de leb?d? rezult? o total? nou? armonie. Trebuie spus îns? c? Molina realizeaz? o art? de mare risc, de?i el declar? c? p?s?rile ?i animalele pe care le folose?te sunt pe cale de dispari?ie. Dar tocmai acest lucru este ilegal. A fost adesea amendat de organiza?iile de animale, iar ultima oar?, dup? ce a achitat 80 de mii de dolari, a f?cut 20 de luni închisoare. Speciile create de el, în care îmbin?, de pild?, p?s?ri cu roz?toare, nu sunt pe placul poli?iei. Dar la un tîrg de art? succesul este enorm, fiindc? din târg fac parte ?i senza?ionalul, numerele de circ sau de magie. Dovad? porumbeii ?i papagalii „reali" ai lui Albot, care creeaz? un contrast formidabil cu imageria lui Molina întrucât taxidermistul inventeaz? o realitate nou?. Oricum, mereu ne surprind raport?rile artei fa?? de natur?.

Exist? în „Context", ca tr?s?tur? de demarca?ie între natural ?i supranatural, aceast? spectaculoas? manifestare naturalist?. Omul redescoper? miracolul naturii. Reproducerile sunt uimitoare, precum peisajele solare de la „Licht Feld Gallery", ce amintesc de Zeuxis, marele pictor al antichit??ii, despre care se spune c? a pictat ni?te ciorchini de struguri atât de perfect, de natural, încât au venit p?s?rile s?-i ciuguleasc?. Coresponden?? de la New York
- Va urma -

Grafica - Ion M?ld?rescu

footer